Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-08 / nr. 225

_____________STEAUA ROMÂNIEI, vernul Statului Român, dar se ceară pe a­­cest motiv reziliarea contractului, mărturi­sim că ni se pare lucru aşa de lesne. A­­ceasta-i o cestu­une de drept asupra căruea nu ne vom rosti de­cât atunce când vom studia în amănunţimile sale contractul Regiei. După noi, regina, din causa m­ărei Be­­sarabiei se găseşte în caşul arendaşului a­­celuia, carnea judecata îi iea din uz şi u­­sufruct o parte din pamentul arendat. Putem noi zice că’n principiu, un ase­­mine arendaş are dreptul se ceară rezilia­rea contractului ? Nu ! Totul atârnă, da­că caşul nu este anume prevăzut în con­tract, de la împrejurări, adecă, în asemine situaţiune suntem datori, se esaminăm du­pă principiile de drept, dacă aceea ce se ia poate fi privită ca o condiţiune „substan­ţială“ a contractului, şi în asemine ipoteză să poate cere reziliarea. Districtele din Besarabia pot ele oare fi considerate ca o condiţiune substanţială e­­sistenţei contractului Regiei ? Nu credem, şi nici inteligenţii avocaţi a regiei nu pu­tem presupune că cred a­easta. Pentru ce motive, deci, regiea ar cere reziliarea contractului ? Pe motivele de contrabandă şi de cul­tură ilicită ? Gestiunea aceasta va face obiectul stu­diilor noastre ulterioare, atunci când vom avea sub o­pi şi actele publice din mini­­steriul de finanţe şi corespondenţa regiei in privinţa contrabandei şi a culturei ilicite. Preocupaţi de situaţiunea noastră finan­­ţiară, că­­ numai consideraţiunea aceasta ne face se vorbim despre tutun, suntem datori se declarăm că ar fi în detrimentul resurselor noastre budgetare şi n­ s-ar pri­­cinuii o adevărată perturbare în sistemul nostru finanţiar cu reziliarea contractului regiei. Un venit pozitiv şi atât de in­erinat nu se poate uşor înstreina, mai cu samă în situaţiunea finanţiară în care ne găsim. Ochiul cel prevezătoriu a finanţiarului nu se espune a da pozitivul din mâni pentru un sistem care ne supus încercărei, nu se ştie de va produce acelaşi avantagiu. Din notiţile primite de la coresponden­­tul nostru din Bucureşti, aflăm că Regia ar fi propus Guvernului un proect de tran­­sacţiune. Nu putem în­­ cunoaşte tot proectul a­­cest de transacţiune, dar ni se enumera li­ni­le din puntele acestei transacţiune. lată ce ni se comunică , ar propune Re­giea. Enumerăm aceste condiţiuni, sub toată rezerva pentru moment. 1. Preţul pe care îl propune Regiea în actul de transacţiune ca se’l plătească gu­vernului, se compune dintr’o suma anuală fi­să şi dintr’o sumă variabilă consistând din 45 la sută asupra produsului vănzărei brute efectuate pentru consumaţia din ţară care ar trece peste suma de........ 2. Să se reducă cultura tutunului din ţară la districtele Dămboviţa, Ialomiţa, Il­fov, Fâlciu, Tuto­va şi Vlaşca, adecă ca o parte din ţară se fie lovită de o specie de inter­dicţiune. 3. Veri­ce cultură autorizată pe comptul Regiei care s’ar găsi la o laltă pe o în­tindere mai mică de un ectar, se va con­sidera ca cultură ilicită, şi se va distruge sau confisca după starea în care s’ar găsi. 4. Cultivatorul căzut în acestă contra­­venţiune va fi încă supus la o am­andă de 10 lei pentru fiecare metru patrat de cul­tură sau 50 bani de fiecare fir de tutun. 5. Perchisiţiunile domiciliare pentru con­statarea contravenţiunelor, la cas de a fi făcute fără de autorisaţiunea Preşedintelui Tribunalului sau a judelui de pace in lo­calităţile unde nu esistă tribunal, lipsa li­nei asemine au­torisaţiuni să nu­ atragă după sine, cum există astăzi, nulitatea procesu­­lui-verbal. Pe lângă aceste condiţiuni, unele cu to­tul none, altele modifcătoare condiţiunelor din contractul Regiei, mai sunt încă şi al­tele în proectul de transacţiune propus gu­vernului nostru de câtră administraţiunea Regiei. Sperăm că­­murând vom posede toate aceste condiţiuni dacă nu chiar pro­ectul întreg de transacţiune. De­o­camdată ne mărginim, după cum am zis, a supune la judecată lumei numai condiţiunile ce ni se comunică. Gestiunea fiind prea gravă şi prea im­portantă, o vom trata-o în numerile noa­stre viitoare cu toată seriositatea ce ea me­rită. Finanţiarul cel adevarat şi prevăză­tori­u nu lasă nici­odată din mini positivul pentru un ce incert. A rem­as ca noi, in câte­va oare ce ne-au remas până in momentul alegerei să cugetăm matur a­­supra celor ce s’au desbătut, să tragem din tre­cutul celor ce ne-au vorbit, din probele ce ne pu­tem procura despre cele zise, convingerea care să ne dicteze votul nostru, fără altă ţintă de cât bi­nele public, fără alt interes de cât acel al inflo­­rirei oraşului nostru. Pănă Duminică, 5 a curentei, multe ademeneri, multe insinuări, multe influenţări se vor incerca a se face de câtră puternici pe lângă noi spre a ne face să-i menţinem la putere. Amintiţi-vă trecutul lor, vedeţi actele lor de toate zilele, vedeţi cum lucrează ei chiar in ale­gerile actuale şi vă veţi convinge că ar fi o ruşi­ne pentru noi să le cădem iarăşi in cursă. Domnul ministru de interne p­rin circulara ce a dat, precum ştiţi, prefecţilor, a oprit pe toţi func­ţionarii mari şi mici, pe toţi acei care cu ori­ce titlu sunt îmbrăcaţi cu o dregătorie publică, pe ori­cine ţine de la guvern puterea de a se ocupa de interesele noastre, a oprit aspru pe toţi aceştia de a se amesteca in alegeri, de a’şi întrebuinţa au­toritatea ce posiţiunea lor le dă pentru a face pe cineva din noi să votăm pentru cutare sau cutare partid, pentru cutare sau cutare persoană ; căci cea întâi obligaţiune ce’şi-a luat guvernul in faţa ţerei când a luat cârma afacerilor ei a fost de a ne garanta libere şi întru tot libere alegeri. Ce se întâmplă însă la noi ? întrunirea ce in acest moment chiar se ţine la Prefectură este preşedată de preşedintele Comite­tului Permanent, carele a alungat din sală un im­mer de alegători din colegiul al patrule pentru că au cutezat a se restriga in contra administraţiunei comunale de astăzi. Membrii Comitetului permaient nu se sfiesc de a fi in întruniri publice, şi in afară de aceste în­truniri, agenţii cei mai activi pentru capatare de voturi pentru candidaţii fracţiunei. Membrii administra­ţi unei comunale cărora cu de­­cret domnesc li s’a încredinţat sarcina de a se o­­cupa de afaceri care zilnic ne interesează, făţiş luptă, pieptiş lucrează pentru ca fracţiunea din care fac parte să triumfe in alegeri Unii din membrii Epitropiei Sfântului Spiridon, cu decret Domnesc numiţi a administra acea casă căria servesc mulţi din con­etâţenii noştri, făc o chestiune de esistenţa acestora din votarea pentru fracţiune. Instituţiunea nobilă a gardei civice, acea care incredinţază fie­ căruia din noi sarcina de a veghia la liniştea concetăţenilor noştri in momente date şi numai in timp când armata noastră este ocupată cu apararea ţerei, cunoaştem toţi—şi d. Mârzescu a aratat foarte bine,—cum s’a organisat la noi de câtră fracţiunea liberă şi independentă ; cunoaştem toţi că aceşti căţi­va oameni au pus toată influenţa pentru a acorda diferitele grade in mare parte la pomenit de părerile ei politice ; cunoaşteţi câtă ingreuare au adus serviciului dorinţa ce aceşti oa­meni au avut pururea de a exercita asupra nostru o autoritate care nu li se cuvine, cunoaşteţi că in interesul acestor alegeri s’au văzut lucru ne mai­po­menit persoane sărind de o dată de la gradul de loco­tenent la acel de locotenent colonel ; cunoaşteţi câte silinţi ăşi dau aceşti şefi improvisaţi de a ne impune nouă soldaţi, părerile lor politice. (Apla- I use numeroase). întrunirea (iubirea din Sala Primăriei (Urmare). I­. C. Cerchez. Domnilor, permiteţi’mi vă rog să adaog citeva cuvinte i­nain­tea închiderei desbate­rilor in această ultimă intrunire care ne desparte numai cu doue zile de alegeri. Profesiuni de credinţă s’au făcut, candidaturi s’au propus din partea noastră, alegătorii liberi şi independenţi­ Profesiuni de credinţă negreşit s’au făcut, can­didaturi negreşit s’au pu­pus din partea grupului guvernamental al fracţiunei care in acest moment este întrunit la Prefectură.

Next