Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-19 / nr. 209
. Jtc. 209. în Iași, un an...........................................24 lei Treî luni................................................7 » Pentru straia Stafce se adaogă portul. Joi 19 Octomvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Hedactlarea si Administratiunea in rti* Europi, straji tjanuşneni. Un esemplar 10 bani Anul III ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiuni şi reclame, rândul.................25 B Scrisori nefrancate se refusă. Sosi, 18 Octomvre 1878. Faptele interiore cari se desfăşură pe fiecare zi înaintea ochilor noştri, politica aventuroisă exterioră ce au urmat cabinetul Brătianu în trecut, înclinaţiunea pronunţată ce manifestă de a urma şi pe viitor aceeaşi cale hazarddsă, necesitatea imperiosă de a pune stavilă politicei personale a d-lui prim ministru, în urmă îngrijirea legitimă de care este cuprinsă ţara întreagă ca să nu se trezească ca şi chestiunea evreească au ajuns un fapt îndeplinit, ca tote celelalte chestiuni pe cari le-au deslegat mai dinainte puterea executiva, şi cari numai pentru simpla formalitate şi înregistrare au fost aduse innaintea camerelor , tote aceste reclama forte imperios ca ţara să fie din nou întrebată, ascultată şi consultată asupra direcţiunei ce trebue să apuce guvernul în politica anterioră ,ca şi nu cea exterioră. Dacă cabinetul d-lui Bratianu ţine să se conformeze angajamentului solemn «ce au luat în faţa senatului, atunci el trebue să facă cât mai neintîrziat apel la ţară, spre a-i cerca din nou pulsul,spre a-i vedea din nou dorinţele. Programul pe care l’au avut in vedere colegiile electorale cînd au ales camerele actuale, adică programul coaliţiunei de la Mazar-paşa, este de mult rupt, sfâşiat, ca şi coaliţiunea care s’au înfăţoşat la 1870 înaintea alegătorilor. Este logic, drept şi cuviincios că barbaţii cari au luat asupră-le sfâşiarea acelui program şi sfărîmarea coaliţiunei, săvită cel puţin acum, cînd am eşit de mult din starea de resboiu, şi să explice ţerei raţiunele puternice cari i-au determinat, ca să urmeze o linie de purtare în politica exteriora şi în cea înterioiră diametral opusă principiilor cuprinse în program. Nimic nu opreşte pe guvern ca să vie să dee soma ţerei de totă purtarea sa, ca să convoace mai întăiu camerele, şi apoi, îndată după îndeplinirea formalităţilor prescrise de constituție, să cheme colegiile electorale pentru alegerea camerelor de revizuire. Alegerile Camerelor de revizuire pute a se face cu listele actuale. Nu are de ce se teme guvernul, căci aceste liste sunt confecţionate de chiar draenii sei. Corpurile legiuitore pot fi convocate chiar şi la 1 Noemvrie pentru ca se fie timpul material pentru cetirea din 15 in 15 zile, după cum prescrie constituţiunea. Să nu creadă d. Brătianu ca poate lua câmpii in cestiunea evreilor, după cum a luat câmpii in resbelul Orientului. Suntem nevoiţi să ne înăduşim durerea, dar pana când nu vom videa cu înşişi ochii noştri prescriptele-verbale ale consiliului nostru de miniştri, prin care se spun necesităţile imperiose de a trece Dunărea, pana atunce noi vom spune că d. Brătianu a luat câmpii, iar ceilalţi miniştri ca nişte slugi bune şi credinciose au plecat capul, zicedu-şi : Cum ca da Dezeu de-acum ’nainte ! Se punem capăt tertipurilor şi şuruburilor politice !...... Să vina ţara, şi cu bunul ei simţ să’şi spună cuvântul seu in cestiunea Evreilor. Ea nu vroeşte să mânînce pe Evrei, dar in acelaşi timp nici vroeşte să fie mâncată ea de Evrei. Să nu mai zică d. Brătianu că nu se pot convoca Camerile de revizuire, căci orizontul politic este posomorit, şi nu este bine ca ţara se fie surprinsă de evenimente iar de o representare naţională. Cunoştem şi acest limbagiu, căci glorie celui de sus, nu pentru prima oara se invoacă acest argument El este deja cunoscut şi uzat acum. Trebue să fim franci şi leali cătra Europa, şi să spunem curat cugetul nostru in cestiunea Evreilor. Europa, daca în adevăr este civilisată şi inbitare de omenire, nu poate să pretindă ca naţiunea română să se sinucidă cu propriile sale mâni. Românii ca popor matur sînt în drept să formuleze condiţiunile de garantie pentru toţi acei ce doresc să se bucure de drepturile cetatenesci române şi să fie asimilaţi. Condiţiunile de garanţîe, nu intră in atributul puterei executive, ci în atributul representaţiunei naţionale. Guvernul, însă, e datoria să’şi aibă părerea sa bine motivată, şi sistemul seu bine accentuat şi clar formulat. Sa nu tot porte ţara cu minciuna, sa zică astăzi una, şi mâne se facă alta. Răbdarea noastră îşi are şi ea marginile sale. Cerem deci promt şi imediat convocarea constituantei, şi să nu mai considere d. Brătianu şi ai sei, voturile senatului ca voturi ale unei superfetaţiuni constituţionale. Se ştie încă din 1867 ca pe progamul partidului d-lui Brătianu, sta scris desfiinţarea Senatului, cu tote ca acest corp ponderator este acela care a stabilit echilibrul constituţional, scrucinat in timpul guvernului d-lui Catargiu, şi pe umerele acestui corp s’au ridicat la putere coaliţiunea de la Mazar-paşa. Această cameră a bătrînilor au dovedit chiar în timpul din urmă cu ocaziunea votărei moţiunei in chestiunea tractatului de Berlin o mai mare independinţa de judecată şi un respect mai profund pentru voinţa ţerei şi principiile constituţionale decât camera tînără. Şi guvernul d-lui Brătianu, care au declarat că se asociază la moţiunea Senatului in privinţa deslegărei pe cale constituţională a puntelor relative la România dîn tractatul de Berlin este ţi-