Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-10 / nr. 203
STEAUA ROMÂNIEI. Telegrame de prin ziare. Viena, 18 Octomvre. — „Die Presse“ anunţă că corniţele Zichy, afară de depeşa publicată alaltăieri, a mai comunicat vizirului o a doua depeşă a comitelui Andrassy, ca răspuns la nota adusă de Carateodory-paşa, prin care îi anunţă ruperea negocierilor, relative la convenţiune ce era să se încheie între Austro-Ungaria şi Turcia. Acelaşi ziar zice, că sultanul a sancţionat deosebitele condiţiuni pentru încheiarea tratatului definitiv de pace cu Rusia. Roma, 18 Octomvre. — După ziarul „L’Italie” ar fi vorba de demisionarea d-lor Corti, Brochetti şi Bruzzo. „Opinione“ nu menţionează decăt despre a d-lor Bruzzo şi Brochetti. Londra, 18 Octobre. — D. Cross a zis, că Englitera va uza de influenţa sa, pentru grabnica esecutare a hotărîrilor congresului. Sistemul administrativ ce se va fi produce in insula Cipru, va da esemplul unei bune guvernări în toată Asia. Englitera nu va suferi inrurirea unor noi influenţe in Indii, supremaţia engleză trebuind să fie necontestată. Constantinopol, 18 Octomvre. — Sultanul a scris emirului din Afganistan, povăţuindu’l să se învoiască în mod amical cu Englitera. Paris, 18 Octomvre. — Generalul Igrathi a sosit aici. Londra, 18 Oct mvre. — Ruşii grăbesc armarea miliţiilor indigene in Bulgaria şi în Rumelia. Constantinopol, 18 Octomvre. — Comisiunea internaţională a decis de a se aduna la 26 Octomvre la Filipopol. Fotia a decis să trimită o comisiune militară în muntele Rodop, spre a sfătui pe insurgenți să depună armele. Bombay, 18 Octomvre. — Trimisul vice-regelui s’a întins cu răspuns nesatisfâcător. New-York, 18 Octomvre. — Un steamur a plecat spre Turcia cu o încărcare considerabilă de arme şi muniţiuni. Roma, 19 Octomvre. — Opiniunea, vorbind de eventualitatea anexărei Bosniei şi Herţegovinei la Austria, crede important pentru Italia ca puterea Rusiei în Orient sa fie moderată prin puterea Austriei. Interesul Italiei cere ca Austria să fie tare şi respectată, pentru care ea trebue să ajute pe Austria în tote ocasiunile. Astfel ar putea obţinea mai uşor nişte rectificări de frontiere echitabile, cestiune pentru care Inse nu trebue să sacrifice mântuirea patriei şi a păcii. Londra, 19 Octomvre. — Din Berlin se telegrafieza farului Morning Post că trimisul Rusiei la Cahul, generalul Stoketoff, se întorce la Livadia. Acelaşi ţiar credea şei că Ruşii opereză în jurul Constantinopolei mişcări misteriose. Roma, 19 Octomvre. — Ziarul Opiniune aproba anexarea Bosniei şi a Herţegovinei la Austria, spre a înpiedeca preponderanța rusă de a se întinde pănă la Rădriatica. Berlin, 19 Octomvre. — Reichstagul a adoptat in total proiectul de lege contra socialiștilor, prin apel nominal, cu 221 voturi contra 149. In urmă sesiunea Reichstagului a fost închisă. Principele Bismark a exprimat satisfacțiunea sa și a zis că guvernele federale vor încerca prin mijlocul acestei legi a vindeca bola existentă. Copenhaga, 19 Octomvie.— Ducele de Cumberland ar fi asupra punctului de a visita familia regală și ar fi să se logodescăi cu principesa Thyra. Fiera, 19 Octoravrie. — Se anunţă corespondentei politice că marele vizir ar fi exprimat ambasadorilor marilor puteri nelinişti in privinţa pregătirilor militare a Rusiei. El ar fi acis că acesta stare de lucruri încurcă pe Portă și o vnpedecă, cu părerea sca de rea, de a incepe desarmarea. Sgomotele relative la misiunea lui Osman-pana la Saloukca seau in Albania sunt lipsite de fundament. (Havas). ■w .m Jt* ■ m. Rusoaicele și cuprinșii turci.— Un oficer rus scrie din Pultava ziarului „Novoje Vremea“ . Intorcându-mâ de la armată din Turcia in patrie, am ajuns la Pultava in momentul cănd se intorceau prinşii turci in Turcia. Am venlut cu surprindere, cum damele nostre distinse, printre cari şi elevele de prin gimnaziu de cate 16 ani şi din cele mai bune familii, au eşit fără a se jena, la gară, spre a’şi lua remas bun de la turcii cari se intorceau in patrie. Aceste scene erau revoltătoare. Damele nostre sărutau şi imbrăţoşau pe turci; acesta fu un scandal atăt de mare d in căt a trebuit sa intervină poliţia şi să impedece desfăşurarea sentimentalismului şi a amorului damelor noastre, prin scoterea lor din gară. Din causa acestor scandaluri, 5 eleve au fost alungate din scrie. Una dintre aceste pedepsite, e fiica unui funcţionar inalt, alta e fiică de protopop. Poliţiatul din Pultava, spre a impedeca repetarea unor ademenea scene, a oprit prezintarea damelor in gară, cănd se intorc prinşii turci. Dar cum ne depărtam noi din Turcia, cănd ne întorceam in patrie ? Nu eram insoţiţi pe drum de căt de cănii pe cari mai nainte îi nutrisem. (,„Rom. Liberă“). Cine poate a fi ministru azi, in deosebite ţări,— In aceste timpuri de ambiţiuni politice e bine să cundscă aspiranţii la portofolii ministeriale internaţionale, cari sunt calităţile ce li se cer in diferite ţări. Iacă programul ministrului model după cum ăl formulează o foaie umoristică din Viena. In Englitera : Dacă eşti in stare să păstrezi insula Cypru, să aperi Indiile in lăuntru şi in afară, să pedepsesci pe Emirul din Afganistan pentru obrăsnicia sa, să sdrobesci pe Rusia, etc. fără să ceri pentru tote astea de căt numai căteva năvi cuirasate, vei putea deveni ministru de resboiu. In Francia : Dacă poţi avea atăta dibăcie şi meşteşug, iu căt să intrunesci in un singur partid puternic pe republicani, pe bonapartişti, pe orleanişti, pe urmă pe socialişti, comunarzi, petrolişti şi ultramontani ; dacă poţi sa recucerezi Alsacia şi Lorena, fără să dai prilej de un nou resboiu cu Germania,eşti omul căutat. In Prusia. Dacă voeşi să încerci a cădea la învoială cu Roma şi a impaca pe episcopii îndârjiţi, fără sâ te duci la Canosa nici la Kissingen ; să extermini pe socialişti, fără legi excepţionale, să pui pe toţi nemţii sub o singură bonetă, şi să dai socoteala de cele cinci miliarde, fără să ne compromiţi, şi a ne sili să mărturisim ca nu înţelegem nici pic de economia politică — atunci pote că mai e mijloc de a ne putea înţelege. In Austria : — Poţi gasi bani pe ocupaţiune ? — Nu! — Atunci du-te de te plimbă. DE ARENDAT Moşia Uniceştii şi Maereştii cu părţile din Coialeşt, comuna Buhoeşti, plasa Stavnicul, judeţul Vasluiu, proprietatea d-lor locotenentul Colonel Petrovan şi Telemac Ciupercescu, cu începere de la 23 Aprile 1879, pe termin de 5 sau mm mulţi ani “ Pentru informaţiuni, despre întinderea moşiei, calitatea pămintului şi condiţiunile areadărei, a se , , adresa la d. avocat Telemac Ciupercescu, strada Română N. 23. €i 4 HÎXdT IA ^oas^e a^e c°^°' JL-J nelului Schelete din Pecurari, reparate radical sunt de închiriet în apartamente separate,, în total câte de 10 odăi. (20—15). Major Leen. 10,000 noui'sînt de dat cu împrumut, cu prima ipotecă. Pentru condiţii a se adresa la Redacţiune. * O. D. Avocaţi P. S. Papadopulo şi A. Degrea aduc la cunoştinţa onorabililor lor clienţi că au înfiinţat împreună un biurou de avocatură, care e stabilit în strada Butu No. 10 (în casele d-lui dr. Russu).