Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-02-14 / nr. 33
te 33 Anul III Marti 11 Fevruarie 1878. STEAUA ROMÂNIEI ABONAMENTE In Iasi, un an.........................................24 le! Tre! Iun! ..............................7 „ Pentru străinătate se adaugă portul. Redacțiunea și Administrațiunea se află în casele Mavrocomat, Strada Lapusneanu Un esemplar 10 ban! ANUNCIURI Rândul snfi locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiuni si reclame, rendul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. SERVICIUL TELEGF^A^JC s 1’ E L E I NI 0.H Bucuresci, 11 (23) Fevruare. In sedința de astăzi a Senatului art avut loc desbaterea asupra contestaţiunei ivite între fraţii Anton şi Constantin Sina şi între administraţia domeniilor pentru plata datoriilor efitră stat. Proiectul de lege pentru curmarea acestei contestaţiuni s’art votat pe articule, dar votul în total fiind nul, s’art lasat a se vota din nou In şedinţa viitore. In Adunare s’art cetit mai multe petiţiuni, între cari una privitore la lipsa de vagone ce este la staţiunea Bârladului. Petiţiunea acesta art provocat o vie desbatere care s’art terminat prin recomendaţiunea adresată guvernului de a lua măsurile necesare spre a înlătura abusurile ce se fac cu vagonele atît de catră funcţionarii căilor ferate, cît şi de catra funcţionarii ruşi. Senatul are lasat pe luni şi desvoltarea interpelărei d-lor L. Ghica şi Cracu. Fera 22 (10) Fevruare. După cuprinsul condiţiunilor de pace, principatul Bulgariei s’ar întinde pănă la Salonic dimpreună cu muntele Athos. Pacea se va subscrie la Adrianopole. Rusia art cerut ca o parte din flotta turcescă să i se cedeze ca indemnitate de resboirt. Consiliul de miniştrii art respins cu hotărîre acesta pret°nţiune. Rusia mai cere a i se ceda cu titlu definitiv baia Keni pe Bosfor, pentru a stabili acolo o staţiune navală. Indemnitatea de resboirt pe care o cere Rusia ar fi de cinci miliarde franci, din cari, un miliard plătitor îndată în numerar prin un împrumut garantat în veniturile provinţiilor emancipate. In urma presenţei flotei engleze în Marea Marmara, Ruşii vinari să ocupe Constantinopolea, dar Turcii punând înainte că, flota fără autorizarea lor, trecuse Dardanelele cerură ca Ruşii să ocupe numai San-Stefano în împrejurimile Constănntinopolei. In consecinţă zece mii de Ruşi vor ocupa mine San Stefano. Ruşii ocupă împrejurimile Constantinopolei, dar nu vor întră imediat în oraş ; numai corpul de oştire rusă de la Adrianopole se va îmbarca la Constantinopole spre a merge după încheerea păcei la Odessa. Ruşii mai cer ca Românii, Serbii şi Muntenegreilii să aibă o parte la indemnitatea de resboirt care va fi în bani mari în teritoriu. Londra 23 Fevruare. Înarmările în Anglia continuă. Paris 23 Fevruare. Ministrul de finanţe art depus astăzi în Cameră un proiect pentru autorizarea perceperei unei nouă douesprezecimi provizorie. Lampalania 23 Fevruare. Rusciucul art fost evacuat de Turci şi ocupat de Ruşi. Evacuarea Vidinului se va termina probabil mâne. Numai oştirile române vor ocupa acestă cetate. Linia de retragere a Turcilor art fost fixată în direcţiunea Serbiei. Turcii au dreptul a-şi lua bagajele, armele portative şi artileria de cîmp, părăsind numai artileria grea de poziţiune. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Directorul Companiei de navigaţiune a Dunărei art sosit aice spre a se înţelege pentru reînceperea serviciului. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Monitorul publică protocolul caselor prealabile de pace şi convenţiunea armistiţiului. Aceste două acte art fost subscrise la 31 ianuarie, întâiul de cătră Marele Duce Nicolai, de Server şi Namik-paşa, al doilea de cătră generalii Nepokobiski şi Levitzki şi de Nedjib şi Osman-paşa. După clausele acestor două documente, deja cunoscute, armistiţiul este încheiat între Rusia, România, Serbia şi Turcia, Muntenegrul va fi invitat de a adera şi el. Armistiţiul va dura în tot timpul cît vor dura şi negoţierile de pace şi rumperea lui va trebui să fie denunţată cu trei zile inainte de începerea ostilităţilor. Liniile de demarcaţiune ale zonei neutre se vor determina în urmă. Garnizona turcesca din Vidin se va retrage prin strîmtorea Satului Nicolai spre Ac-Palanca, Niş, Leşcovat, şi prin Vrania sart Pricitina, după înlesnirile ce se vor presenta spre a ajunge la linia ferată. Materialul de resboirt va fi luat şart la sat după cum vor voi Turcii, despre care se va face un inventar subscris de amîndouă părţile şi va fi sub privighiarea autorităţilor militare ruseşti care-l va păstră pănă la încheiarea păcei. Oştirile otomane şi corăbiile de resboirt vor părăsi în termen de trei zile Sulina, de unde autorităţile ruseşti vor ridica tote piedicile şi vor deschide Dunărea pentru libera navigaţiune. Autorităţile otomane în provinţiile ocupate vor trebui să rămână la postul lor şi să menţină liniştea şi ordinea în mijlocul populaţiunei. Liniile ferate în totă întinderea lor vor fi liber exploatate pentru trebuinţele transporturilor de mărfuri şi călători. Blocul Marei Negre va fi rădicat. Rusia se însărcineză în zona ocupată de a lua măsuri pentru căutarea răniţilor turci, cari insă vor fi îngrijiţi de medici otomani pe cît se va pute. Aceste doue documente sînt precedate de o scurtă notiţie, care zice că la 16 (20) ianuarie, plenipotenţiarii turci, neprimind încă instrucţiunile definitive cerură să trimită un mesager special la Constantinopole. La ÎS (30) ianuarie, primind o telegramă din Constantinopole, plenipotenţiarii declarară că Turcia ne mai putând resista, primesce tote condiţiunile, şi în acea zi chiar începură negoţierile relative la basele preliminare ale păcei şi la convenţiunea armistiţiului. Aceste doue acte fură subscrise la 19 (31) Ianuarie, la ore sera.*1 Plenipotenţiarii turci deşi nu subscriseril de cât cu greutate, înţelesără că pacea este singura mîntuire a Turciei. Namik-paşa subscriindu-le nu s’art putut opri lacrimile, când marele duce Nicolai i-art întins mâna exprimând speranţa că Rusia şi Turcia vor rămînea amice. Namik-paşa art strîns mult timp acestă mină loială, fără de a putea rosti un singur cuvînt. Bucuresci 12 (24) Fevruare. Monitorul publică decretele : 1) prin care se rădică starea de asediu ; 2) prin care se convocă consiliul general al districtului Olt; 3) prin care se fixeaza la 139.000 lei excedentul venitului taxei de jumătate la sută pentru districtul Ialomița, care excedent este aplicabil la tote porturile districtului ; la 503.000, excedentul pentru Ismail, aplicabil după lege la tote porturile acestui district ; pentru Brăila deficitul pentru Brăila este fixat la 219,000, oră pentru Galaţi la 680,000. D. Farini, trimisul regelui Italiei dimpreună cu doi ofiţeri italieni art dejunat ieri la Palat ministrul de externe asista la dejun. După acesta trimişii Italiei s’art luat concediu de la M. M. L. Domnitorul şi Domna şi au plecat ieri seră. Constantinopole, 22 (10) Fevruare. Armistiţiul expirîndat la 2 marte, se crede că subscrierea păcei se va îndeplini curind. Marele Duce Nicolai va visita peste puţin pe Sultan. Evacuarea Batumului şi a Erzerumului va trebui să fie completă înainte de 1 marte. Se zice că Ruşii înainteză în direcţiunea Galipolei. Turcii continuă de a negoţia in scop de a îndulci pretenţiunile Ruşilor. Se va acorda musulmanilor din Bulgaria un termin de doi ani spre a deşerta acestă provinţie. Constantinopole, 22 Fevruare. Rușii art cerut o parte din flota otomană. Sultanul art retusat, însă dând promisiunea că nici-un vas chiurasat turcesc nu va fi vindut Angliei. Atunci Rusia s’art retras cererea sa. Baia Beikos (din Bosfor), dominată de satul Ieli-Keni (pote Iali-Kioi) este cerută de Rusia li se ceda cu titlu definitiv, in scop de a-şi statornici acolo o staţiune navală. Paris, 24 (12] Fevruare. Se anunţă că Marele Duce Nicolai şi Savfet-paşa se vor întâlni astăzi la San-Stefano. Se crede că subscrierea păcei va fi resultatul acestei întrevederi. ?» (Agenţa Halay laşi, 13 Fevruarie, 1898. Curentul în favoirea păcei îşi fuce din ce în ce tot mai mult loc prin sferele acele pe unde mai înainte dominau idei foarte resiinice.