Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)
1954-02-03 / nr. 146
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SPATIUI POPULAR , TV AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _____________ Să acordam tot sprijinul acţiunii de alfabetizare Una din sarcinile principale ale revoluţiei noastre culturale este lichidarea neştiinţei departe, plagă ruşinoasa lăsată moştenire poporului nostru, de regimurile burghezo-moşiereşti. Numai pe teritoriul actual al Regiunii Autonome Maghiare, în anul 1944 existau 60.000 de alalfabeţi. Pentru partidul şi guvernul nostru, alfabetizarea neştiutorilor de carte, constitue o problemă principală. Sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, cu sprijinul sfaturilor populare şi al organizaţiilor de masă, corpul didactic din regiunea noastră, a obţinut rezultate frumoase în această uriaşă, dar nobilă murită. Din cei 60.000 analfabeţi existenţi în anul 1944 s-a ajuns ca în prezent, numărul lor să se reducă la numai 12.637, şi aceştia fiind un curs de şcolarizare. Pentru a ajunge la astfel de rezultate, s‘au depus eforturi serioase. Analfabeţii au fost repartizaţi pe cadre didactice, s‘au recrutat instructori voluntari din rândurile membrilor de partid şi ai organizaţiilor U.T.M. La căminele culturale s‘au ţinut numeroase conferinţe despre importanţa cursurilor de alfabetizare, iar în comunele 3 oraşele cu centre de radiofiare, au fost popularizate rezultatele acţiunii, evidenţiindu-se fruntaşii şi criticându-se codaşii, aşa cum s-a procedat în comunele raionului Sângiorgiu de Pădure. Pentru sprijinirea materială a analfabeţilor, în special in întreprinderi şi instituţii, s-au cumpărat cărţi, carte şi diferite alte rechizite şcolare, care au fost distribuite gratuit. Datorita muncii depuse de organele şi organizaţiile de bază de partidului şi de corpul didactic, în unele comune din regiunea noastră, au fost obţinute rezultate foarte bune. Astfel,printre comunele fruntaşe pe regiune în munca de alfabetizare se numără: Cozmeni (raionul Miercurea-Ciuc), Oaia (raonul Tg.-Mureş), Vătava (raionul Topliţa), etc. unde frecvenţa la cursuri este de aproape 100 la sută. In munca de alfabetizare s’au evidenţiat printre alţii, învăţătorii: Béla Baczo, Mihály Bálint, din raionul Odorhei, Margareta Seff, Elisabeta Bodo din aionul tiheorgheni, ş. a. Deşi în regiunea noastră s'au obţinut rezultate incontestabile această muncă, mai sunt încă lipsuri serioase. In unele comune, ca Vlahiţa (raionul Odorhei) din 125 analfabeţi, participă numai 35. Liceul mixt din Miercurea-Ciuc care avea sarcina să şcolarizeze 34 analfabeţi, nu s-a interesat de loc de această problemă. Profesoara Margareta Ambrus nie la acest liceu, nici până în prezent nu ştie unde locuiesc neştiutori de carte care i-au fost repartizaţi. La fel şi Maria Gelerd din Tg. Secuiesc. In comuna Sânsimion (raionul Miercurea-Ciuc), întreprinderea forestieră, în frunte cu conducerea administrativă şi emitetul sindical, deşi are grupaţi 57 analfabeţi, nu depun niciun interes şi din această cauză nu frecventează numai 14, iar în comuna Poarta (raionul Reghin), cei 45 analfabeţi, nici nu au fost cuprinşi in planul de şcolarizare peacest an. In unele locuri, unii din cadrele didactice, în loc să arate forurilor superioare realitatea, greutăţile ce le au, pentru a putea primi ajutor, ascund în mod nepermis aceasta. Aşa a procedat directorul şcolii din comuna Sâncrai (raionul Tg. -Mureş), unde situaţia se prezintă destul de slab şi care a raportat că din cei 128 analfabeţi, frecventează la cursuri 67, când in realitate, numărul participanţilor la cursuri este cu mult mai redus. In întreprinderile forestiere şi gospodăriile agricole de stat, nu există o situaţie precisă, o evidenţă a analfabeţilor pentru a se putea urmări procesul de alfabetizare. Unele din aceste întreprinderi şi gospodării de stat, invocă cauze „obiective" cum ar fi de pildă fluctuaţia muncitorilor, ceea ce, insă nu corespunde adevărului. Fără îndoială, ca deplasarea învăţătorului sau instructorului voluntar la gura de exploatare sau la locul de muncă al muncitorului, presupune eforturi, dar fapt este că această sarcină trebueşte dusă la îndeplinire. Comisiile de alfabetizare raionale, ale întreprinderilor şi cele comunale nu-şi ţin şedinţele de analiză în mod regulat şi din această cauză e şi normal să nu cunoască situaţia, pentru a lua măsuri operative de îndrumare. Una din cauzele principale ale actualelor lipsuri, constă în faptul că nu s-au recrutat cadre voluntare suficiente dintre însăşi muncitorii întreprinderilor care au locuri de muncă răsfirate. Comisia regională de alfabetizare se scuză de lipsurile existente, invocând cauze formale. Aşa de exemplu, dacă în luna decembrie 1953, frecvenţa la cursuri a fost mai slabă,comisia regională se scuză prin faptul că toţi membrii comisiilor au fost antrenaţi în campania electorală, ori se ştie că aceasta a fost tocmai un prilej de a antrena oamenii muncii pentru obţinerea de rezultate tot mai mari în toate domeniile de activitate, inclusiv în culturalizarea maselor. Cauza principală a lipsurilor constă în faptul că nu a existat un control permanent şi sistematic şi că acesta s'a desfăşurat mai mult sub formă de acţiuni de campanie, cu ocazia recensământului şi a deschiderii cursurilor. Planul cincinal prevede pe lângă celelalte realizări, în alte domenii, şi lichidarea analfabetismului. Hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al PMR din August 1953, pun aceleaşi sarcini în faţa organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă şi a celor care lucrează direct în problemele de culturalizare. . De aceea, este necesar, ca în special acum în perioada de iarnă, organizaţiile de partid, sfaturile populare şi organizaţiile de masă şi corpul didactic, să analizeze rezultatele obţinute până acum, să generalizeze cele mai bune metode folosite, in aşa fel ca anul 1955 să ne găsească şi cu această sarcină îndeplinită, aşa cum a trasat-o partidul. 1/ Anul III. Nr. 14b Miercuri 3 Februarie 1954 * 4 pagini 20 bani IN INTERIORUL ZIARULUI: a) Din viaţa culturală a constructorilor Termocentralei (pag. 2-a). — Treiiue grăbită repararea tractoarelor şi maşinilor agricole (pag. 2-a). — Pentru îmbunătăţirea transportului de lemne (pag. 2-a) — Viaţa de partid. Organizaţia de beză, factor activ în viaţa satului (pag. 3-a). — Scrisori către redacţie (pag. 3-a). — Eforturile Uniunii Sovietice pentru micşorarea încordării Internaţionale (pag. 4-a). CONUNICAT Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conţinutul în aur al leului de la 0.079.346 gr. aur fin la 0,148.112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 lei pentru una rublă in loc de 2,80 lei pentru una rublă. Banca de stat va determina cursul leului faţă de celelalte valute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. DE PE ÎNTINSUL REGIUNII O zi la Sovata Situată la poalele munţilor Gurghiului, intre păduri de brazi acoperiţi de un strat de zăpadă albă şi strălucitoare, staţiunea balneo-climaterică Sovata, vestită peste hotarele ţării pentru băile şi apele ei tămăduitoare, este un loc de odihnă cu care patria noastră se mândreşte. In acest minunat loc, în anii puterii populare au fost amenajate pentru muncitori case de odihnă şi sanatoriale în care pot să-şi petreacă zilele de concediu, atât primăvara când înverzesc pădurile, vara când razele soarelui sunt fierbinţi şi bronzează bine, cât şi toamna când vântul începe să fie mai aspru şi — începând din anul trecut — chiar şi iarna când straturi groase de zăpadă acoperă totul. Numai de la 1 ianuarie 1954 au venit aici la odihnă peste 600 de muncitori şi studenţi şi mai mult de 600 de pionieri. ■k E dimineaţă. Soarele de abia a apucat sâ-şi răspândească razele sale pe albul zăpezii ce se aşternuse, că se şi aud glasuri tinere şi râsete sglabii, lufindu-se şi întrecere cu vântul ce bate uşor. Sunt zeci de oameni ai muncii şi studenţi, care harnici, îmbrăcaţi gros, cu schiurile pe umăr sau cu săniuţele după ei, au pornit spre pârtia special amenajată în acest scop. Vezi aici români, maghiari, saşi şi alte naţionalităţi veniţi din toate colţurile ţării: studenţi de la Institutul Politehnic din Timişoara, dela Facultatea Muncitorească din Brăila; studenţi de la Universitatea „Bolyai“ din Cluj şi muncitori din reţeaua Ministerului de transport, de prin oraşele Oradea, Iaşi, Galaţi, etc. Nu s-au cunoscut înainte, dar prieteniile s-au legat repede. Acum ei organizează concursuri sportive amicale de schi, săniuţe, etc. — Uite unul a căzut! Dar nu-i nimic. Cu zâmbetul pe buze se ridică şi porneşte mai departe. Aşa-i la schi. Timpul a trecut repede. încet, încet, pârtia a început să devină mai puţin populată. Nie, gălăgia nu mai este atât de mare. Se apropie ora mesei, ora repausului. Fiecare se grăbeşte spre vilă sau spre cantină căci după un asemenea sport, pofta de mâncare a crescut. Locul a rămas aproape pustiu. Câţiva copii îşi mai trag alene săniuţele pe deal, apoi mai pornesc odată la vale. Gata. Cu paşii mici, se'ntorc şi ei acasă. Vor mai veni din nou după masă împreună cu ceilalţi . După prânzul gustos şi consistent toţi se retrag în camerele lor, pentru odihnă. Vila care aparţine muncitorilor din transport şi comunicaţii şi cele unde sunt găzduiţi muncitorii din industria uşoară se numără printre vilele frumoase ale staţiunii. In camerele luminoase şi bine încălzite, amenajate pentru iarnă cu pături călduroase, oamenii muncii se odihnesc. Ei nu uită însă nici în timpul concediului să-şi ridice nivelul cultural. Aşezată lângă soba ce răspândeşte o căldură plăcută, Margareta Molnár, specialistă la croitul căptuşelilor, de la fabrica de încălţăminte „János Herbăk“ din Cluj, citeşte colegelor din cameră un fragment din romanul lui Knut Hamson: „Pământ nou“. In liniştea camerei, cuvintele ei cad rar şi clare ca picăturile de apă. Celelalte, urmăresc atente cuvintele cititoarei. Gândurile lor călătoresc alături de eroul din roman. Ce bine-i la odihnă! Camera nr. 9 din vila nr. 1, este ocupată de muncitorul Atanisie Grădinaru de la fabrica de postav „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin şi soţia lui, Maria. Sunt căsătoriţi abia de 4 luni. Amândoi citesc. El, un roman de C. Fedin: „Primele bucurii“, iar dânsa mica broşură tehnică întitulată „Automobilul, pe înţelesul tuturor“. Da! citeşte cu nesaţ, căci e ceva ce o interesează foarte mult. Doar urmează cursurile unei şcoli de şoferi. Din când în când ei ridică capul de pe carte şi-şi zâmbesc: ce plăcut e concediul în felul acesta. Desigur n'au să uite mult timp primul lor concediu petrecut împreună. In staţiune se desfăşoară şi o bogată activitate culturală. Ea a fost organizată, in aşa fel, încât oamenii muncii aflaţi in staţiune să se simtă bine, ca intr'o mare familie. Aici se oferă muncitorilor posibilitatea de a participa la conferinţe, recenzii, se organizează festivaluri artistice, seri distractive, vizionări de filme, etc. Excursiile iniţiate de colectivul cultural, constitue nu numai un prilej de cunoaştere a frumuseţilor staţiunii, de întărire fizică, ci şi de apropiere între cei veniţi la odihnă. PETRAŞCU V. Cu veselie seniore de la pârtia, de schi, tinerele ţesătoare Constanţa Circa Valentina Toplrceanu, aflate în odihnă la Borsec. Noi contractări de animale Publicarea Legii cu privire la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956 a fost primita cu multa bucurie şi de către ţăranii muncitori din comuna Gurghiu (raionul Reghin). Ei şi-au propus şi sunt hotărîţi să folosească din plin ajutorul pe care-l primesc din partea statului democrat - popular, pentru a dezvolta creşterea vitelor în cadrul întovărăşirii şi gospodăriilor individuale. Astfel, pe zi ce trece, în comună se încheie tot mai multe contracte de îngrăşare a animalelor. Până în prezent s-au încheiat contracte pentru 10 bovine mari, pentru 6 tineret bovin, 64 porcine, 64 oi, 105 miei, 10 gâşte şi altele. Contractanţii se străduiesc ca să îndeplinească întocmai prevederile legii, ştiind că acest lucru este în folosul lor personal, şi contribue totodată la îmbunătăţirea aprovizionării oraşelor, a clasei muncitoare, care trimite la sate tot mai multe mărfuri, unelte şi maşini agricole. PETRE KISS coresp. Intense pregătiri pentru campania de primăvară In asigurarea executării în epoca optimă şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole din primăvara acestui an, un rol principal îl are repararea la timp a tractoarelor şi maşinilor agricole. Până la data de 31 ianuarie a. c. pe întreg cuprinsul regiunii planul de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole a fost realizat în proporţie de 67,9 la sută la tractoare, de 62,2 la sută la plugurile de tractoare, de 63,9 la sută la plugurile cu tracţiune animală, iar semănătoarele, grapele şi selectoarele au fost reparate în proporţie de 55,9, respectiv 49 şi 83,8 la sută. In frunte se situiază raionul Sângiorgiu de Pădure, unde repararea tractoarelor, semănătoarelor şi selectoarelor a fost terminată în întregime, iar la plugurile de tractoare şi plugurile cu tracţiune animala, planul a fost îndeplinit in proporţie de 85,7 la suta, respectiv 82,4 la sută. Şi în raioanele Miercurea Ciuc şi Tg.-Mureş repararea uneltelor este avansată. Astfel, in raionul Miercurea-Ciuc s-a terminat repararea plugurilor de tractoare, semănătoarelor şi tractoarelor, iar în raionul Tg- Mureş planul de reparare a fost realizat în întregime la cultivatoare, selectoare, iar la grape, pluguri cu tracţiune animală şi semănători, planul de reeeparaţii a fostrealizat în pro- porţie de peste 95 la suta.