Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-05-30 / nr. 119
U Ai M. 119. i/11 ABONAMENTE In Iasi, un an . . . ......................24 lei Trei luni............................................7 » Pentru străinătate se adaogă portul. Mai 30 Alai 1878. Redacţiunea şi Administratiunea în Otelul de Europa, Strada lăpuşnenu. Un esemplar 10 bani Anul 11. ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserţutinî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. t . 1 . », SERVICIUL TELEGAL /,$» Lonrirct'8 Iunie Times“ ^lice, că este vorba de a propune pe Salim-paşa de succesor Kedivului. — Acest ziar publică o scrisore a lui Salim, datată din Constantinopole, în care face promisiunile cele mai liberale pentru cașul când ar deveni Kediv. Constantinopole, 8 Iunie. Grecul Caratheodori este numit ministru al lucrărilor publice cu titlul de muș’r. El merge la Berlin ca lu tern plenipotenţiar turcesc, însoţit de Mehemet-Ali-Sadulah, fost secretar al Sultanului, care are să fie trimis la Angora ca guvernor. Paris, 8 iunie Senatul, cu ocasiunea interpelări relative la fixarea datei alegerilor senatoriale? adopteaza conform cererei guvernului o ordine deii pură şi simplă. Atena, 8 iunie. Trei organe guvernamentale se rostesc pentru o soluţiune radicală a chestiunei Orientului, care, după aceste ziare, trebue a fi deslegată în chipul următor: partea din Tracia cuprinsă între munţii Stenus şi Rodope cu Constantinopole de capitală va constitui noul imperiu Otoman ; Bosnia şi Herţegovina vor forma principate independente; România, asemine independentă, va conserva integritatea sa teritorială de astă-ţi ; Serbia şi Muntenegrul, asemine independente, vor primi o mărire de fruntarii ; Macedonia, Epirul, Tesalia, Creta şi celelalte insule greceşti vor fi anexate la Grecia. Grecia respinge orice altă soluţiune, hotărîtă de a risca totul spre a face să triumfeze causa elenă. Bucureşti, 28 Mai. „Monitorul“ publică decretele următore , prin care d. d. Cogălnicenu şi I. Brătianu sunt însărcinaţi să representeze Romănia pe lingă congres ; prin care se deschid ministrului de finanţe trei credite de 16,344 1., 325,000 1. şi 20,000, oră ministrului de resboiu doue credite de 366,406 1 şi 407,300 lei ; prin care se fixeză sumele ce comunele trebue să verse în tesaurul Statului ; prin care se convocă colegiul al II-lea de Romanaţi spre a alege un senator, şi colegiul al II-lea de Vâlcea spre a alege un consilier general; prin care consiliile judeţelor Ilfov, Muscel şi Romanaţi sunt autorizate a se ocupa de diferite chestiuni , prin care se fac numiri la eforia spitalelor din Bucureşti şi la eforia spitalului Sf. Spiridon din Iaşi. Bani, 29 Hlal 18TS. ŞTIM DIN STNEMATVIE. Grnania, „Pall Mall Gazette“ publică următirea depeşă de la corespondentul său din Berlin cu data de 4 luni : „Medicii imperatului continuă de a fi satisfăcuți, dar se tem de slăbirea care ar resulta din o nouă pierdere de sânge, și pentru aceasta nici nu sau hotărit încă de a’ estrage haliciurile cari i-au mai rămas. Ei vroesc să lae Principelui imperial responsabilitatea de a decide, cică trebue să i se extragă aceste haliciuri, sau dacă trebue să se lase natura de a le da afară prin procedeul încet al sapurațiunei. „Extagerea artificială ar presenta mari pericole, pentru ca doi plumbi se află în vecinătatea imediată a arterei celei mari. Cu tote simtomele generale, cari nu sunt nefavorabile, persanele cari încunjură pe împărat se tem că nu va ave destulă forţă si că spre a suporta suferinţele actuale. El însuşi pare a avea aceeaşi temă, îndată după atentat, pe când avea încă totă presenţa de spirit, au exprimat dorinţa că, Principele imperial sa fie numit imediat regent, sau cel puţin să fie învestit cu o parte din putere. Prinipele Imperial au fost imediat informat printr-o telegramă citată. Dar Principele pare forte puţin dispus de a primi regenţa, mai cu sămă din causa raţiunilor ce face să se spereze o grabnică vindecare. Dar se crede că el se va hotari de a lasa să fie învestit cu o purte din putere.“ —„Tagblatt“ din Berlin află că, părintele lui Nobiling era o persona forte excentrică, și că s’au sinucis cu un pistol. Aceasta f se mai spune, că una din surorile lui Nobiling ar fi cuprinsă de alienaţie mentală. î—Principele imperial este însărcinat cu direcţiunea afacerilor şi cu suplinirea Imperatului-rege. Acesta disposiţiune va înceta de îndată ce împăratul va pute să se servească bine de braţul seu, aşa ca să poată uşor subscrie hîrtiile. —Se comunică din Berlin : „Regenţa Principelui imperial al Germaniei trebuind să fie numai temporară şi emanând de la voinţa suveranului, convocarea Reichstagului şi a Landtagului nu este necesară. Populaţiunea continuă de a aresta pe toţi indivizii cari pronunţă cuvinte ofensatore contra împăratului. Aceste arestări se înmulţesc în proporţiuni însemnătăre. Faptele de lesa-majestate se produc pe strade în urma discuţiilor politice, dar aceste sunt cele mai de multe ori resultatul unei neînţelegeri. Aşa, şi Berlin, un tînăr elev din corpul cadeţilor s’au văzzut acusat de mulţime că ar fi fos- 11 cuvinte necuviinciose contra împăratului, lucru de care era ne-vinovat şi de care n’au avut greutate de a se justifica. Acela’şi fapt s’au produs cu un student în drept. . . . împăratul au şi început a vorbi despre cele ce are să facă când va fi vindecat. Continuând de a ave încredere în amoriul poporului seu, el zice că, în viitor ca şi în trecut, îşi va urma preumblările, în trăsură descoperită şi nu închisă. Când au văslut pe principele Bismarck, care au lasat să-i crăscă barba în timpul ultimei sale bele, el au început să glumeascâ pe socoteala cancelariului.“ — Principele Bismark motivăză propunerea sa pentru disolvarea Reichstagului in modul următor: „Cunoscându-se periculile, cari ameninţă statul şi societatea, din causa respândirii disposiţiilor de a despreţui ordinea morală şi juridică, şi in vederea atentatului din 11 mai, guvernele se deciseseră a propune un proiect pentru apărarea societăţii contra exceselor sociale democratice. Reichstagul a respins proiectul. „Intre aceste, o noua detestabilă crimă, comisă asupra personei imperatului, au present din nou o cutremurato de probă, cât de adânc s’au incuibat acele disposiţii, şi cum ele au ajuns pană la comiterea de omoruri. „Cătră guverne se adreseza, cu o seriositate imperiosâ, întrebarea: ce mesuri ar fi de luat pentru paza statului şi a societăţii ? „In faţa atentatului din 2 a curentei, responsabilitatea guvernului pentru manţine- S T KL Ello TM! (Agenta Hav / /mi