Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-03 / nr. 123

cu soluţiunea tuturor chestiunilor orientale atirnă de la congres. — „Noua Pressa libera“ primes­ce mai multe informări concordante din cari resul­ta că întrebuinţarea unei părţi din credi­tul de 60 milione este apropiată. O parte din oştire Austro-maghiară — se vorbesce de şese divisiuni, — trebue să fie, pentru ori-ce eventualitate pusă pe picior de res- Loia, spre a ţine gata forţele necesare pen­tru executarea hotărîrilor congresului, intru cit acestea intereseaza pe Austria. Chiema­­rea soldaţilor cari au se facă parte din a­­ceste for­ţe, va avè loc peste câteva zile. Italia.— De­și s’au făcut cunoscut că acesta putere nu va fi representată la con­gres de­cit prin doi trimişi, totuşi precum alta, Fanfulla, consiliul de miniştri itali­eni au hotărît că primul ministru Cairoli va merge la congres, în curînd imputernici­­ţii Corti şi de Launay vor considera nece­sară presenţa lui Cairoli. Aceasta decisiune au fost luată în urma unei vii desbateri, şedinţa sau decis ca, în cas cînd s ar ridi­ca în congres chestiuni cari nu stau in le­gătură cu afacerile. Orientului, plenipoten­ţiarii Italiei sa se absţină de a emite vre-o opiniune, ci să ceara noue instrucțiuni. —Se telegrafiază din Roma, cu data de 9 Iunie : „De­şi ministeriul Cairoli au dobîndit în mai multe rînduri o majoritate care pa­re a-i asigura patru cincimi din numeral, cu tote aceste se susţine că cu ocasia in­­terpelărei ce va ave loc la 15 Iunie a­su­pra respingerei tractatului de comerț de către Camera franceză, nu va putea avea o majoritate favorabilă pentru reînoirea ne­­gocierilor. Opiniunea parlamentului este viu agitată prin votul camerei franceze. Toată lumea aici vorbesce de aplicarea tarifului general. Guvernul este contra acestei mă­suri, dar pare a fi hotărit, in starea actua­la a spiritelor de a se resigna.“ DIN ŢARĂ, Ministerul de fiinanţe au fixat cursul ru­blei de credit pe luna Iunie la 2 lei 46 bani. Acelaşi Minister au decis a reduce 10 la sută dobînda bonurilor de tesaur ce va e­­mite de la 15 Iuniu inainte pentru tote sumele ce se vor versa in comptul împru­mutului provisoriu. Bonurile ce ajung la scadență la sus zisa dată se pot presinta pentru a fi plătite pănă la 15 Iuniu, sau pentru a fi preschimbate. Bunurile ce nu vor fi presintate nu vor mai produce de­cit 10 la sută. STEAUA ROMÂNIEI. „Monitorul de mercuri publică o circu­lară a d-lui ministru de finanţe către d-nii casieri generali din judeţe, prin care se in­terzice primarilor de a primi declaraţiuni de licenţă, de la comercianţii de băuturi spirtase care nu au un debit stabil in co­muna unde voiesc a face declaraţiunea şi a vinde băuturi. „Românul“ din 2 Iunie anunţă că Ma­­jestatea Sa Humbert I, Regele Italiei au avut graciositatea de a trimite M. S. Dom­nului Românilor Marele Cordon al ordi­nului „Annunciada“, cel mai însemnat or­din al Italiei şi care nu se dă de­cit m­ rare împrejurări. Acelaşi Ziar anunţă ca circulaţia trenu­rilor de mărfuri pe linia Bucuresci Giur­giu care e a suprimată de timpul resbe­­lului va reincepe de la 3 (15) Iunie. 1­1­­ LOCALITATE. Cassieri­i Generală a Judeţ. Iaşi. Prin ordinul d-lui Ministru financelor No. 13.835, fiind încunoştiinţat că în cu­rând urmază a se trimite acestei Casierie un mic transport din prima emisiune a biletelor ipotecare, autori­zate prin legea din 10 Iunie anul trecut, care s-au pu­blicat în „Monitorul Oficial“ No. 132 acel an, sub­semn­atul aduce prin acesta la cu­noştinţa generală cele ce urmeză : 1. Biletele ipotecare sunt emise în bu­căţi de 5, 10, 20, 100 şi 500 lei, vor ave curs obligatoriu şi se vor primi în plăţi la tote casele publice pe valorea lor integrală (al pari), fără nici o dificultate, şi fără cea mai mică distincţiune între moneda efectivă. II. Ele se pot preschimba în monedă sunătore la tote casele publice precum : La Cassieria Generală, „ Ofiiciul poştal, „ Ofiiciul telegrafic, „ Ofiiciul vamal, şi „ Biuroul de percepţie al contribuţiu­­nilor directe. III. Biletele usate conform Art. 85 şi 86 din regulamentul citatei legi se pre­schimbă în bilete neusate la acesta Cassie­­rie fără nici o scădere. Cassier General, D. Bogdan. No 3135, 1878, Iunie In 1. Sesiunea Curţei cu Juraţi din Iaşi s’a început la 1 Iuniu şi va dura pănă la 10 Iunie inclusiv, sub Presidenţa D-lui Ale­sandru Teodreanu, Consilier al Curţei,­ a­­sistat de doi membri de pe lângă Tribunalul local, coform legei pentru formarea curţi­lor cu Juraţi. Procesele ce au a se trata în aceasta se­siune sunt : Joi 1 Iunie. 1) Vasile a Ciobăniţei cu ai lui pentru tâlharii. Vineri 2 Iunie. 1) Gh. Buiun­ Rusu cu ai lui p. tălhăria 2) Costache Clima cu ai lui idem. Sâmbätä 3 Iunie 1) Vlas Orei cu ai lui pentru tâlhării. 2) Apostul Pintilie şi soţia sa pentru omor. Marţi 6 Iunie. 1) Grigori Melenciuc cu ai lui pentru tâlhării. 2) Ion Silvestru pentru tentativa de omor. Mercuri 7 Iunie 1) Anton Panfil cu ai lui pentru tâlhării. 2) Vasile Moga cu ai lui, idem. Joi 8 Iunie. 1) Tanase Jelescu pentru asasinat. Vineri 9 Iunie 1) Th. Dragan pentru tâlhărie. 2) Costachi Ionescu pentru fals în acte publice. Sâmbătă 10 Iunie 1) Petru Siminicariu pentru asasinat. Curierul­­ Balassan, in No­­seu din 31 Maiu trecut, anunţând deschiderea Curţei Juraţilor spune că s’au deschis sub presiden­ţa Dinu Tedor Burada (consilier al curţei), asistat de d. D. Ales. Teodoreanu şi V. Tasu. (care sînt tot consilieri de curte.) Onorabilii D-ni ai „Curierului" însă ig­norează, se vede,—dacă nu cum­va li s’ar fi făcut o farsă și la aceasta ocasie—un prin­cipiu elementar acela adică că nu se pote ca trei consilieri ai curței să ia parte la Curtea Juraților.—In puterea colegialităței, și în interesul adevărului ne pl­ace să rec­tificăm noi cele Zise de Dior intru aceasta, de vreme­ ce in No­­seu următor nu se vede făcută nici o rectificare. PARTEA LITERARA. Una din rătăcirile literare ale d-lui Iacob­­V Negruzzi.** („O alegere la Senat“, comedie in 5 acte). Stilul comediei D-lui Negruzzi este in raport cu calitatea operei, și aci găsim că d-lui au fost bine inspirat ; caricaturile ce-au pus în scenă nu­ puteau să se exprime cu distincțiune, este vederat. *). Vexi N­rolo, 120, 121 și 122 din «Sten» Rom.«

Next