Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-02-14 / nr. 33

te 33 Anul III Marti 11 Fevruarie 1878. STEAUA ROMÂNIEI ABONAMENTE In Iasi, un an.........................................24 le! Tre! Iun! ..............................7 „ Pentru străinătate se adaugă portul. Redacțiunea și Administrațiunea se află în casele Mavrocom­at, Strada Lapusneanu Un esemplar 10 ban! ANUNCIURI Rândul snfi locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiuni si reclame, rendul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. SERVICIUL TELEGF^A^JC s 1’ E L E I NI 0.H Bucuresci, 11 (23) Fevruare. In sedința de as­tăzi a Senatului art avut loc desbaterea asupra contestaţiunei ivite între fraţii Anton şi Constantin Sina şi între administraţia domeniilor pentru plata datoriilor efitră stat. Proiectul de lege pentru cur­marea acestei contestaţiuni s’art votat pe articule, dar votul în total fiind nul, s’art lasat a se vota din nou­ In şedinţa viitore. In Adunare s’art cetit mai multe petiţiuni, între cari una privitore la lipsa de vagone ce este la sta­ţiunea Bârladului. Petiţiunea acesta art provocat o vie desbatere care s’art terminat prin recomenda­­ţiunea adresată guvernului de a lua măsurile ne­cesare spre a înlătura abusurile ce se fac cu va­­gonele atît de catră funcţionarii căilor ferate, cît şi de catra funcţionarii ruşi. Senatul are lasat pe luni şi desvoltarea interpe­­lărei d-lor L­. Ghica şi Cracu­. Fera 22 (10) Fevruare. După cuprinsul condi­­ţiunilor de pace, principatul Bulgariei s’ar întinde pănă la Salonic dimpreună cu muntele Athos. Pacea se va subscrie la Adrianopole. Rusia art cerut ca o parte din flotta turcescă să i se cedeze ca indemnitate de resboirt. Consiliul de miniştrii art respins cu hotărîre a­­cesta pret°nţiune. Rusia mai cere a i se ceda cu titlu definitiv baia Keni pe Bosfor, pentru a stabili acolo o staţiune navală. Indemnitatea de resboirt pe care o cere Rusia ar fi de cinci miliarde franci, din cari, un miliard plă­titor îndată în numerar prin un împrumut garantat în veniturile provinţiilor emancipate. In urma presenţei flotei engleze în Marea­ Mar­­mara, Ruşii vinari să ocupe Constantinopolea, dar Turcii punând înainte că, flota fără autorizarea lor, trecuse Dardanelele cerură ca Ruşii să ocupe nu­mai San-Stefano în împrejurimile Constănntinopolei. In consecinţă zece mii de Ruşi vor ocupa mine San­ Stefano. Ruşii ocupă împrejurimile Constantinopolei, dar nu vor întră imediat în oraş ; numai corpul de oş­tire rusă de la Adrianopole se va îmbarca la Cons­­tantinopole spre a merge după încheerea păcei la Odessa. Ruşii mai cer ca Românii, Serbii şi Munte­ne­­greilii să aibă o parte la indemnitatea de resboirt care va fi în bani mari în teritoriu. Londra 23 Fevruare. Înarmările în Anglia con­tinuă. Paris 23 Fevruare. Ministrul de finanţe art de­pus astăzi în Cameră un proiect pentru autoriza­­rea perceperei unei nouă douesprezecimi provizorie. Lam­palania 23 Fevruare. Rusciucul art fost e­­vacuat de Turci şi ocupat de Ruşi. Evacuarea Vidinului se va termina probabil mâ­ne. Numai oştirile române vor ocupa acestă cetate. Linia de retragere a Turcilor art fost fixată în direcţiunea Serbiei. Turcii au dreptul a-şi lua ba­gajele, armele portative şi artileria de cîmp, pără­sind numai artileria grea de poziţiune. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Directorul Compa­niei de navigaţiune a Dunărei art sosit aice spre a se înţelege pentru reînceperea serviciului. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Monitorul publică protocolul caselor prealabile de pace şi conven­­ţiunea armistiţiului. Aceste două acte art fost sub­scrise la 31 ianuarie, întâiul de cătră Marele­ Duce Nicolai, de Server şi Namik-paşa, al doilea de că­tră generalii Nepokobi­ski şi Levitzki şi de Ned­­jib şi Osman-paşa. După clausele acestor două documente, deja cunoscute, armistiţiul este încheiat între Rusia, România, Serbia şi Turcia, Munte­ne­­grul va fi invitat de a adera şi el. Armistiţiul va dura în tot timpul cît vor dura şi negoţierile de pace şi rumperea lui va trebui să fie denunţată cu trei zile inainte de începerea os­tilităţilor. Liniile de demarcaţiune ale zonei neutre se vor determina în urmă. Garnizona turcesca din Vidin se va retrage prin strîmtorea Satului Nicolai spre Ac-Palanca, Niş, Leşcovat, şi prin Vrania sart Pri­­citina, după înlesnirile ce se vor presenta spre a ajunge la linia ferată. Materialul de resboirt va fi luat şart la sat după cum vor voi Turcii, despre care se va face un in­ventar subscris de amîndouă părţile şi va fi sub privighiarea autorităţilor militare ruseşti care-l va păstră pănă la încheia­rea păcei. Oştirile otomane şi corăbiile de resboirt vor pă­răsi în termen de trei zile Sulina, de unde auto­rităţile ruseşti vor ridica tote piedicile şi vor des­chide Dunărea pentru libera navigaţiune. Autorităţile otomane în provinţiile ocupate vor trebui să rămână la postul lor şi să menţină liniş­tea şi ordinea în mijlocul populaţiunei. Liniile ferate în totă întinderea lor vor fi liber exploatate pentru trebuinţele transporturilor de mărfuri şi călători. Blocul Marei­ Negre va fi rădicat. Rusia se însărcineză în zona ocupată de a lua măsuri pentru căutarea răniţilor turci, cari insă vor fi îngrijiţi de medici otomani pe cît se va pute. Aceste doue documente sînt precedate de o scur­tă notiţie, care zice că la 16 (20) ianuarie, pleni­potenţiarii turci, neprimind încă instrucţiunile de­finitive cerură să trimită un mesager special la Constantinopole. La ÎS (30) ianuarie, primind o telegramă din Constantinopole, plenipotenţiarii de­clarară că Turcia ne mai putând resista, primesce tote condiţiunile, şi în acea zi chiar începură ne­­goţierile relative la basele preliminare ale păcei şi la convenţiunea armistiţiului. Aceste doue acte fură subscrise la 19 (31) Ia­nuarie, la ore sera.*1 Plenipotenţiarii turci de­şi nu subscriseril de cât cu greutate, înţelesără că pacea este singura mîn­­tuire a Turciei. Namik-paşa subscriindu-le nu s’art putut opri lacrimile, când marele­ duce Nicolai i-art întins mâna exprimând speranţa că Rusia şi Tur­cia vor rămînea amice. Namik-paşa art strîns mult timp acestă mină loială, fără de a putea rosti un singur cuvînt. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Monitorul publică decretele : 1) prin care se rădică starea de asediu ; 2) prin care se convocă consiliul general al dis­trictului Olt; 3) prin care se fixeaza la 139.­000 lei excedentul venitului taxei de jumătate la sută pentru districtul Ialomița, care excedent este aplicabil la tote porturile districtului ; la 503.000, excedentul pentru Ismail, aplicabil după lege la tote porturile acestui district ; pentru Brăila deficitul pentru Brăila este fixat la 219,000, oră pentru Galaţi la 680,000. D. Farini, trimisul regelui Italiei dimpreună cu doi ofiţeri italieni art dejunat ieri la Palat ministrul de externe asista la dejun. După acesta trimişii Ita­liei s’art luat concediu de la M. M­­. L. Domnito­rul şi Domna şi au plecat ieri seră. Constantinopole, 22 (10) Fevruare. Armistiţiul expirîndat la 2 marte, se crede că subscrierea pă­cei se va îndeplini curind. Marele­ Duce Nicolai va visita peste puţin pe Sultan. Evacuarea Batumului şi a Erzerumului va trebui să fie completă înainte de 1 marte. Se zice că Ruşii înainteză în direcţiunea Galipolei. Turcii continuă de a negoţia in scop de a îndulci preten­­ţiunile Ruşilor. Se va acorda musulmanilor din Bulgaria un termin de doi ani spre a deşerta a­­cestă provinţie. Constantinopole, 22 Fevruare. Rușii art cerut o parte din flota otomană. Sultanul art retusat, însă dând promisiunea că nici-un vas chiurasat turcesc nu va fi vindut Angliei. Atunci Rusia s’art retras cererea sa. Baia Beikos (din Bosfor), dominată de satul Ieli-Keni (pote Iali-Kioi) este cerută de Rusi­a li se ceda cu titlu definitiv, in scop de a-şi stator­nici acolo o staţiune navală. Paris, 24 (12] Fevruare. Se anunţă că Marele­ Duce Nicolai şi Savfet-paşa se vor întâlni astăzi la San-Stefano. Se crede că subscrierea păcei va fi resultatul acestei întrevederi. ?» (Agenţa H­a­lay laşi, 13 Fevruarie, 1898. Curentul în favoirea păcei îşi fu­ce din ce în ce tot mai mult loc prin sferele acele pe unde mai înainte dominau idei foarte resi­inice.

Next