Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-11-22 / nr. 235
STEAUA ROMÂNIEI. » urni .nnw » i ■ * 1 44«. .. nu va deveni in curind cu totul occidentală, şi Rusia va pierde toate beneficiile unui reebel ce nu ar fi purtat, decit spre *-şi crea ea insăşi, incă o stavilă scrisă spre urmărirea planurilor sale. Ea va face dlar forţe estreme şi va pune totul in joc spre a pune pe tronul Bulgariei omul ce-i trebue. Fi-va el Ignatief sau Dunducof, sau aceşti candidaţi, extrem panslavişti au fost puşi a se agita numai spre a ascunde şi a face mai uşoară suirea unui principe cu o reputaţiune panslavistă mai puţin cunoscută, dar in fond tot atât de devotat ideilor ruse ? Se poate foarte bine să se întâmple sau una sau alta din aceste alternative, dar resultatul va fi acelaș. Nu este de crezut că Europa va pute tolera un asemene resultat, căci ar fi a ceda Rusiei Orientul vntreg și a se condemna pentru totdeauna la un rol secundar. Puterile Europei toate ar vedea pentru totdeauna viitorul lor apus. De aceea este probabil că ocuparea tronului Bulgariei poate da nascere la extreme complicaţiuni. lată pentru ce retragerea cabinetului Brătianu nu aste momentoase imprejurări şi atît de nejustificată de circumstanţele parlamentare are pentru noi o semnificaţiune a cara gravitate ne umple de o adeverata anxietate, întrebăm dar ce propuneri a făcut ministeriul şi pe care camera nu le primeşte, sau ce propuneri nu ar primi ministeriul; şi, pentru acesta vroind a se retrage dar nevrând a divulga misterul, a aţineat, discordia in cameră spre a afla chip, de a se retrage de la guvern, lăsind altora sarcina de a urma orbesce cum a făcut şi el in atâte rânduri suflarea vintului fatal ce bate din regiuni streine. Ne întrebam in faţa naţiunei alarmate şi ingrijate, ce cale ne este trasă, in conflictul ce se aşteaptă. Avem noi asta neutri, sau a ni da din partea puterilor occidentale, aşa precum poate ar cere şi interesele noastre şi siegele nostru ; sau, nu cumva ni s’a croit iarăşi vre o nouă şi secretă alianţă cu Rusia care ne a plătit atăt de amar acele torente de sînge generos ce am vărsat spre a o scapa de ruşine şi de un mare şi sigur desastm ? Ministerul nu se poate retrage, fără a da seamă ţerei de motivele reale ale dimisiunei sale" Facem apel la deputaţi şi la senatori ca să constringă pe d-nul Ioan Brătianu a lumina ţara in privirea celor ce se pregătesc pentru noi in oficinile ascunse ale înaltei politice. Nu mai putem, nu mai este permis de a merge orbeşte după nimine, oricine ar fi cl. c». Corespondenţa „Stelei RomAniei“. Baoareea, 18 Noemvrie. Soare V'am aratat în prima mea corespondenţă de astăzi dimineaţă că Senatul nu participă pănă acum la consfătuirea sau mai bine zis la mişcarea provocată de criza ministerială. V-am spus că cauzele acestei înlăturări sînt pe de o parte necompletarea acestui corp, care pe de altă pretenţia ce au deputaţii de a da singuri guvernul ţerei. Am căutat să me pun în contact cu senatorii pentru ca să mă încredinţez dacă într’adevăr toţi membrii corpului ponderator înţeleg să se resigneze la rolul puţin măgulitor ce li reservează Adunarea deputaţilor. Astfel eu am mers la Senat, şi am găsit pe o parte dintre domnii senatori întruniţi şi ocupaţi cu discuţiuni academice. Lucru care m’au surprins mult aici au fost întrebarea ce mi-au adresat mai mulţi dintre membrii de cea mai mare greutate ai acestui corp în privinţa cauzelor cari au motivat retragerea din ministere.lor Rosetti, Chiţu şi Cernat. — Cum, se întrebau aceşti venerabili, patres conscripţia sau putut retrage numiţii miniştri, ei cari au făcut actele cele mai mari, cele mai glorioase, fără ca corpurile legiuitoare, cari necontenit i-au acoperit cu cea mai mare încredere, sâ cunosca cauzele retragerei lor ? — Cum i-au lasat camera să se retragă fără să le mulţumească cel puţin pentru zelul, activitatea şi patriotismul, cu care s'au devotat binelui public, au adăugit alţii. înţelegeţi, că, deşi am găsit întrebările acestea foarte naturale, n’am putut, nam cutezat, eu, simplu corespondent, să dau, asupra unor chestiuni constituţionale de cea mai mare Însemnătate, explicaţiuni cari nu pot să le dee de cît nişte mandatari ai naţiunei. Vă mărturisesc însă că m’aram încredinţat că curiositatea menţionaţilor domni senatori nu era de feliu afectată , căci veţi şti că este un sistem la liberalii înaintaţi de a reduce pe cit se poate mai mult Senatul la simplul rol de înregistrator al legilor votate de Adunarea deputaţilor. Cu toate acestea din convorbirile ce am avut in dreapta şi strigă cu mai mulţi membrii ai Senatului am votut că bărbaţii luminaţi cari compun acest corp nu înţeleg ca să se resigneze la rolul puţin demn ce li ’i rezervează reprezentanţii din camera jună, şi că un curind, poate chiar pe la 6 luni, şi Senatul va începe numaide cît a-şi arata puterea sa şi a cere să aibă partea legitimă ce i se cuvine la guvernul ţerei. — Să lăsam, îmi zise un venerabil senator, pe tineri să sburde astăzi, mine, noi bătrînii vom şti să-i stîmpărăm ! — Nu ve temeţi de vre-o disolvare ? observai eu. — Senatul își va face datoria şi de astă dată respunse senatorialul meu interlocutor. Disolvarea este treaba guvernului, a lui va fi însă şi respunderea Un alt Senator vrednic de credinţă şi om respectabil din toate puntele de privire mi-au declarat că nu crede în posibilitatea unei uniri între D. Vernescu şi fracţionişti. Cînd vorbesc de fracţionişti încă o dată vă rog să scoateţi afară pe d. N. Ionescu. Nu e vorba, acest fost capitan al fracţiunei libere şi independente participă la întrunirile şi consfătuirile intima ale deputaţilor, dar până acum nu s'a rostit asupra nici uneia din chestiunile cari se agită. Unii presupun că cauza acestei atitudini reservate a d. lui Ionescu ar fi oarecari angajamente politice ce ar fi luat cătră d. Manolache Costachi. Acei cari cunosc caracterul indecis şi neuitător al vechiului leader fracţionist nu au nevoe să presupună existenţa vreunui angajament, pentru ca să-i înţeleagă reserva ce observă. Socote de prisos a mai combate părerea ce am întîlnit asemine in Senat, şi după care toate cîte se petrec şi se pun la cale 111 cameră pană ar fi de a se atribui unui semn ce ar fi făcut d-nul Ioan Ghica din degetul cel mic. Nu pentru prima oară s’au constatat pănă unde poate merge spiritul de bâuneală a unor oameni cari de multe ori însuşesc altora gînduri şi acţiuni de cari nici macar Ie-au visat. Cu aceasta v'am dat sama şi despre resultatuî vizitei mele prin cercurile senatoriale. Din cele expuse v’aţi putut încredinţa că lucrurile sînt foarte încurcate, că spiritele sînt şi mai tulburate, şi că pentru moment încă nu se poate preciza cum se va termina criza ministerială. P. S. Mi se afirmă că primul-ministru consideră alegerile din Iaşi ca o grozavă lovitură dată fracţiunei . flw.urtit, 19 Noemvra. Comedie mare în Bucureşti ! Acele 26 bilete albe eşite din urna Camerei la alegerea Preşedintelui, ţin în aceste momente, în urma somaţiunei primului-ministru ca nuanţele liberale să se reconstituească, consfătuirile lor intime , d. G. Vernesiu.