Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-22 / nr. 235

STEAUA ROMÂNIEI. » urni­ .nnw » i ■ * 1 44«. .. nu va deveni in curind cu totul occidentală, şi Rusia va pierde toate beneficiile unui reebel ce nu ar fi purtat, de­cit spre *-şi crea ea insăşi, incă o stavilă scrisă spre urmărirea planurilor sale. Ea va face dlar forţe estreme şi va pune totul in joc spre a pune pe tronul Bulgariei omul ce-i tre­­bue. Fi-va el Ignatief sau Dunducof, sau aceşti candidaţi, extrem panslavişti au fost puşi a se agita numai spre a ascunde şi a face mai uşoară suirea unui principe cu o reputaţiune panslavistă mai puţin cunos­cută, dar in fond tot atât de devotat idei­lor ruse ? Se poate foarte bine să se în­tâmple sau una sau alta din aceste alter­native, dar resulta­tul va fi a­cel­aș. Nu este de crezut că Europa va pute tolera un asemene resultat, căci ar fi a ceda Rusiei Orientul vntreg și a se condemna pentru tot­dea­una la un rol secundar. Pu­terile Europei toate ar vedea pentru tot­deauna viitorul lor apus. De aceea este probabil că ocuparea tronului Bulgariei poate da nascere la extreme complicaţiuni. lată pentru ce retragerea cabinetului Brătianu nu aste momentoase imprejurări şi atît de nejustificată de circumstanţele parlamentare are pentru noi o semnifica­ţi­une a car­a gravitate ne umple de o ade­­verata anxietate, întrebăm dar ce pro­puneri a făcut ministeriul şi pe care ca­mera nu le primeşte, sau ce propuneri nu ar primi ministeriul; şi, pentru acesta vroind a se retrage dar nevrând a divulga miste­rul, a aţineat, discordia in cameră spre a afla chip, de a se retrage de la guvern, lăsind altora sarcina de a urma orbesce cum a făcut şi el in atâte rânduri suflarea vin­­tului fatal ce bate din regiuni streine. Ne întrebam in faţa naţiunei alarmate şi ingrijate, ce cale ne este trasă, in con­flictul ce se aşteaptă. Avem noi a­sta ne­utri, sau a ni da din partea puterilor oc­cidentale, aşa precum poate ar cere şi in­teresele noastre şi siegele nostru ; sau, nu cumva ni s’a c­roit iarăşi vre o nouă şi se­cretă alianţă cu Rusia care ne a plătit a­­tăt de amar acele torente de sînge gene­ros ce am vărsat spre a o scapa de ruşine şi de un mare şi sigur desastm ? Ministe­rul nu se poate retrage, fără a da seamă ţerei de motivele reale ale dimisiunei sale" Facem apel la deputaţi şi la senatori ca să constringă pe d-nul Ioan Brătianu a lu­mina ţara in privirea celor ce se pregă­tesc pentru noi in oficinile ascunse ale înal­tei politice. Nu mai putem, nu mai este permis de a merge orbeşte după nimine, ori­cine ar fi cl. c». Corespondenţa „Stelei RomAniei“. Baoareea, 18 Noemvrie. S­oare V'am aratat în prima mea corespondenţă de astăzi dimineaţă că Senatul nu partici­pă pănă acum la consfătuirea sau mai bi­ne zis la mişcarea provocată de criza mi­nisterială. V-am spus că cauzele acestei în­lăturări sînt pe de o parte necompletarea acestui corp, care pe de altă pretenţia ce au deputaţii de a da singuri guvernul ţerei. Am căutat să me pun în contact cu se­natorii pentru ca să mă încredinţez dacă într’adevăr toţi membrii corpului pondera­tor înţeleg să se resigneze la rolul puţin măgulitor ce li­­ reservează Adunarea de­putaţilor. Astfel eu am mers la Senat, şi am găsit pe o parte dintre domnii senatori întruniţi şi ocupaţi cu discuţiuni academice. Lucru care m’au surprins mult aici au fost între­barea ce mi-au adresat mai mulţi dintre membrii de cea mai mare greutate ai aces­tui corp în privinţa cauzelor cari au mo­tivat retragerea din minister­e­­.­lor Ro­­setti, Chiţu şi Cernat. — Cum, se întrebau aceşti venerabili, patres conscripţia sau putut retrage numi­ţii miniştri, ei cari au făcut actele cele mai mari, cele mai glorioase, fără ca corpurile legiuitoare, cari necontenit i-au­ acoperit cu cea mai mare încredere, sâ cunosca cauzele retragerei lor ? — Cum i-au lasat camera să se retragă fără să le mulţumească cel puţin pentru zelul, activitatea şi patriotismul, cu care s'au devotat binelui public, au adăugit alţii. înţelegeţi, că, de­şi am găsit întrebările acestea foarte naturale, n’am putut, nam­ cutezat, eu, simplu corespondent, să dau, asupra unor chestiuni constituţionale de cea mai mare Însemnătate, explicaţiuni cari nu pot să le dee de cît nişte mandatari ai na­­ţiunei. Vă mărturisesc însă că m’ara­m încredin­ţat că curiositatea menţionaţilor domni se­natori nu era de feliu afectată , căci veţi şti că este un sistem la liberalii înaintaţi de a reduce pe cit se poate mai mult Se­natul la simplul rol de înregistrator al le­gilor votate de Adunarea deputaţilor. Cu toate acestea din convorbirile ce am avut in dreapta şi strigă cu mai mulţi membrii ai Senatului am votut că bărba­ţii luminaţi cari compun acest corp nu în­ţeleg ca să se resigneze la rolul puţin demn ce li ’i rezervează reprezentanţii din camera jună, şi că un curind, poate chiar pe la 6 luni, şi Senatul va începe numai­de cît a-şi arata puterea sa şi a cere să aibă par­tea legitimă ce i se cuvine la guvernul ţerei. — Să lăsam, îmi zise un venerabil se­nator, pe tineri să sburde astăzi, mine, noi bătrînii vom şti să-i stîmpărăm ! — Nu ve temeţi de vre-o disolvare ? ob­servai eu. — Senatul își va face datoria şi de astă dată respunse senatorialul meu interlocutor. Disolvarea este treaba guvernului, a lui va fi însă şi respunderea Un alt Senator vrednic de credinţă şi om respectabil din toate puntele de privi­re mi-au declarat că nu crede în posibili­tatea unei uniri între D. Vernescu şi frac­­ţionişti. Cînd vorbesc de fracţionişti încă o­ dată vă rog să scoateţi afară pe d. N. Ionescu. Nu e vorba, acest fost capitan al frac­­ţiunei libere şi independente participă la întrunirile şi consfătuirile intima ale depu­taţilor, dar până acum nu s'a rostit asu­pra nici­ uneia din chestiunile cari se agită. Unii presupun că cauza acestei atitudini reservate a d. lui­­ Ionescu ar fi oare­cari angajamente politice ce ar fi luat­ cătră d. Manolache Costachi. Acei c­ari cunosc caracterul indecis şi ne­­uitător al vechiului leader fracţionist nu au nevoe să presupună existenţa vre­unui an­gajament, pentru ca să-i înţeleagă reserva ce observă. Socote de prisos a mai combate părerea ce am întîlnit asemine in Senat, şi după care toate cîte se petrec şi se pun la cale 111 cameră pană ar fi de a se atribui unui semn ce ar fi făcut d-nul Ioan Ghica din degetul cel mic. Nu pentru prima oară s’au constatat pănă unde poate merge spiritul de bâuneală a unor oameni cari de multe ori însuşesc altora gînduri şi acţiuni de ca­ri nici macar Ie-au visat. Cu aceasta v'am dat sama şi despre re­­sultatuî vizitei mele prin cercurile senato­riale. Din cele expuse v’aţi putut încredinţa că lucrurile sînt foarte încurcate, că spiri­tele sînt şi mai tulburate, şi că pentru mo­ment încă nu se poate preciza cum se va termina criza ministerială. P. S. Mi se afirmă că primul-ministru consideră alegerile din Iaşi ca o grozavă lovitură dată fracţiunei . flw.urtit­, 19 Noemvra. Comedie mare în Bucureşti ! Acele 26 bilete albe eşite din urna Camerei la ale­gerea Preşedintelui, ţin în aceste momente, în urma somaţiunei primului-mi­nistru ca nuanţele liberale să se reconstituească, con­sfătuirile lor intime , d. G. Vernesiu.

Next