Steaua Roşie, noiembrie 1953 (Anul 2, nr. 121-128)
1953-11-04 / nr. 121
. Ca să îndeplineşti misiunea de agitator al organizaţiei de partid nu e lucru uşor. Nu e uşor, pentru că agitator nu poate fi oricine, pentru că organizaţiile de bază ale partidului selecţionează pe cei mai buni cetăţeni ai comunei sau satului, pe care îi însărcinează apoi, ca să clarifice in faţa cetăţenilor din comuna respectivă multiplele probleme ae politicii partidului şi guvernului, să explice problemele ce preocupă oamenii muncii din ţara noastră. E o mare cinste pentru orice om al muncii să îndeplinească misiunea de agitator. Printre cei mai buni agitatori este şi ţăranul muncitor Sándor Petru din comuna Voiniceni, raionul Tg.-Mureş. Munca de agitaţie in această comună este bine organizată. In urma repartizării agitatorilor pe grupe de case, agitatorului Sándor Petru ia revenit sectorul nr. 5. In cadrul acestui sector !! vezi permanent pe agitatorul nostru, care însă cutreeră zi de zi şi celelalte părţi ale comunei. Când s-a prelucrat Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare, el a fost primul care şi-a luat angajamentul ca în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor, nu numai să popularizeze Decretul, dar împreună cu sectorul său, să fie primit, atât la însămânţările de toamnă cât şi în celelalte îndatoriri patriotice ale ţăranilor muncitori din comuna Voiniceni. „Noi, oamenii săraci, am avut mult de suferit în vremurile mai de mult, de pe urma ălora care ne trimiteau deputaţi de acolo de sus de la Bucureşti. Pe aceştia de multe ori nici nu-i vedeam şi nu-i cunoşteam pentru că odată aleşi, nici nu se arătau prin satele noastre, — se adresează el ţăranilor muncitori Dan Vasile şi Pastor Ilie din sectorul Nr. 5. — Au trecut însă timpurile alea. Astăzi suntem noi la putere, de aceea, aşa cum arata Decretul, oamenii muncii îşi aleg deputaţii lor, oameni ne-ai noştri, cunoscuţi, cinstiţi, care apără Intr'adevăr interesele noastre”. Şi aşa, din casă ‘n casă, agitatorul lămureşte pe alegătorii din sectorul său, despre importanţa alegerilor, le vorbeşte despre viaţa fericită, pe care oamenii muncii eliberaţi de asuprire, şi-o făuresc. Sándor Petru a mai învăţat un lucru de mare preţ, de la partid. Ca să lămureşti pe alţii, trebue mai întâi să fii tu exemplu In muncă, să te achiţi de sarcini şi de obligaţiile patriotice către stat înaintea celorlalţi. El şi-a însuşit întocmai această învăţătură de preţ. împreună cu alegătorii din sectorul său de muncă, el a fost printre primii la insămânţările de toamnă, aşa cum Îşi luase angajamentul la şedinţa cu agitatorii în care s-a prelucrat Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, împreună cu alegătorii din sectorul său el şi-a predat şi cotele către stat şi şi-a achitat şi impozitele. Ei sunt conştienţi de faptul că statul nostru democrat-popular acordă o grija deosebită oamenilor muncii de la oraşe şi sate, că partidul şi guvernul vine în sprijinul ţărănimii muncitoare, cu noi măsuri menite să ridice pe o treaptă mai superioară nivelul de viaţă al celor ce muncesc. De aceea, purtând în mână ziarele care conţin „Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la imbunătâţirea şi dezvoltarea sistemului de contractare şi achiziţie de animale şi produse animale, în vederea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi a industriei cu materii pnime şi pentru încurajarea creşterii şi îngrăşării de anima- le“,agitatorul fruntaş Sándor Petru a pornit din nou din casă în casă, pentru a aduce la cunoştinţa masselor noua Hotărîre, pentru a mobiliza massele de ţărani muncitori, ca la 20 Decembrie a c. să voteze candidaţii F.D.P., candidaţii păcii şi ai bunei stări a nonorului muncitor TRIBUNA AGITATORULUI Un agitator fruntaș în campania electorală STEAUA ROȘIE In lumina articolului 83 i din Constituţia R. P. R. „Femeia în Republica Populară Română are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii economice, politice, de stat şi culturale. Femeia are drepturi egale cu aia bărbatului la muncă, salariu, odihnă, asigurare socială şi învăţământ“, o glăsuieşte printre altele articolul 13 din Constituţia Republicii noastre Populare. Acest articol consfinţeşte drepturile şi libertăţile mari, de care se bucură femeia în patria noastră, ca urmare a eliberării ţării noastre de către glorioasele armate sovietice, ca urmare a luptei dusă cu succes de către popul nostru muncitor in frunte cu clasa muncitoare, condusă de partidul său de avantgardă. Situaţia de sclav a femeii, umilită şi lipsită de cele mai elementare drepturi în regimul burghezo-moşieresc, a rămas doar ca o amintire tristă. Puterea populară a deschis femeii un drum larg, i-a dat posibilitatea de a lua parte alături de toţi oamenii muncii la marea operă de construire a socialismului. In toate domeniile vieţii noastre de stat, economice, culturale şi politice, femeile şi-au dovedit capacitatea şi forţa creatoare fie prin participarea activă la munci care altă dată erau privite ca privilegii ale bărbaţilor, fie în diferite munci de răspundere, începând de la preşedinţi sau secretari de sfaturi populare, maiştri de producţie şi până la preşedinţi de uniuni sindicate, directori de ministere, miniştri. Prin condiţiile optime de muncă ce li s'au creiat, alături de bărbaţi multe femei poartă astăzi înaltul titlu de stahanovist sau fruntaş în producţie, altele sunt laureate ale premiului de stat, artiste emerite, pe pieptul multora din ele strălucesc cu mândrie distincţii mari ca „Ordinul Muncii ", „Steaua Republicii", etc., dovezi grăitoare ale recunoştinţei pe care statul democratpopular o poartă celor ce-şi consacră activitatea şi cunoştinţele tot cauzei celor ce muncesc. Astfel de exemple avem nenumărate şi in regiunea Autonomă Maghiară. Iată-te pe utemista Ecaterina Benedek, de la Atelierele de reparaţii auto, care a învăţat meseria de electrician, devenind fruntaşă in producţie, pe maestrele ţesăturilor de calitate de la fabrica de textile „Gheorghe Doja" din Sf. Gheorghe, stahanovistele Magda Bagoly, Elisabeta Jakocs, Elisabeta Abraham, etc. care printre alte mii de femei din ţara noastră au răsturnat teoria mincinoasă a burghezo-moşierimii după care femeia este «inferioară" bărbatului şi că locul ei este la „bucătărie". In domeniul activităţii de stat, numai în regiunea noastră avem 39 femei deputaţi regionali, 6 preşedinţi şi 54 secretari de sfaturi populare comunale, iar în gospodăriile agricole colective un număr de 31 femei socotitori, 89 cenzori, etc. „Statul ocroteşte căsătoria şi familia şi apără interesele mamei şi copilului. Statul acordă ajutor mamelor cu mulţi copii şi mamelor singure, concediul cu piaţa salariului femeilor însărcinate, organizează maternităţi, creşe şi cămine de copii“ se spune în acelaş articol în continuare, şi întradevăr femeile din patria noastră beneficiază din plin de ajutorul statului în toate domeniile. Numai în regiunea noastră, pe cele trei trimestre ale anului 1953, cele 6.608 mame care beneficiază de ajutorul familial de stat, au primit suma de 2.912.738 lei. Pe lângă ajutorul familial de stat femeile muncitoare cu mulţi copii au primit premii însemnate. De exemplu :Estera Böszörményi cu 10 copii, din Tg.-Mureş a primit 1.000 lei premiu, Terezia György din Mădăraş- Giuc cu 11 copii, 1.000 lei, Ana Boldizsár din Mureşeni cu 13 copii 2.000 lei, Nastasia Suciu din Reghin cu 13 copii, 1.000 lei pentru a doua oară, Piţi Ileana Rozalia cu 10 copii din comuna Crişeni, raionul Sângiorgiul de Pădure, 1.000 lei pentru a doua oară, Maria Tinea din Ideciul de ,Tos, raionul Reghin 2.000 lei, etc. Peste 1.000 de femei a fost decorate cu înalte distincţii de stat ca: „Mamă eroii*", „Gloria maternă“, „Medalia maternităţii", etc. Iată numai câteva dovezi grăitoare ale faptului că femeia in Republica Populară Română nu mai este un sclav, că ea are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile de activitate, că statul ocroteşte căsătoria şi familia, apără interesele mamei şi copilului, acordă ajutor mamelor cu mulţi copii. Au apus pentru totdeauna vremurile când femeia era îngenunchiată şi umilită de cei care sugeau sângele poporului nostru muncitor. Astăzi femeile iau parte activă la construirea României noi, socialiste, alături de toți oamenii muncii din ţara noastră. Cronica Frontului Democratiei Populare Pe tot cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare funcţionează 635 puncte de agitaţie care desfăşoară o vie activitate în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Printre cele mai active puncte de agitaţie din regiune sunt cele din comuna Voivodeni (raionul Tg.-Mureş), Lunca Bradului şi Borsec (raionul Topliţa), etc. In sălile frumos amenajate ale acestor puncte de agitaţie, aproape în fiecare seară se adună cetăţeni alegători pentru a participa la audiţii colective de radio, sau pentru a discuta diverse probleme in legătură cu alegerile. La punctele de agitaţie din regiune s-au organizat sute de conferinţe legate de alegeri. Astfel numai la punctele de agitaţie din Borsec şi Lunca Bradului au fost ţinute aproape 50 conferinţe. K In oraşele, comunele şi satele Regiunii Autonome Maghiare peste 13.000 agitatori desfăşoară o vie activitate în vederea alegerilor de deputaţi In sfaturile populare. ir Dornici de a alege la 20 Decembrie pe cei mai buni fii ai poporului muncitor, propuşi In adunările populare pentru desemnarea de candidaţi, până la data de 31 Octombrie în Regiunea Autonomă Maghiară s-au înscris pe listele de alegători 396.496 cetăţeni. La această data ei îşi vor spune cuvântul de întărire şi consolidare a regimului democrat-popular, care a deschis drumul nou şi luminos al construirii socialismului. iţ In raionul Topliţa au avut loc până in prezent 18 adunări în, care s-au făcut propuneri de candidaţi pentru sfaturile populare. La aceste adunări au participat peste 3000 de cetăţeni, care au propus până în prezent 8 candidaţi pentru sfatul popular raional, 3 candidaţi pentru sfatul popular orăşenesc şi 58 candidaţi pentru sfaturile populare comunale. 11 Cetăţenii din comuna Ceuaş (raionul Tg.-Mureş), au propus drept candidat pentru circumscripţia electorală regională Nr. 11 pe Ilie B. Sándor, ţăran muncitor, preşedintele cooperativei din comună. Primul care a luat cuvântul la adunare a fost preşedintele întovărăşirii pentru lucrarea în comun a pământului, Iosif Erdős. Propunerea lui a fost întărită şi susţinută de mai mulţi locuitori, printre care Dénes Nagy, preşedintele sfatului popular comunal, Andrei Virág, Ioan T. Sándor şi alţii. Vorbitorii au scos în evidenţă realizările obţinute în munca sa neobosită de către candidatul Ilie B. Sándor exprimându-şi convingerea, că va fi demn de încrederea accidantă. 4 Noembrie 1953. Vie activitate în preajma zilei de 7 Noembrie Numeroase sunt pregătirile ce se fac pretutindeni în regiune în întâmpinarea zilei de 7 Noembrie. In comuna Mărtiniş (raionul Odorhei) oamenii muncii participă cu un deosebit elan la pregătirile ce se fac in vederea sărbătoririi zilei de 7 Noembrie. Ţăranii muncitori, intelectualii, utemiştii şi pionierii din comună muncesc intens pentru buna reuşită a programelor. In fiecare seară la căminul cultural răsună până târziu în noapte glasurile limpezi ale coriştilor, sau paşti Băltăreţi ai dansatorilor. Sute de cetăţeni muncesc cu însufleţire la ultimele lucrări ale noului internat al şcolii elementare ce va fi gata in cinstea zilei de 7 Noembrie. Această construcţie ce va adăposti noile vlăstare ale patriei noastre, venite să se bucure de lumina învăţăturii, se ridică mai mândră pe zi ce trece. Dacă în anul 1948 se puteau primi aici 50 de elevi interni, anul acesta numărul lor va creşte la peste 140. Şi angajamentele luate de ţăranii muncitori din această comună în cinstea lui 7 Noembrie în ce priveşte colectările şi însămânţările, devin pe zi ce trece fapte. Astfel, până în prezent colectările de grâu şi alte cereale s-auefectuat în proporţie de 94 la sută, iar cele de carne cu 72 la sută. Deasemeni insămânţările au fost executate în proporţie de 83 la sută. Pretutindeni întâlnim avânt şi dragoste de muncă în pregătirile ce se fac în cinstea aniversării Marii Revoluţii. Flacăra Marii Revoluţii din Octombrie a crescut din an în an şi luminează cu o strălucire fără seamăn drumul sutelor de milioane de oameni ai muncii spre socialism şi fericire, spre pace şi progres. SCRISORI CĂTRE REDACŢIE Toată atenţia realizării planului de colectare Paralel cu muncile agricole de toamna, pe întreg cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare se desfăşoară şi predarea cotelor de produse agricole cuvenite statului. In tot mai multe comune şi sate din regiunea noastră, predarea cotelor din produsele agricole de toamnă este pe terminate. In comuna Caşva (raionul Reghin) de exemplu, datorită sprijinului şi îndrumării date agentului colector de către organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular, planul de colectare a porumbului şi a cepei a fost realizat în întregime, iar colectarea fânului a fost îndeplinită in proporţie de 93 la sută. In Cotunele Praid şi Bereni (raionul Sângiorgiul de Pădure) producătorii agricoli şi-au îndeplinit obligaţiile de predare a cotelor de porumb în proporţie de 101, respectiv 90 la sutăînsemnate succese în realizarea planului de colectare a produselor agricole au fost obţinute în comunele Mureşeni (raionul Tg. Mureş), Boroşneni-Mare, Valea Crişului, Bicsad, Malnaş şi alte comune din raionul Sf Gheorghe. Unii agenţi colectori ca Vasîle Serdean, Eleonora Lazar, Dionisie Ambruş şi alţii s-au evidenţiat prin activitatea desfăşurată în scopul asigurării succesului colectărilor. Bunul mers al colectărilor este frânat însă de unele lipsuri şi abateri săvârşite fie de organele însărcinate cu colectarea, fie de comitetele executive ale sfaturilor populare sau alte organe de stat. In comuna Band (raionul îg.Mureş) de pildă, Gheorghe Cerghizan, responsabilul centrului de lapte, eliberează bonuri false pentru cantităţile predate de producători, însuşindu-şi cantităţi însemnate din cotele predate şi încurcând registrele de evidenţă. La baza de recepţie din Reghin s-a făcut un calcul greşit pentru o diferenţă de la porumb boabe la porumb ştiuleţi, cerându-se cantităţi prea mari de produse. La baza de recepţie din Tg.-Mureş, dimpotrivă, procentul de diferenţă calculat a fost prea mic, mai mulţi producători s au întors acasă cu cantităţi nepredate, ca mai târziu, trezinduse, conducerea bazei de recepţie să le ceară din nou diferenţele de calcul. Aceste lipsuri şi altele care se manifestă în domeniul colectărilor dovedesc că organele însărcinate cu colectarea produselor agricole vegetale şi animale nu acordă atenţia cuvenită sarcinilor pe care le au, iar organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare nu controlează şi îndrumă munca acestora, nu trag la răspundere pe acei care săvârșesc abateri. Franncisc Tinea Pentru pâinea poporului muncitor Ţăranii muncitori din comuna Ruşii-Munţi (raionul Topliţa) au început muncile agricole de toamnă bine pregătiţi Seminţele au fost selecţionate, parte din ele au fost schimbate la baza de recepţie. Membrii de partid şi deputaţii sunt mereu în frunte, Ioan Bota, Zaharia Pop, Vasile Moldovan, Ioan Timariu şi alţii au fost primii care şi-au executat muncile agricole. Exemplul lor a fost urmat de mulţi alţi ţărani muncitori ca: Toader Bălan, Mihailă Lovan şi alţii. Comitetul executiv al sfatului popular şi organizaţia de bază au sprijinit şi îndrumat munca ţăranilor muncitori. Atelierele de reparat unelte au funcţionat continuu. Agitatorii organizaţiei de bază au fost mereu în mijlocul ţăranilor muncitori, îndemnându-i să execute la timp muncile agricole de toamnă. Ca urmare a acestei munci bine organizate şi a însufleţirii ţăranilor muncitori, până la data de 27 octombrie planul însămânţărilor de toamnă a fost îndeplinit în comuna Ruşii-Munţi în proporţie de 99 la sută. Gavril Sorle a corespondent COMUNICAT Spionii şi teroriştii paraşutaţi de serviciul de spionaj american Tănase Alexandru, Popovici Mircea, Golea Ion, Samoilă Ion, Tolan Ion, Pop Gavrilă şi complicii lor la crima de trădare de patrie Tartler Erich, Buda Ion, Corlan Aurel, Dincă Gheorghe, Juhasz Ion, Cosma Ion, Vlad Mihail Vasile, condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, la 12 octombrie 1953, au făcut cerere de graţiere. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a respins cererea de graţiere. Sentinţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a fost executată. (Agerpres.)