Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-10 / nr. 203

STEAUA ROMÂNIEI. Telegrame de prin ziare. Viena, 18 Octomvre. — „Die Presse“ anunţă că corniţele Zichy, afară de depeşa publicată alaltăieri, a mai comunicat vizirului o a doua depeşă a co­mitelui Andrassy, ca răspuns la nota adusă de Carateodory-paşa, prin care îi anunţă ruperea ne­gocierilor, relative la convenţiune ce era să se încheie între Austro-Ungaria şi Turcia. Acelaşi ziar zice, că sultanul a sancţionat de­osebitele condiţiuni pentru încheiarea tratatului definitiv de pace cu Rusia. Roma, 18 Octomvre. — După ziarul „L’Italie” ar fi vorba de demisionarea d-lor Corti, Brochetti şi Bruzzo. „Opinione“ nu menţionează de­căt despre a d-lor Bruzzo şi Brochetti. Londra, 18 Octobre. — D. Cross a zis, că En­glitera va uza de influenţa sa, pentru grabnica esecutare a hotărîrilor congresului. Sistemul ad­ministrativ ce se va fi produce in insula Cipru, va da esemplul unei bune guvernări în toată Asia. Englitera nu va suferi inrurirea unor noi influenţe in Indii, supremaţia engleză trebuind să fie necon­testată. Constantinopol, 18 Octomvre. — Sultanul a scris emirului din Afganistan, povăţuindu’l să se învo­­iască în mod amical cu Englitera. Paris, 18 Octomvre. — Generalul Igr­ath­i a so­sit aici. Londra, 18 Oct m­vre. — Ruşii grăbesc armarea miliţiilor indigene in Bulgaria şi în Rumelia. Constantinopol, 18 Octomvre. — Comisiunea in­ternaţională a decis de a se aduna la 26 Octomvre la Filipopol. Fotia a decis să trimită o comisiune militară în muntele Rodop, spre a sfătui pe insurgenți să de­pună armele. Bombay, 18 Octomvre. — Trimisul vice-regelui s’a înti­ns cu răspuns nesatisfâcător. New-York, 18 Octomvre. — Un steamur a ple­cat spre Turcia cu o încărcare considerabilă de arme şi muniţiuni. Roma, 19 Octomvre. — Opiniunea, vorbind de eventualitatea anexărei Bosniei şi Herţegovinei la Austria, crede important pentru Italia ca puterea Rusiei în Orient sa fie m­oderată prin puterea Au­striei. Interesul Italiei cere ca Austria să fie tare şi respectată, pentru care ea trebue să ajute pe Austria în tote ocasiunile. Ast­fel ar putea obţi­nea mai uşor nişte rectificări de frontiere echita­bile, cestiune pentru care Inse nu trebue să sacri­fice mântuirea patriei şi a păcii. Londra, 19 Octomvre. — Din Berlin se tele­­grafieza farului Morning Post că trimisul Rusiei la Cahul, generalul Stok­etoff, se întorce la Livadia. Acelaşi ţ­iar crede­a şei că Ruşii opereză în ju­rul Constantinopolei mişcări misteriose. Roma, 19 Octomvre. — Ziarul Opiniune apro­ba anexarea Bosniei şi a Herţegovinei la Austria, spre a înpiedeca preponderanța rusă de a se în­tinde pănă la Rădriatica. Berlin, 19 Octomvre. — Reichstagul a adoptat in total proiectul de lege contra socialiștilor, prin apel nominal, cu 221 voturi contra 149. In urmă sesiunea Reichstagului a fost închisă. Principele Bismark a exprimat satisfacțiunea sa și a zis că guvernele federale vor încerca prin mijlocul aces­tei legi a vindeca bola existentă. Copenhaga, 19 Octomvie.— Ducele de Cumber­land ar fi asupra punctului de a visita familia re­gală și ar fi să se logodescăi cu principesa Thyra. Fie­ra, 19 Octoravrie. — Se anunţă coresponden­tei politice că marele vizir ar fi exprimat amba­sadorilor marilor puteri nelinişti in privinţa pre­gătirilor militare a Rusiei. El ar fi acis că acesta stare de lucruri încurcă pe Portă și o vnpedecă, cu părerea sca de rea, de a incepe desarmarea. Sgomotele relative la misiunea lui Osman-pana la Saloukca seau in Albania sunt lipsite de fun­dament. (Havas). ■w .m Jt* ■ m. Rusoaicele și cu­prinșii turci.— Un ofi­­cer rus scrie din Pultava ziarului „Novoje Vremea“ . Intorcându-mâ de la armată din Turcia in patrie, am ajuns la Pultava in momentul cănd se intorceau prinşii turci in Turcia. Am venlut cu surprindere, cum damele nostre distinse, printre cari şi ele­vele de prin gimnaziu de cate 16 ani şi din cele mai bune familii, au eşit fără a se jena, la gară, spre a’şi lua remas bun de la turcii cari se intorceau in patrie. A­­ceste scene erau revoltătoare. Damele nos­­tre sărutau şi imbrăţoşau pe turci; acesta fu un scandal atăt de mare d in căt a tre­buit sa intervină poliţia şi să impedece des­făşurarea sentimentalismului şi a amorului damelor noastre, prin scoterea lor din gară. Din causa acestor scandaluri, 5 eleve au fost alungate din scrie. Una dintre aceste pedepsite, e fiica unui funcţionar inalt, al­ta e fiică de protopop. Poliţiatul din Pul­tava, spre a impedeca repetarea unor ade­menea scene, a oprit prezintarea damelor in gară, cănd se intorc prinşii turci. Dar cum ne depărtam noi din Turcia, cănd ne în­torceam in patrie ? Nu eram insoţiţi pe drum de căt de cănii pe cari mai nainte îi nu­trisem. (,„Rom. Liberă“). Cine poate a fi ministru azi, in deosebite ţări,— In aceste timpuri de ambiţiuni po­litice e bine să cundscă aspiranţii la por­tofolii ministeriale internaţionale, cari sunt calităţile ce li se cer in diferite ţări. Iacă programul ministrului model după cum ăl formulează o foaie umoristică din Viena. In Englitera : Dacă eşti in stare să păstrezi insula Cy­­pru, să aperi Indiile in lăuntru şi in afa­ră, să pedepsesci pe Emirul din Afganis­tan pentru obrăsnicia sa, să sdrobesci pe Rusia, etc. fără să ceri pentru tote astea de căt numai căte­va năvi cuirasate, vei pu­tea deveni ministru de resboiu. In Francia : Dacă poţi avea atăta dibăcie şi meşte­şug, iu căt să intrunesci in un singur par­tid puternic pe republicani, pe bona­par­­tişti, pe orleanişti, pe urmă pe socialişti, comunarzi, petrolişti şi ultramontani ; dacă poţi sa recucerezi Alsacia şi Lorena, fără să dai prilej de un nou resboiu cu Ger­mania,­eşti omul căutat. In Prusia. Dacă voeş­i să încerci a cădea la învo­ială cu Roma şi a impaca pe episcopii în­dârjiţi, fără sâ te duci la Canosa nici la Kissingen ; să extermini pe socialişti, fără legi excepţionale, să pui pe toţi nemţii sub o singură bonetă, şi să dai socoteala de cele cinci miliarde, fără să ne compromiţi, şi a ne sili să mărturisim ca nu înţelegem nici pic de economia politică — atunci pote că mai e mijloc de a ne putea înţelege. In Austria : — Poţi gasi bani pe ocupaţiune ? — Nu! — Atunci du-te de te plimbă. DE ARENDAT Moşia Uni­ceştii şi Maer­eşt­ii cu părţile din Coialeşt, comuna Buhoeşti, plasa Stavnicul, judeţul Vasluiu, proprietatea d-lor locotenentul­ Colonel Petrovan şi Telemac Ciu­­percescu, cu începere de la 23 Aprile 1879, pe termin de 5 sau mm mulţi ani “­ Pentru informaţiuni, despre în­tinderea moşiei, calitatea pămin­tului şi condiţiunile areadărei, a se , , adresa la d. avocat Telemac Ciu­­percescu, strada Română N. 23. €i 4 HÎXdT IA ^oas^e a^e c°^°' JL-J nelulu­i Schelete din Pecurari, reparate radical sunt de în­­chiriet în apartamente separate,, în total câte de 10 odăi. (20—15). Major Leen. 10,000 noui'sînt de dat cu împrumut, cu prima ipotecă. Pentru condiţii a se adresa la Redacţiune. * O. D. Avocaţi P. S. Pa­­padopulo şi A. Degrea a­duc la cunoştinţa onorabililor lor clienţi că au înfiinţat împreună un biurou de a­­vocatură, care e stabilit în strada Butu No. 10 (în casele d-lui dr. Russu).

Next