Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-22 / nr. 212

M. 212. Duminica 22 Octom­vre 1878. Anul I ls STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Administratiunea in Otelul de Europa, Straja ITipuşnenu. Un esemplar 10 ban! ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserţiun! şi reclame, rândul.................25 . Scrisor! nefrancate se refusă. AROHAJUS­7TE In Iasi, un an.........................................24 lei Trei luni................ .........................7 . Pentru străinătate se adaogă portul. last, 21 Octomvre 1878. Chestiunea alegerilor comunale este chestiunea principală care preocupă pen­tru moment pe tote clasele societaţei noastre. De la nimerita alegere a personelor cărora să li se încredinţeze îngrijirea de­­gospodaria oraşului, atîrnă toită propă­şirea intereselor orăşenesci. Pe cînd totă lumea bine-cugetare din oraşul nostru este pătrunsă de adevărul că pentru a face bună gospodărie în comună, nu este de nevoe să se uite cineva la principiile politice ale celor chemaţi de a compune consiliul comu­nal , pe cînd toţi cetăţenii oneşti fără deosebire de colere politica, fie liberali, fie conservatori, nu au în vedere pen­tru viitorele alegeri comunale de­cît in­teresele­ adevarate a­le oraşului şi nu sunt insuflaţi de altă idee de­cît de aceea de a da Iaşilor, această a doua capitală a României, o representaţiune comunală onestă, capabilă şi harnică, —un singur grup politic din oraşul nostru, acela al fracţiunei aşa zisă liberă şi independentă, este preocupat de idei cu totul diferite de acelea cari insuflă pe massa ceealaltă a orăşenilor. Acest grup politic nu înţelege că i­­deile politice nu au ce căuta în co­mună, că pentru ca să meargă bine trebile ei nu este de feliu de nevoe ca să fie representate numai de­cît numai oameni de aceeaşi credinţă sau culoare politică, înţelegem forte bine încăpăţinarea a­­cestui grup că singur el şi numai el să aibă totă puterea şi in comuna, cum vrea să aibă şi in judeţ şi in stat chiar. In această privinţă aşa numită fracţiune se arata consecventă principiilor sale exclusiviste, intolerante, egoistice şi ti­­nice. înţelegem earăş ca dînsa să se ţie grapă de comună, să nu voească in rup­tul capului a părăsi graşele şi ne­nu­­meratele foloase ce trage a­vend la dis­poziţie bugetul comunal. Ceea ce nu înţelegem de feliu, ceea ce ne pune ln cea mai mare mirare, este cutezarea ce au aceşti oameni de a voi să se impue cu ori­ce preţ vo­inţei alegătorilor, este neruşinarea ce au de a se înfăţoşa înaintea opiniunei pu­blice ca nişte reprezentanţi ai ideilor liberale, naţionale, ai intereselor demo­cratice in genere şi in specie ale inte­reselor oraşului Iaşi. Indrăsnesc d.d. Angliei, Tăcu, Hol­bau, Gheorghiu, şi toată ceata d. lor să se inbrace cu haina liberalismului, d-lor cari, ca reprezentanţi in Aduna­rea naţionale, nici-o dată n’au făcut, nici n’au propus, nici macar cea mai mică îmbunătăţire, nici cea mai mică reforma, care să aibă o tendinţă ade­vărat liberală ! Cînd toată activitatea d-lor din cameră s’au mărgini in a tri­pota, a intriga, nu­mai şi numai spre a ave in mînile d- lor, sau ale adepţi­lor d-lor, prefecturele, primăriile, comi­tetele permanente, epitropiile, din acea­stă parte a României ! Cutează d.d. fracţionişti să se dee de democraţi şi naţionalişti, cînd tot de­mocratismul şi naţionalismul d-lor s’au concentrat in năpustirea d-lor asupra moşiilor Statului, in acapararea tuturor funcţiunilor publice din Moldova ! Democraţie şi liberalism este a se servi de influenţa de deputat spre a lua in arendă cu preţ de 23,000 lei o mo­şie care au fost arendată cu 60,000, cum au făcut d. G. Tăcu care au pus mîna pentru opt ani pe moşia To­­meştii ? Indrăsniţi să spuneţi că sînteţi ado­ratori ai suveranităţei poporului, parti­zani ai regimului reprezentiv, insuflaţi de diferinţa şi respect pentru opiniunile alegetorilorilor cari v’au acordat sufra­giile, domniile voastre cari, in tot cur­sul evenimentelor ce s’au desfăşurat, in mijlocul împrejurărilor celor mai grave pentru existenţa şi viitorul ţerei nostre, nu aţi găsit cu cale o singură dată să veniţi in mijlocul comitenţilor d­v., căro­ra să le espuneţi ideile şi părerile, d­v. cari nu alergaţi la întrunirile publice, de­cît atunci cînd este să vă puneţi candidaturile la deputăţie sau la pri­mărie ! Cutezaţi să vă daţi de naţionalişti, de români înflăcăraţi, de duşmani de morte ai jidanilor, d-vostră, cari vă fa­ceţi tote trebile cu jidanii, cari sînteţi asociaţi cu dînşii, cari aţi intervenit pen­tru dînşii ca să rămîe ca orîndari pe la moşiile ce ţineţi in arendă, d-vostra cari acum de curînd v’aţi pus sub pro­­tecţiunea unei foi locale, cunoscută ca organ al Israeliţilor, domniile vostre ju­­dano-fagi învăpăeţi! Ei, domnilor fracţionişti, pe cine cre­deţi că o să mai puteţi amăgi ! Nu vedeţi, că mascele vi s’au rupt de pe o­­braz şi că astăzi lumea va cunoaşte ceea ce sînteţi ! Ignoranţa, inepţia, exclusivis­mul şi lăcomia d-vostră sînt astăzi scose la lumina mare, sar în ochii tu­turor, şi nimine afară de adepţii d-vostre nu pote să ve dee vre­o încredere ma­car cît de mică ! Să vă iasă din minte că veţi mai putea face ca prin voturile libere ale

Next