Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-05-30 / nr. 119

U Ai M. 119. i/11 ABONAMENTE In Iasi, un an . . . .­­.....................24 lei Trei luni................­............................7 » Pentru străinătate se adaogă portul. Ma­i 30 Alai 1878. Redacţiunea şi Administratiunea în Otelul de Europa, Strada l­ăpuşnenu. Un esemplar 10 bani Anul 11. ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserţutinî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. t . 1 . »­­, SERVICIUL TELEG­AL /,$» Lonrirct'8 Iunie Times“ ^lice, că este vorba de a propune pe Salim-paşa de succesor Kedivu­­lui. — Acest ziar publică o scrisore a lui Salim, datată din Constantinopole, în care face promisi­unile cele mai liberale pentru cașul când ar de­veni Kediv. Constantinopole, 8 Iunie. Grecul Caratheodori este numit ministru al lucrărilor publice cu titlul de muș’r. El merge la Berlin ca lu tern plenipo­tenţiar turcesc, însoţit de Mehemet-Ali-Sadulah, fost secretar al Sultanului, care are să fie trimis la Angora ca guvernor. Paris, 8 iunie Senatul, cu ocasiunea interpe­lări relative la fixarea datei alegerilor senatoriale? adopteaza conform cererei guvernului o ordine de­­ii pură şi simplă. Atena, 8 iunie. Trei organe guvernamentale se rostesc pentru o soluţiune radicală a chestiunei O­­rientului, care, după aceste ziare, trebue a fi des­­legată în chipul următor: partea din Tracia cu­prinsă între munţii Stenus şi Rodope cu Constan­­tinopole de capitală va constitui noul imperiu O­­toman ; Bosnia şi Herţegovina vor forma princi­pate independente; România, asemine independen­tă, va conserva integritatea sa teritorială de as­­tă-ţ­i ; Serbia şi Muntenegrul, asemine independen­te, vor primi o mărire de fruntarii ; Macedonia, Epirul, Tesalia, Creta şi cele­l­alte insule greceşti vor fi anexate la Grecia. Grecia respinge ori­ce altă soluţiune, hotărîtă de a risca totul spre a face să triumfeze causa elenă. Bucureşti, 28 Mai. „Monitorul“ publică decre­tele următore , prin care d. d. Cogălnicenu şi I. Brătianu sunt însărcinaţi să representeze Romănia pe lingă congres ; prin care se deschid ministrului de finanţe trei credite de 16,344 1., 325,000 1. şi 20,000, oră ministrului de resboiu doue credite de 366,406 1 şi 407,300 lei ; prin care se fixeză su­mele ce comunele trebue să verse în tesaurul Sta­tului ; prin care se convocă colegiul al II-lea de Romanaţi spre a alege un senator, şi colegiul al II-lea de Vâlcea spre a alege un consilier gene­ral; prin care consiliile judeţelor Ilfov, Muscel şi Romanaţi sunt autorizate a se ocupa de diferite chestiuni , prin care se fac numiri la eforia spi­talelor din Bucureşti şi la eforia spitalului Sf. Spi­­ridon din Iaşi. Ba­ni, 29 Hlal 18TS. ŞTIM DIN STN­EM­ATVIE. Grnania, „Pall Mall Gazette“ pu­blică următirea depeşă de la corespon­dentul său din Berlin cu data de 4 luni­ : „Medicii imperatului continuă de a fi satisfăcuți, dar se tem de slăbirea care ar resulta din o nouă pierdere de sânge, și pentru aceasta nici nu sau hotă­rit încă de a’­ estrage haliciurile cari i-au mai rămas. Ei vroesc să la­e Principelui imperial res­ponsabilitatea de a decide, ci­că trebue să i se extragă aceste haliciuri, sau dacă tre­bue să se lase natura de a le da afară prin procedeul încet al sapurațiunei. „Ext­agerea artificială ar presenta mari pericole, pentru ca doi plumbi se află în vecinătatea imediată a arterei celei mari. Cu tote simtomele generale, cari nu sunt nefavorabile, persanele cari încunjură pe împărat se tem că nu va ave destulă for­ţă si că spre a suporta suferinţele actuale. El însuşi pare a avea aceeaşi temă, în­dată după atentat, pe când avea încă totă presenţa de spirit, au exprimat dorinţa că, Principele imperial sa fie numit imediat regent, sau cel puţin să fie învestit cu o parte din putere. Prin­ipele Imperial au fost imediat informat printr-o telegramă cit­ată. Dar Principele pare forte puţin dispus de a primi regenţa, mai cu sămă din causa raţiunilor ce face să se spereze o grabnică vindecare. Dar se crede că el se va h­otari de a lasa să fie învestit cu o purte din putere.“ —„Tagblatt“ din Berlin află că, părin­tele lui Nobiling era o persona forte ex­centrică, și că s’au sinucis cu un pistol. Aceasta f se mai spune, că una din surorile lui Nobiling ar fi cuprinsă de alienaţie mentală. î—Principele imperial este însărcinat cu direcţiunea afacerilor şi cu suplinirea Im­­peratului-rege. Acesta disposiţiune va în­ceta de îndată ce împăratul va pute să se servească bine de braţul seu, aşa ca să poată uşor subscrie hîrtiile. —­Se comunică din Berlin : „Regenţa Principelui imperial al Ger­maniei trebuind să fie numai temporară şi emanând de la voinţa suveranului, con­vocarea Reichstagului şi a Landtagului nu este necesară. Populaţiunea continuă de a aresta pe toţi indivizii cari pronunţă cu­vinte ofensatore contra împăratului. Aceste arestări se înmulţesc în proporţiuni în­­semnătăre. Faptele de lesa-majestate se produc pe strade în urma discuţiilor poli­­tice, dar aceste sunt cele mai de multe ori resultatul unei ne­înţelegeri. Aşa, şi Berlin, un tînăr elev din corpul cadeţilor s’au văzzut acusat de mulţime că ar fi fos- 11 cuvinte necuviinciose contra împăratu­lui, lucru de care era ne-vinovat şi de care n’au avut greutate de a se justifica. Ace­­la’şi fapt s’au produs cu un student în drept. . . . împăratul au şi început a vorbi despre cele ce are să facă când va fi vin­decat. Continuând de a ave încredere în amoriul poporului seu, el z­ice că, în vii­tor ca şi în trecut, îşi va urma preumblă­rile, în trăsură descoperită şi nu închisă. Când au văslut pe principele Bismarck, ca­re au lasat să-i crăscă barba în timpul ul­timei sale bele, el au început să glumeascâ pe socoteala cancelariului.“ — Principele Bismark motivăză propu­nerea sa pentru disolvarea Reichstagului in modul următor: „Cunoscându-se periculile, cari ameninţă statul şi societatea, din causa respândirii disposiţiilor de a despreţui ordinea morală şi juridică, şi in vederea atentatului din 11 mai­, guvernele se deciseseră a propune un proiect pentru apărarea societăţii contra ex­­ceselor sociale democratice. Reichstagul a respins proiectul. „Intre aceste, o nou­a detestabilă crimă, comisă asupra personei impera­tul­ui, au pre­sent­­ din nou o cutremurato de probă, cât de adânc s’au incuibat acele disposiţii, şi cum ele au ajuns pană la comiterea de o­­moruri. „Cătră guverne se adreseza, cu o seri­­ositate imperiosâ, întrebarea: ce mesuri ar fi de luat pentru paza statului şi a socie­tăţii ? „In faţa atentatului din 2 a curentei, res­ponsabilitatea guvernului pentru manţine- S T K­­L El­l­o TM! (Agenta Hav / /mi

Next