Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-11-08 / nr. 225
_____________STEAUA ROMÂNIEI, vernul Statului Român, dar se ceară pe acest motiv reziliarea contractului, mărturisim că ni se pare lucru aşa de lesne. Aceasta-i o cestuune de drept asupra căruea nu ne vom rosti decât atunce când vom studia în amănunţimile sale contractul Regiei. După noi, regina, din causa mărei Besarabiei se găseşte în caşul arendaşului aceluia, carnea judecata îi iea din uz şi usufruct o parte din pamentul arendat. Putem noi zice că’n principiu, un asemine arendaş are dreptul se ceară reziliarea contractului ? Nu ! Totul atârnă, dacă caşul nu este anume prevăzut în contract, de la împrejurări, adecă, în asemine situaţiune suntem datori, se esaminăm după principiile de drept, dacă aceea ce se ia poate fi privită ca o condiţiune „substanţială“ a contractului, şi în asemine ipoteză să poate cere reziliarea. Districtele din Besarabia pot ele oare fi considerate ca o condiţiune substanţială esistenţei contractului Regiei ? Nu credem, şi nici inteligenţii avocaţi a regiei nu putem presupune că cred aeasta. Pentru ce motive, deci, regiea ar cere reziliarea contractului ? Pe motivele de contrabandă şi de cultură ilicită ? Gestiunea aceasta va face obiectul studiilor noastre ulterioare, atunci când vom avea sub opi şi actele publice din ministeriul de finanţe şi corespondenţa regiei in privinţa contrabandei şi a culturei ilicite. Preocupaţi de situaţiunea noastră finanţiară, că numai consideraţiunea aceasta ne face se vorbim despre tutun, suntem datori se declarăm că ar fi în detrimentul resurselor noastre budgetare şi n s-ar pricinuii o adevărată perturbare în sistemul nostru finanţiar cu reziliarea contractului regiei. Un venit pozitiv şi atât de inerinat nu se poate uşor înstreina, mai cu samă în situaţiunea finanţiară în care ne găsim. Ochiul cel prevezătoriu a finanţiarului nu se espune a da pozitivul din mâni pentru un sistem care ne supus încercărei, nu se ştie de va produce acelaşi avantagiu. Din notiţile primite de la corespondentul nostru din Bucureşti, aflăm că Regia ar fi propus Guvernului un proect de transacţiune. Nu putem în cunoaşte tot proectul acest de transacţiune, dar ni se enumera linile din puntele acestei transacţiune. lată ce ni se comunică , ar propune Regiea. Enumerăm aceste condiţiuni, sub toată rezerva pentru moment. 1. Preţul pe care îl propune Regiea în actul de transacţiune ca se’l plătească guvernului, se compune dintr’o suma anuală fisă şi dintr’o sumă variabilă consistând din 45 la sută asupra produsului vănzărei brute efectuate pentru consumaţia din ţară care ar trece peste suma de........ 2. Să se reducă cultura tutunului din ţară la districtele Dămboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Fâlciu, Tutova şi Vlaşca, adecă ca o parte din ţară se fie lovită de o specie de interdicţiune. 3. Verice cultură autorizată pe comptul Regiei care s’ar găsi la o laltă pe o întindere mai mică de un ectar, se va considera ca cultură ilicită, şi se va distruge sau confisca după starea în care s’ar găsi. 4. Cultivatorul căzut în acestă contravenţiune va fi încă supus la o amandă de 10 lei pentru fiecare metru patrat de cultură sau 50 bani de fiecare fir de tutun. 5. Perchisiţiunile domiciliare pentru constatarea contravenţiunelor, la cas de a fi făcute fără de autorisaţiunea Preşedintelui Tribunalului sau a judelui de pace in localităţile unde nu esistă tribunal, lipsa linei asemine autorisaţiuni să nu atragă după sine, cum există astăzi, nulitatea procesului-verbal. Pe lângă aceste condiţiuni, unele cu totul none, altele modifcătoare condiţiunelor din contractul Regiei, mai sunt încă şi altele în proectul de transacţiune propus guvernului nostru de câtră administraţiunea Regiei. Sperăm cămurând vom posede toate aceste condiţiuni dacă nu chiar proectul întreg de transacţiune. Deocamdată ne mărginim, după cum am zis, a supune la judecată lumei numai condiţiunile ce ni se comunică. Gestiunea fiind prea gravă şi prea importantă, o vom trata-o în numerile noastre viitoare cu toată seriositatea ce ea merită. Finanţiarul cel adevarat şi prevăzătoriu nu lasă niciodată din mini positivul pentru un ce incert. A remas ca noi, in câteva oare ce ne-au remas până in momentul alegerei să cugetăm matur asupra celor ce s’au desbătut, să tragem din trecutul celor ce ne-au vorbit, din probele ce ne putem procura despre cele zise, convingerea care să ne dicteze votul nostru, fără altă ţintă de cât binele public, fără alt interes de cât acel al inflorirei oraşului nostru. Pănă Duminică, 5 a curentei, multe ademeneri, multe insinuări, multe influenţări se vor incerca a se face de câtră puternici pe lângă noi spre a ne face să-i menţinem la putere. Amintiţi-vă trecutul lor, vedeţi actele lor de toate zilele, vedeţi cum lucrează ei chiar in alegerile actuale şi vă veţi convinge că ar fi o ruşine pentru noi să le cădem iarăşi in cursă. Domnul ministru de interne prin circulara ce a dat, precum ştiţi, prefecţilor, a oprit pe toţi funcţionarii mari şi mici, pe toţi acei care cu orice titlu sunt îmbrăcaţi cu o dregătorie publică, pe oricine ţine de la guvern puterea de a se ocupa de interesele noastre, a oprit aspru pe toţi aceştia de a se amesteca in alegeri, de a’şi întrebuinţa autoritatea ce posiţiunea lor le dă pentru a face pe cineva din noi să votăm pentru cutare sau cutare partid, pentru cutare sau cutare persoană ; căci cea întâi obligaţiune ce’şi-a luat guvernul in faţa ţerei când a luat cârma afacerilor ei a fost de a ne garanta libere şi întru tot libere alegeri. Ce se întâmplă însă la noi ? întrunirea ce in acest moment chiar se ţine la Prefectură este preşedată de preşedintele Comitetului Permanent, carele a alungat din sală un immer de alegători din colegiul al patrule pentru că au cutezat a se restriga in contra administraţiunei comunale de astăzi. Membrii Comitetului permaient nu se sfiesc de a fi in întruniri publice, şi in afară de aceste întruniri, agenţii cei mai activi pentru capatare de voturi pentru candidaţii fracţiunei. Membrii administraţi unei comunale cărora cu decret domnesc li s’a încredinţat sarcina de a se ocupa de afaceri care zilnic ne interesează, făţiş luptă, pieptiş lucrează pentru ca fracţiunea din care fac parte să triumfe in alegeri Unii din membrii Epitropiei Sfântului Spiridon, cu decret Domnesc numiţi a administra acea casă căria servesc mulţi din conetâţenii noştri, făc o chestiune de esistenţa acestora din votarea pentru fracţiune. Instituţiunea nobilă a gardei civice, acea care incredinţază fie căruia din noi sarcina de a veghia la liniştea concetăţenilor noştri in momente date şi numai in timp când armata noastră este ocupată cu apararea ţerei, cunoaştem toţi—şi d. Mârzescu a aratat foarte bine,—cum s’a organisat la noi de câtră fracţiunea liberă şi independentă ; cunoaştem toţi că aceşti căţiva oameni au pus toată influenţa pentru a acorda diferitele grade in mare parte la pomenit de părerile ei politice ; cunoaşteţi câtă ingreuare au adus serviciului dorinţa ce aceşti oameni au avut pururea de a exercita asupra nostru o autoritate care nu li se cuvine, cunoaşteţi că in interesul acestor alegeri s’au văzut lucru ne maipomenit persoane sărind de o dată de la gradul de locotenent la acel de locotenent colonel ; cunoaşteţi câte silinţi ăşi dau aceşti şefi improvisaţi de a ne impune nouă soldaţi, părerile lor politice. (Apla- I use numeroase). întrunirea (iubirea din Sala Primăriei (Urmare). I. C. Cerchez. Domnilor, permiteţi’mi vă rog să adaog citeva cuvinte inaintea închiderei desbaterilor in această ultimă intrunire care ne desparte numai cu doue zile de alegeri. Profesiuni de credinţă s’au făcut, candidaturi s’au propus din partea noastră, alegătorii liberi şi independenţi Profesiuni de credinţă negreşit s’au făcut, candidaturi negreşit s’au pupus din partea grupului guvernamental al fracţiunei care in acest moment este întrunit la Prefectură.