Steaua Roşie, iunie 1953 (Anul 2, nr. 77-84)

1953-06-06 / nr. 78

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul II. Nr. 78.­­ Sâmbătă, 6 Iunie 1953.­­ 4 pagini 20 bani Să intensificăm pregătirile pentru recoltare Organizarea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a în­treţinerii culturilor, strângerea recoltei, desmiriştirea imediat dură seceriş, treerişul fără pier­deri şi colectarea produselor a­­gricole din recolta anului 1953 constituie o etapa nouă a mun­cilor agricole din Vara acestui an, o etapă însemnată a luptei pentru întărirea economiei noas­tre naţionale, pentru asigurarea hranei poporului muncitor. Prima lucrare prevăzută în Hotărîrea guvernului şi parti­dului cu privire la muncile a­­gricole de vară este aplicarea regulilor agrotehnice de între­ţinere a culturilor. In Regiunea Autonomă Maghiară această lu­crare a început mai intens în primele zile ale lunii Mai. In executarea plivitului la păioase şi a prăşitului în loc de frunte se situează gospodăriile agrico­le colective. Congresul frunta­şilor din gospodăriile colective a constituit un imbold puternic in munca colectiviştilor. Mem­brii gospodăriei „Griviţa Roşie” din Sântana de Mureş, până în ziua deschiderii Congresului au terminat plivitul păioaselor şi praşila IlI-a la sfecla de zahăr. Însufleţiţi de măreţul program de transformare socialistă a a­­griculturii expus la Congresul fruntaşilor din gospodăriile co­lective de conducătorul iubit al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, membrii gospo­dăriei agricole colective „Scân­teia” din Crăciuneşti s-au anga­jat să obţină prin aplicarea re­gulilor agrotehnice recolte mult mai sporite decât în anii trecuţi. Porumbul, sfecla de zahar, şi celelalte plante prăşitoare vor fi prăşite de 4 ori. Păioasele au fost plivite de 2 ori şi pe a­­locuri chiar de 3 ori. Recolta pe care o vor obţine colectiviştii din Crăciuneşti va fi din cel puţin 2.100 kg. porumb, 2.000— 2.100 kg. grâu, 1.900—2.000 kg. orz la hectar. Cu toate realizările însemnate obţinute, ritmul in care se des­făşoară întreţinerea culturilor râu este îndestulător. In lanurile gospodăriei colec­tive ,,23 August” din Leordeni, raionul Tg.-Mureş, buruiana a depăşit în creştere porumbul şi sfecla de zahar. In unele comu­ne, ca de exemplu la Oaia, Că­­luşeni, Glodeni (raionul Tg.­­Mureş), Suseni, Breaza (raionul Reghin), Eremitul, satul Mă­­trici (raionul Sângiorgiul de Pădure) şi altele se distrug nu­mai buruienile din lanuri, iar cele de pe margine tot atât de dăunătoare, sunt lăsate să în­florească. Unele organe de partid şi de­­ stat au uitat că duşmanul de clasă nu doarme. In comuna ledu, de exemplu, chiaburul A­­dorján Albert, care nu a plivit şi prăşit încă nimic din supra­faţa cultivată, nu a fost demas­cat şi obligat să-şi facă lucră­rile. Caz asemănător este şi în­­ satul Bozed, comuna Săbed, unde comitetul executiv al sfa­tului popular comunal şi orga­nizaţia de bază sunt nepăsătoa-­­ re faţă de chiaburul Con. Pe­tru, care pe lângă faptul că nu i - a realizat nimic din lucrările de­­ întreţinere a culturilor, dar este în restanţă şi cu cotele de lapte carne şi cu impozitul. Timpul recoltatului se apro­pie. Un rol deosebit de impor­tant în asigurarea bunei desfă­şurări a campaniei de recoltat, desmiriştit şi treeriş îl au SMT- urile. De aceia trebue acordată toată atenţia pregătirii lor te­meinice pentru ieşirea în cam­pania de vară. Lucrările de re­paraţii şi verificări au început la toate staţiunile de maşini şi tractoare din regiune. Fruntaş în aceste munci este SMT Re­ghin, care până în ziua de 3 iu­nie a realizat planul de verifica­re şi reparaţii in proporţie de 85 la sută. La SMT Miercurea Niraj, reparaţiile sunt executate în proporţie de 77 la sută. Da­că aici — la SMT Reghin şi Miercurea­ Niraj — lucrările sunt avansate, aceasta se dato­­reşte în mare măsură aplicării în limita condiţiilor de muncă­­ a metodei sovietice Bugacev, de reparaţii pe ansamble de lu­crări. La SMT Miercurea-Ciuc con­diţiile de muncă sunt mult mai favorabile. Totuşi conducerea Staţiunii, în frunte cu Máthé Ludovic, director şi Matei Con­stantin, inginer mecanic şef, nu au­ studiat posibilităţile aplicării me­­todei Bugacev; lucrările sunt prost organizate iar planul de reparaţii abia a fost realizat în proporţie de 54 la sută. Comitetele executive ale sfa­turilor populare şi organele de partid răspund direct pentru bu­na desfăşurare a strângerii re­coltei, desmiriştitului şi tree­­rişului. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R. P. R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la muncile agricole de vară obliga comitetele executive ale sfaturilor populare ca până la data de 10 iunie sa termine repararea şi recepţionarea întregului inven­tar de recoltat, treerat, desmi­riştit şi executarea arăturilor adânci. Până la data de 29 mai, pe regiune, repararea inventa­rului agricol a fost executat a­­bia în proporţie de 64 la sirtă. Până la data de 15 iunie tre­buie fixat locul ariilor de treer. Şi această muncă până în ulti­mul timp a fost neglijată de co­mitetele executive ale sfaturilor populare regional, raionale şi comunale. Iată deci o serie de lipsuri care trebuiesc grabnic înlătura­te. Timpul nu aşteaptă. Se cere o muncă mult mai intensă, un control mult mai riguros din partea organelor însărcinate cu conducerea campaniei agricole de vară, întrecerea socialistă şi­­patriotică trebue sprijinită din­­ plin, dezvoltată în aşa fel, încât să cuprindă massa larga a oa­menilor muncii din domeniul agriculturii. Muncitori şi tehnicieni din GAS, mecanizatori din SMT, colecti­vişti, ţărani muncitori, depuneţi toate eforturile pentru executa­rea exemplara a acestei campa-­­ nii agricole, de care depinde a­­sigurarea unei recolte bogate,­­ pentru întărirea păcii şi în­flori-­­ rea patriei noastre scumpe!. r IN INTERIORUL ZIARULUI:­ ­— Staţiunea Sovata în continuă dezvoltare, (pag.2-a). — Pentru asigurarea fondului de seminţe de sol (pag. 2-a). Legătura cu massele mijloc de întărire şi dezvoltare a schimbului de mărfuri (pag. 2-a). — Viaţa de partid. Activitatea cabinetului de partid din Tg.-Mureş în preajma cominariilor de sfârşit de an (pag. 3-a). — Să se pună capăt birocratismului (pag. 3-a). — fie pregătim pentru Festival (pag. 3-a). — Colţul Festivalului. (Corespondenţe). — (pag. 3-a). In cinstea Festivalului Realizările tinerilor de la „Textila Mureş“ Tinerii de la Cooperativa meş­teşugărească „Textila Mureş“ din Tg.-Mureş fac faţă cu cinste angajamentelor lor luate în cins­tea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului pentru Pa­ce şi Prietenie. Tinerii din cadrul acestei coperative participă la întrecerea socialistă în proporţie de 85 la sută. Brigada de tineret din schim­bul I, de la secţia confecţiuni băr­băteşti şi-a depăşit planul pe lu­na Mai cu 62 la suta, faţă de an­gajamentul ei de a realiza 10 la sută peste plan. Dintre membrii brigăzii s’au evidenţiat în special tinerii Kakasi Sándor şi Bodó István, care îndeplinesc zilnic câte două norme şi jumătate. Bri­gada de tineret din schimbul II. al aceleiaşi secţii şi-a depăşit pre­vederile pe luna Mai cu 76,19 la sută. Aici s‘au evidenţiat tinerii Roman Mihail, Pascu Cornelia, etc. Brigada de tineret de la secţia confecţiuni pentru femei şi-a în­deplinit planul pe luna Mai în proporţie de 137 la sută. Aici, ce­le mai bune rezultate au fost ob­ţinute de muncitoarele Fabian Margareta şi Nagy Elisabeta. Muncitoarele Dem­ian Elisabe­ta, Incze Borbála şi Matei Agne­­ta de la ţesătorie îşi depăşesc zilnic sarcinile de plan cu peste 50 la sută. In cinstea Festivalului Mondi­al al Tineretului tinerii din cooperativa „Textila Mureş“ au ridicat efectivul corului cu 30 membri noi şi au organizat o echipă de teatru şi o nouă gru­pare sportivă. In contul lunii Iulie 1954 Peste 98 la sută din numărul total al muncitorilor fabricii „Ale­xandru Petöfi“ din Tg.-Mureș participă la întrecerea socialis­tă. Aplicând cu succes o serie de metode sovietice muncitorii aces­tei fabrici dau cu începere de la 1 Iunie produse în contul lunii Iu­lie 1954. Prin utilizarea raţională a materiilor şi materi­alel­or, muncitorii fabricii au realizat numai in ultima lună o economie în valoare de 40.000 lei. Valoarea economiilor realizate aici în pe­rioada dintre 1 Ianuarie şi 1 Iu­nie 1953 se ridică la 390.000 lei. Luptând cu elan pentru îndepli­nirea cincinalului în 4 ani, sta­­hanovista Orbán Sofia, de la sec­ţia marochinărie îndeplineşte zil­nic câte doua norme, dând în pre­zent produse în contul lunii Fe­bruarie 1956. Stahanovistul Né­meth Coloman, şi stahanovista Nagy Maria lucrează în contul anului 1955. Tăbăcarii stahano­­vişti Balogh Dionisie şi Szőlős, Ioan şi-au îndeplinit planul pe luna Mai în proporţie de 205 la suta. In prezent ei lucrează în contul lunii Octombrie 1954. In cinstea Festivalului Mondi­al al Tineretului brigada de tine­ret de la secţia marochinărie, în frunte cu Mihai Gheorghe, îşi în­deplineşte zilnic sarcinile de plan cu 135 la sută. Brigada de tine­ret de la secţia croit mănuşi, in frunte cu Nagy Ana şi-a depăşit planul pe luna Mai cu 77 la sută. Rezultate deosebite au obţinut în producţie şi tinerii Csiki Olga, Madaras Andrei, Maior Miron, Nagy Elisabeta şi alţii. Din cele învăţate la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective Pentru noi succese în munca noastră Lucrările Congresului frunta­şilor din gospodăriile agricole colective, la care am participat şi eu în calitate de delegat, consti­tuie pentru mine, şi pentru toţi oamenii muncii din domeniul agri­culturii un bogat schimb de ex­perienţă, prilej minunat de a ne îmbunătăţi munca noastră de zi cu zi. In cursul desfăşurării lucrări­lor Congresului, pe lângă nenu­măratele succese obţinute în transformarea socialistă a agri­culturii au fost scoase la iveală şi o serie de lipsuri şi greşeli în munca noastră de zi cu zi. Ace­­­leaşi lipsuri le-am avut şi noi co­lectiviştii din Ideciu­ de Sus. Am subapreciat importanţa cultivă­rii plantelor industriale, cu toate că terenul nostru este corespun­zător pentru cultivarea legume­lor şi zarzavaturilor, permiţând şi irigarea, noi am căutat mai mult să cultivăm plante de câmp; nu am acordat atenţia cu­venită nici dezvoltării fermelor anexe zootehnice. Mulţi delegaţi la Congres au ară­tat succesele obţinute de către gos­podăriile lor tocmai prin dez­voltarea acestor ramuri de pro­ducţie. Şi eu mi-am dat seama cât de greşită a fost atitudinea noastră, ocupându ne mai mult de culturile de câmp şi cu aces­tea, prin folosirea metodelor vechi de muncă. Dar am mai avut şi alte lipsuri. Unii colec­tivişti ca Roşea Zaharie, Groza Mihai, Pop Mihai, şi alţii se o­­cupă şi azi mai mult de gospo­dăriile lor individuale decât de munca in cadrul gospodăriei co­lective.Noi,nu am arătat,nu am la­murit îndeajuns importanţa parti-PRLCUP PETRE preşedintele G.A.C. „Partizanul Păcii“ Ideciul de Sus, raionul Reghin cipării regulate la lucru. Dea­­semeni, nu am stimulat îndea­juns femeile, nu le-am atras în munci de răspundere. Conduce­rea gospodăriei, şi chiar şi eu am făcut prea puţin pentru cali­ficarea noastră profesională, pentru ridicarea nivelului de cu­noştinţe cultural-politice. Referindu-se la importanţa sporirii recoltei, conducătorul iubit al poporului nostru, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat in cuvântarea sa că: „Problema ridicării producţiei agricole şi a obţinerii unei can­tităţi din ce în ce mai mari de cereale-marfă este în momentul de faţă o problemă de cea mai mare importanţă pentru mersul nostru înainte spre socialism Aceste cuvinte, şi întreaga cu­vântare a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej constituie pen­tru noi colectiviştii un program măreţ în munca noastră de vii­tor. Noi colectiviştii din Ideciul de Sus suntem hotârîţi să înlă­turăm grabnic lipsurile ivite în munca noastră. La Congres mi-am luat angajamentul să ne înbunătăţim munca prin respec­tarea în întregime a Statutului model, prin respectarea şi apli­carea regulilor agrominime şi prin dezvoltarea fermelor zoo­tehnice. Astfel, până la sfârşi­tul anului acesta vom mări nu­mărul vacilor de lapte cu 7 capete, al scroafelor cu 8, al oilor cu 100, iar al păsărilor de 10 ori. Numărul familiilor de albine va fi mărit cu încă 20 iar suprafaţa gradinei de zarza­vat cu 5—8 hectare. Aplicând regulile agromini­me la întreţinerea culturilor, re­coltele noastre din acest an vor fi cu mult mai mari decât în anii trecuţi. Astfel, la grâu­ de toamnă însămânţat în benzi vom obţine 2.300 kg. la hectar, la cel însămânţat în rânduri încrucişate 2.100, faţă de 1.600 kg. la hectar obţinute în anul trecut. Prăşind porumbul de 4 ori vom obţine o recoltă de 2.200 kg. la hectar, la sfecla de zahăr de 24.000 kg. la hectar, etc.. Producând tot mai multe ce­reale-marfă prin sporirea pro­ducţiei agricole, vom întări tot mai mult alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare pentru construirea unei vieți noi, fericite.

Next