Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-18 / nr. 208

J*. 208.A Mereu­ri 18 Octomvre IS 78, nul 11. STEAUA ROMÂNIEI ABONAMENTE In Iasi, an an.........................................24 lei Trei luni.................................................7 * Pentru străinătate se adaugă porta I. Redacţiunea şi Administratiunea in Otidn’ Knrnpn, I.âpuçnénii. Un esemplar 10 bani ANUNCIUBI Rândul safl locul în pagina IV . . . .15 bani Inserțiuni și reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. last. 17 Octomvre ! **?**. 0 ceartă, sau mai bine zis o polemică is­cată de curân­d între ziarele „Pressa“ şi „Timpul“, ambe organe ale poziţiunei, au distras pentru căte­va zile atenţiunea pu­blicului, de la discuterea chestiunilor seri­ose, caii stau mereu la ordinea zilei şi cami singure ar merita să facă obiectul critice­lor şi a discuţiunilor presei. Pentru ca să nu lăsăm cu totul ignoranţi pe lectorii noştri de polemica din chesti­une, care au preocupat tota pre­a bucu­­reşteana într'un feliu sau altul, ne vedem şi noi siliţi de a ne executa spre a expune în scurte cuvinte starea controversei. Partizanii organului dreptei au pretins ca d. d. V. Boerescu şi D. Ghica n’au lu­crat în Senat in chestiunea moţiunei cu­noscute în numele opoziţiunei şi conform deciziunei luate întro întrunire prealabilă, că numiţii bărbaţi de stat au fost frumos şi bine jucaţi de d. d. Brătianu şi Rosetti, şi că constituanta are să fie amînată de nu chiar la calendele greceşci, cel puţin destul de mult pentru ca tote chestiunile reser­vate spre a fi deslegate de Adunările de revizuire să se găsească co ipso ca fapte în­deplinite, aşa precum s’au urmat de actu­alul guvern în tote chestiunile. Partizanii centrului susţin din contra că atitudenea d-lor Boerescu şi Ghica este con­form resoluţiunei luate de majoritatea mem­brilor opoziţiunei din senat, că această a­­titudine au fost dictată de sentimentul ce­lui mai curat patriotism,—ceea ce nici cei din dreapta nu tăgăduesc—că prin moţiu­nea de transacţiune s’au dobândit un mare resultat, acela anume de a se fi construit pe guvern ca să admită principiul necom­­petenţei camerelor actuale — pe care de alt­­mintrea necontenit Iau contestat—de a de­cide asupra vre-uneia din chestiunile trac­tatului de Berlin privitore la Romănia, şi că el s’au indatorit chiar de a convoca a­­dunările de revizuire in terminul de trei luni ale sesiune­i ordinare. In aceasta s au mărginit in esenţă tota controversa urmată intre cele doue ziare, bine înţelegându-se cu m­ăsaprirea de cu­vinte şi de ton cu care presa română din nenorocire obicinuesce a discuta chestiu­­nele. „Românul,“ au găsit cu cale sa facă haz mare de această polemică, să descopere lectorilor sei că toită opoziţia se reduce nu­mai la trei personagii politice, şi, nepu­tîndu-şi îndeajuns ascunde bucuria au so­cotit că nu poate să lase această ocaziune fără de a invenina cearta turnând cum se zi e unt-de-lemn peste foc. Recunoaștem că organul d-lui Rosetti nu putea să se resigneze a nu trage folos pen­tru propria sea cauză dintr’o întîmplare neaș­teptată, și că nimic n’au fost mai ino­­potuni de cît ca cele doue organe sa se dee in spectacol, cînd ele ar îi putut a­­mîna îfeurdarea certelor lor pentru un alt timp mai proprice pentru asemine discu­­ţiune pe care dăscălii de latinesce o nu­mesc de lana caprina. Dar dacă recunoaştem incipiditatea pole­micei dintre „Pressa“ şi „Timpul,o pole­mică care ne place a crede că nu se va mai reinoi—căci in ori ce caz rufele se pot mai bine spăla in familie,—totuși nu ne putem opri de a nu constata că nici bu­curia „Romanului“ n'au fost tocmai natu­rală, căci ori cît s’ar certa „Pressa“ cu „Timpul,“ noi socotim că tot nu s’ar cu­veni să rida vîrsa de baltă. Foaea din strada Doamnei, mai înainte de a se lasa în voea chefului seu pentru zizania intrată un moment in tabera opo­ziţiunei, ar trebui să se uite în rindurile propriilor sale batalioane spre a vedea dacă aice găseşte priveleştea frumoasă a concor­diei, şi a armoniei tuturor membrilor sei. Ne mirăm foarte mult de bizuinţa cea grozavă de care se arată acum însufleţit „Românul,“ şi am dori să ştim ce repre­zentau dd. Brătianu şi Rosetti sub regimul d-lui Catargiu mai înainte de a-şi fi dat mina cu d. d. Ion Ghica, D. Sturza, M. Costache, M. Cogălniceanu, Vernescu şi cu alţi barbaţi de dincoace de Milcov. Dacă d. d. Brătianu şi Rosetti ar voi, Sau mai bine dacă ar putea să fie drepţi macar un singur moment, ar recunosce ne­smintit că regimul anticonstituţional al d­­lui Lascar Catargiu nici­odată n’ar fi pu­tut fi resturnat cu d. d. Serurie, Patârlă­­geanu, Stan Popescu, Sihleanu, Câmpiniu, Vizanti, etc., şi nici chiar cu d. d. Codre­­scu, Voinov, Tăcu, Angliei, Gheorghiu, Şendrea, etc., a cărora tota opoziţiune în timpul celor cinci ani s’au mărginit a sta baricadaţi în strategica şi forte comoda poziţie a abstenţiunei, ocupând unii din graţia d-lui Catargiu, funcţiunile de avo­caţi publi­c, profesori, directori ai cancela­riei Camerei, iară alţii primblându-se prin streinatate sau căutându-şi în tot huzurul de gospodărie ori aţinându-se pe la me­zaturi. Am ţinut să constatăm acestea, pentru că am rem­as surprinşi de curagiul şi che­ful ce ziarul „Românul“ au aliat cu cale de a arata cu ocaziunea unei certe de fa­milie. In loc să-şi tragă atîta cenuşă pe turtă, „Românul“ ar face mult mai bine să adu­că aminte partizanilor mei votători că cu simplele forţe ale domniilor lor în vecii­­vecilor d. d. Brătianu şi Rosetti n’ar fi înduplecat ţara ca să se rostesca în 1876 cu atîta tărie contra regimului anticonsti­tuţional al d-lui L. Catargiu. Corespondenţa „Stelei Itonia Misei“ Bucureşci, 15 Octomvrie Astăzi baronul Stuart ministru plenipotenţiar al Maestăţei Sale t­mperatorele Tuturor Ruşiilor a fost condus după ceremonialul diplomatic la Alteţa Sa Regală spre-şi presenta scrisorile sale de acre­ditare. Iată de cînd suntem­ independenţi, adică intraţi în familia statelor mari singurul ministru plenipotenţiar care le funcţioneză in regulă la noi în ţară. Celelalte puteri n’au numit Încă pe mi­niştrii lor plenipotenţiari. Causa unei asemine amînări o cunoşti din corespondenţile mele anteriore. Stăm pe un adevărat vulcan. Cestiunea evrei­lor este la ordinea zilei. Alianţa israilită eserci­­teză influenţa sa în streinatate. Guvernul nostru ar trebui să se gindeasca ca tre­­bue să aibă o politică francă şi leală, şi să nu caute a escamota simţimintele ţerei şi în acestă mare cestiune. El trebue să convoce făr de’ntăr­­ziere corpurile legiuitore pentru ca ele să’ndepli­­nească formalitățile cerute de Constituțiune pentru revizuirea nu numai a art. din Constituțiune rela­tiv la evrei, dar și alte articole asupra cărora nu.

Next