Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-09-21 / nr. 188

­M­­ISS. STEAUA ABONAMENTE In Iasi, un an.........................................24 lei Trei luni.................................................? » Pentru străinătate se adaogă portul. Joi 21 Septemvre 187­5. Redacţiunea şi Administratiunea in Otelul de Europa, Străin î.ăpuşneim. Un esemplar 10 bani anunciubi Anul //• Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiile­ şi reclame, rândul.................25 p Scrisori nefrancate se refusă. TELEGR­Af A Bucureari, 20 Septemvre. D. prim-ministru I. Bratianu so- res­e mini la Turnul­ Severin. Tote chestiunilti grave s­au pendente. Iasi, 20­0e*5ft^mvfe Publicăm i mai jos un articol ce ni se comunică de unul din amicii noştri din Galaţi şi prin care se denunţă opinia nei publice o mare spoliaţiune la care este supus comerţul ţerei. Iată în scurt despre ce tracteză a­­cest articol : Antreprenorul din Galaţi al taxei de 1­a la­­10 asupra mărfurilor şi­­producte­lor ce se importa şi se exportă în nu­mitul oraş, percepe neîmpiedecat de m­ine, facse mai mari de­cît acea­­,prescrisă de lege şi de contractul antreprizei. Acestă ilega­litate şi asuprire continuă acum de trei luni şi jumătate, cu tote nenumăratele reclamaţiuni ce sau adresat ministeriu­­lui de comercianţii nedreptăţiţi, şi fără ca să se fi luat vre­o măsură de cătră guvern spre a constata şi stavila abu­zul şi a da în judecata pe antrepreno­rul cari jăfueşce comerţul percepend dări ilegale. Chestiunea este cu atîta mai grava cu cît guvernul are cunoştinţă de ile­galitate, şi cu tote aceste sta nepăsător la toite strigătele victimelor despoiate. Acestă vecsaţiune făcuta comerţului­­­i, pare a fi efigiată într’un sistem ge­neral. Un caz de curînd intim­plat în Iaşi nu confirmă în acestă supoziţiune. Unuia dintre amicii noştri i s’au luat vamă 207 lei pentru o lampă pe care au plătit’o în streinatate 530 lei , şi acesta pentru că vameşul au refuzat de a cîn­­tări obiectul desvălit de invălitoirele sale, în contra art. 5 din legea vamala care lăsa la facultatea prezentatorului măr­furilor de a se referi la tarifele vamale sau de a oferi lucrul desvălit spre a fi cîn­­tarit și taxat după greutatea sa adevă­rată. Vameşul în operațiunea sa s­au întemeiat pe un ordin ministerial care opreste respres, dar în contra legei, pe funcţionarii vamali de a lasa prezen­­­­tatorilor facultatea de care e vorba. Pentru acesta nedreptate strigatdre la ceriu avem probele în mini. A lua pentru un obiect care costă 530 lei o vama de 207 lei, acesta însem­­neză a spolia lumea, a întrece macsi-­­ mul scărei protecţioniste ! Vetjând că guvernul este acela care­­ au inaugurat acest sistem vecsator, noi ! apelăm la totă presa independentă că­­ să-şi ridice ideea contră unui abuz din­­ cele mai revoltătore , apelăm asemine , la domnii mandatari ai ţerei ca să ceră­­ sama ministrului de finanţe pentru ju­­r­daicele şi spoliatorele interpretaţiuni cari i le dă legilor vamali. O spoliaţiune organisam­.­ ­ Pe basa condiţiunilor de arendare pu­­­­blicate luin „Monitorul oficial“ din 14 Mart anul curent No. 59, Guvernul a dat în antreprisă dreptul de percepţiune a tac­­sei de jumetate la sută. Arendarea sa făcut:­­" pe basa obliga­ţiunilor cuprinse în legea din 18 Noem­­vre 1863 (art. 1); 2° Conform disposiţiu­­nilor vamali din 1 iuliu 1876, a tarifului vamal existent şi a celor ce s’ar înfiinţa în viitor (art. 2); 3° pe basa convenţiiunilor internaţionale presente sau viitore, cari con­­vențiuni sînt obligatorie pentru antrepre­nor făcând parte integranta din contractul seu (art. 3, alin. I, II, III). Antreprisă percepţiunei taxei de jumă­tate la sută în Galaţi a început a funcţio­na la 1 (13) luniu a. c. De la prima zi a presentărei actualului antreprenor pe scena s a pus in practica un sistem organisat de sicane cu scop de a se spori venitul antreprisei în paguba contribuabililor: I) s’a nesocotit cu dese­­verşire pactul internaţional, Convenţiunnea, şi sa aplicat tariful general vamal la tote mărfurile fără distincţiune de originea sau de proveniniţă ; Ii ) sa trecu­t cu vederea dis­­posiţiunea clară şi posi­vă exprimată prin art. XXVI al convenţiunei austro-ungare, care nu permite a se percepe mai mult de 5 la sută sau a doua-zecea parte din ci­frele prevăzute în tariful convenţional, s’a improvisat o quantitate neprevăzută în le­­­­ge nici în contractul antreprisei, compusa din a patrusprezecea parte din sumele fixate prin tarifele vamali, s’a operat percep­­ţiunea pe basa acestei fracţiuni imaginare,­­ şi s’a întrebuinţat forţa publică spre a po­pri mărfurile comercianţilor pană nu se­­ plăteau antreprenorului sumele ce vroia ,­­ ast­fel cu el a incasat sume considerabile­­ peste cele ce i se datoriau şi a făcut pe­­ comercianţii emoţionaţi de o asemine ar­­­­bitrarietate a alerga la tote autorităţile ce­­pt rend îndreptate . Consulii puterilor streine­­ au intervenit, Ministerul a fost înstiinţat,­­ Comitetul de supraveghere şi chiar Tribu­­­­nalele au fost sesizate de afacere ; totuşi pe­­ cînd particularii asupriţi se adresau la au­­­­torităţi, timpul trecea şi antreprenorul ur­ma liniştit opera sa de spoliaţiune. In fine onor, Minister al Agriculturei, Comerciului și lucrărilor publice mișcat de atîta formă a dat un ordin circular sub No. 9886 publi­at și prin „Monitorul ofi­cial“ No. 168 în forma de comunicat prin care rec­unoscînd asuprirea, impune antre­prenorii lui a respecta legea și a nu deroga de la dispositiune art. XXVI a convenţi­unei la perceperea dreptului ce i se cuvine. Acesta e prima periodă a cestiunei. Antreprenorul nostru s’a prefăcut că se conformă ordinului ministerial, dar s’a gră­bit prin insinuări eronate a provoca după puţine zile un al doile ordin No. 10.502, prin care sub pretextul specios de a lă­muri mai bine cestiunea, Ministeriul dă no­ne arme antreprenorului spre a reveni la sistemul său favorit de interpretări şi de inducţiuni şi a urma opera sa de asuprire. „Ordinul ministerial in cestiune sună ast­fel : In cea ce priveşte importul, antrepre­norii sunt ţinuţi a avea in vedere seria „de mărfuri cuprinse in tariful A. B., ane­­xirat la convenţiune, şi pentru tote aceste

Next