Steaua Roşie, ianuarie 1955 (Anul 4, nr. 243-250)
1955-01-05 / nr. 243
2 (Urmare din pag. 1 a.)zolvarea problemei germane prin unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice şi în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor europene, aşa cum se propune in Declaraţia comună a statelor participante la conferinţa de la Moscova, convocată din iniţiativa Uniunii Sovietice, in înţelegere cu Polonia şi Cehoslovacia Conferinţa de la Moscova a urmărit împiedicarea împărţirii Europei în blocuri militare opuse şi a cursei înarmărilor prin înfăptuirea securităţii colective. Statele participante la conferinţă au arătat că dacă totuşi se va proceda la ratificarea acordurilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia măsuri pentru sporirea capacităţii lor de apărare, în vederea asigurării securităţii şi muncii paşnice a popoarelor lor. Aceasta este urmarea logică şi singurul răspuns care poate fi dat capetelor înfierbîntate din Occident în cazul ratificării acordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forţele uriaşe care se ridică împotriva uneltirilor de război vor face să eşueze in cele din urmă planurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele pentru realizarea coexistenţei paşnice între ţări cu sisteme sociale diferite? RĂSPUNS: Experienţa istorică arată că ţări cu sisteme sociale diferite pot coexista in mod paşnic. Astăzi un număr tot mai mare de ţări, care cuprind majoritatea covîrşitoare a omenirii, fruntaşi ai vieţii publice din toate ţarile lumii, de diferite opinii şi din diverse pături sociale, sprijină ideea coexistenţei paşnice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile ale existenţei sale. După cum se ştie, cu privire la principiile coexistenţei paşnice au avut loc in cursul anului 1954 declaraţiile comune ale premierului Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, şi a primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu En-lai şi a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar recent declaraţia comuna a preşedintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, Josip Broz Tito, şi a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respectului suveranităţii, independenţei şi integrităţii fiecărei ţări, a principiilor neagresiunii, egalităţii şi neamestecului in afacerile interne ale altor ţări ar face în adevăr posibilă coexistenţa paşnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occidentale, opunind securităţii colective şi metodei tratativelor paşnice politica lor „de pe poziţii de forţă“, acţionează însă împotriva perspectivelor coexistenţei paşnice Nimic nu e mai absurd ca afirmaţia acestor cercuri că remilitarizarea Germaniei occidentale „va îmbunătăţi şansele tratativelor cu Răsăritul"1. Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decât să înrăutăţească situaţia internaţională şi să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menţinerea şi consolidarea păcii în Europa şi în lume. Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit in politica sa externă de dorinţa de a şi da contribuţia activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta şi întări relaţiile de colaborare şi prietenie cu toate popoarele şi ţările iubitoare de pace, încheind răspunsurile la întrebările Dvs., ma folosesc de acest prilej pentru a arăta că poporul romin întîmpină cu satisfacţie îmbunătăţirea produsă în relaţiile dintre Republica Populară Romina şi Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate şi independenţă. In amintirea lor sunt încă proaspete suferinţele indurate de ele sub cotropirea duşmanului comun, militarismul german, îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Iugoslavia şi România corespunde intereselor şi năzuinţelor popoarelor noastre şi e menita sa aducă o contribuţie însemnata la consolidarea păcii in Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale şi pentru înfăptuirea năzuinţelor de pace ale popoarelor noastre şi ale tuturor popoarelor lumii. (Agerpres) Răspunsurile tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R., la întrebările puse de agenţia iugoslavă „Iugopress“ Proiectul Directivelor Congresului alI-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani trasează sarcina organelor de partid şi de stat ca pe lingă munca ce o desfăşoară pentru crearea de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole, să sprijine pe toate căile orice acţiune de asociere a ţăranilor muncitori cu gospodării agricole individuale, care de bună voie îşi unesc total sau parţial, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, pămîntul şi mijloacele lor de producţie în vederea muncii în comun, a contractării în comun sau a folosirii în comun a tractoarelor şi maşinilor agricole ale statului. încă din 1949, Plenara C.C al PMR din 3—5 martie a atras atenţia asupra importanţei deosebite pe care o au diversele forme de asociere in muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării agricole individuale — forme care înlesnesc acestora să se ajute reciproc, să folosească tractoare şi maşini perfecţionate pe întinderi mari de pămint, in scopul obţinerii de recolte cît mai îmbelşugate. Experienţa asociaţiilor care s-au constituit în ultimii ani pentru cultura în comun a pămîntului a arătat limpede că ţăranii muncitori care s-au hotărit stăreacă la asemenea forme simple de cooperare in muncă au obţinut recolte superioare celor obţinute de ţăranii muncitori cu gospodării agricole individuale. Asociaţia legumicolă din Mediaş, care lucrează în comun o suprafaţă de peste 14 ha., a vîndut in anul 1954 cooperativei cu care a încheiat contract, peste 85.000 kg. legume, şi a obţinut in afară de acestea 4 vagoane Varza de toamnă, ardei, gulii, ridichi şi altele. Din veniturile realizate, membrii asociaţiei au restituit avansul primit de cooperativă, au plătit muncile executate de S. M. T. şi au primit fiecare cite un avans in numerar, urabada la încheierea socotelilor să primească după calculele făcute banii cuveniţi în afară de produsele care le-au rămaas pentru gospodăriile proprii. Prin asociaţie ei au ridicat veniturile unui hectar de pămint la peste 15.000 lei. Asemenea rezultate ca şi experienţa gospodăriilor agricole şi a întovărăşirilor agricole au convins pe numeroşi ţărani muncitori , cu gospodării agricole individuale să se unească în asociaţii de producţie. In regiunea noastră au luat fiinţă pină la prezent 36 ademenea asociaţii, cuprinzind peste 600 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 163,24 ha. teren. Asociaţiile simple da producţie agricolă stat forme simple de cooperare în muncă, în care ţăranii muncitori îşi unesc pămîntul la întregime sau la parte, ca şi mijloacele de producţie, la scopul obţinerii unei producţii superioare La baza înfiinţării acestor asociaţii stă principiul liberului consimţămtnt al ţăranilor muncitori. Organele de partid şi de stat, la munca politică ce o duc pe acest tartat, stat datoare să vegheze la respectarea strictă a acestui principiu. La dorinţa mai multor ţărani muncitori de a-şi uni terenurile Învecinate, de a se lucra la comun, se constituie un comitet de iniţiativă, care, arattad şi altor ţărani vecini rostul şi foloasele asociaţiei, poate duce la bun sftrşit acţiunea, determinînd pe ţărani să semneze actul oficial de constituire a asociaţiei. Care stat scopurile asociaţiei? In proiectul de statut al asociaţiilor simple de producţie se arată limpede scopul acestora. Ele luptă pentru mărirea producției prin aplicarea unei agrotehnici superioare pe părmînturile ţăranilor asociaţi. Asociațiile pot să ceară și sa primească sprijinul SMT- urilor cu care încheia contracte de lucru. Tractoarele și mașinile agricole ale S.M.T.-urilor efectuiaza lucrări de calitate, alături adjad, desfr briştiri, prăşitul şirecoltatul mecanic, lucrări care asigura sporuri de recoltă de 15—25 la sută şi chiar mai mult. Datorită efectuării lucrărilor cu maşini, producţia obţinută pe terenurile asociaţiilor poate fi întotdeauna mai mare. Asociaţiile au posibilitatea să execute lucrările la timp şi în cele mai bune condiţii agrotehnice, ele primind ajutorul direct al inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi de la circumscripţiile agro-zoo-veterinare. Aceştia au obligaţia să dea îndrumări ţăranilor muncitori asociaţi şi să le acorde ajutor cu maşini şi tractoare ctad aste nevoie. De asemenea, centrele de închiriat unelte şi maşini agricole ale cooperativelor au datoria să dea prioritate asociaţiilor agricole de producţie atunci ctad acestea solicită sprijinul. Inginerii şi tehnicienii agronomi au datoria pe de altă parte -să vegheze ca asociaţiilor să li se distribuie seminţe de sol şi îngrăşăminte după nevoie. Asociaţiile se bucură de mari avantaje la încheierea contractelor cu organizaţiile de stat sau cooperatiste pentru cultivarea anumitor culturi: legume, sfecla de zahăr, tutun, ta, cînepă, etc. întreprinderile contractante au datoria de a le pune la dispoziţie creditele necesare executării lucrărilor agricole, îngrăşăminte minerale, uneltele şi maşinile agricole pe care întreprinderile contractante le posedă. Ţăranii muncitori asociaţi au pe de altă parte asigurată desfacerea producţiei şi stat scutiţi da cote obligatorii pentru suprafeţele contractate. In schimbul producţiei contractate pe care o predau, ei primesc, pe lîngă bani, şi produse industriale la cantităţi care sînt cu atît mai mari cu cît producţia obţinută este mai mare. Aceste multiple avantaje se primesc de către fiecare membru asociat prin intermediul cooperativei şi al comitetului asociaţiei, aşa cum prevede de altfel şi contractul încheiat. întreprinderile contractante au pe de altă parte agenţi de cultură care îndrumează pa ţăranii asociaţi la executarea lucrărilor, pregătirea seminţelor, aplicarea justă şi la timp a lucrărilor agricole menite să asigure o producţie ridicată, în obţinerea unei recolte mari de sfeclă de zahăr, de pildă, iar avizarea seminţelor are o mare însemnătate. Operaţiunea iarovizării este mai greu de executat şi ea trebuie făcută la prezenţa agenţilor de cultură ai fabricilor. ’ Semănătoriie pe care le poseda întreprinderile constituie de asemenea un ajutor preţios pentru cultiva-’ torii de sfeclă. In cultura tutunului producerea răsadurilor trebuie făcută cu toată grija şi de aceea existenţa agenţilor de cultură este absolut necesară. Pentru uscarea tutunului este necesară construirea de şare. întreprinderile contractante vor acorda ţăranilor asociaţi contractanţi creditele necesare pentru a-şi putea construi sare. In cultura legumelor, ingrăşămintele joacă un rol important întreprinderile contractante au datoria de a asigura ţăranilor muncitori asociaţi ingrăşămintele de care au nevoie. Prin folosirea acestora ţăranii muncitori pot spori producţia cu 50 la sută şi chiar mai mult. Inginerii şi tehnicienii agronomi de sector şi tractoriştii din S M.T.-uri, conducerile şi salariaţii cooperativelor, deputaţii sfaturilor populare, sub îndrumarea organizaţiilor de partid au datoria de a lămuri ţăranii muncitori asupra avantajelor pe care le au prin intrarea lor la asociaţiile simple de producţie agricole, prin lucrarea la comun a pămîntului. Experienţa bună, rezultatele pozitive obţinute de către unele asociaţii, trebuie popularizate prin căminele culturale, cercurile agrotehnice, staţii de radioficare, gazete de perete. Asociaţiile simple de producţie ale ţăranilor muncitori stat menite să aducă foloase mari ţăranilor muncitori chiar în primul an de lucrare a pă tratatului în comun. Ele vor contribui la sporirea producţiei agricole şi prin aceasta la sporirea cantităţilor de hanuri de larg consum pentru aprovizionarea oamenilor muncii. Asociaţiile simple de producţie - mijloc de sporire a producţiei agricole STEAUA ROȘIE 5 ianuarie 1955 Şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1954 In urma sistematicei munci de lămurire dusă în rîndurile maselor de cooperatori, Agevacoop-ul din Miercurea Ciuc a reuşit ca pină la sfirşitul lunii decembrie să-şi realizeze sarcinile planului anual in proporţie de 112 la sută .O atenţie deosebită s-a dat şi realizării planului pe sortimente. Astfel, planul la orz şi ovăz a fost realizat în proporţie de 127,6 la sută, iar planul la cartofi în proporţie de 106,5 la sută. De asemenea, planul la legume şi zarzavaturi a fost şi el realizat în proporţie de 136 la sută. Un preţios ajutor In obţinerea acestor rezultate a fost acordat de cooperativele din raion, care şi-au depăşit considerabil planul de achiziţii şi valorificări. Aşa de pildă, cooperativa Tuşnad şi-a realizat planul anual in procent de 162 la sută Nu s-au lăsat mai prejos nici cooperativele din comuna Sinsimion şi oraşul Miercurea Ciuc, care au obţinut o realizare a planului anual de 168 la sută, respectiv 141 la sută ADALBERT MOGOŞ, coresp. Sfîrşitul anului in gospodăria agricolă colectivă Cu prilejul împărţirii veniturilor în gospodăria agricolă colectivă „Horia, Cloşca şi Crişati“ din Nazna, (raionul Tg.Mureş) colectivistul Simion Moldovan împreună cu familia sa a primit după cele 109 zilemuncă efectuate 4.247 kg. poporumb, 1.313,5 kg. grîu, 490 kg. cartofi, 3.046 kg. fin, 92 kg. zahăr şi altele, loan Moga cu familia sa a primit 2.944 kg. porumb, 851 kg. grîu, 662 kg. cartofi, 2.361 kg. fin, 63 kg. zahăr şi alte produse, rezultat al celor 560,88 zile-muncă efectuate. Asemenea cantităţi au primit şi alţi colectivişti. IOAN NEMEŞ, coresp. 20.000 km. motorină economisite Mecanizatorii de la S M.T. Reghin au reuşit să-şi depăşească planul muncilor agricole de toamnă cu 17 la sută. Printre cei care şi-au depăşit planul se află tractoriştii Grigore Pop, cu o depăşire de 91 la sută, Dănilă Frenţ cu 88 la sută, Ioan Kiss cu 53 la sută şi alţii. Brigada lor a realizat o economie de 2.850 kg. motorină. Pe întreaga stațiune s-au economisit 20.000 kg. motorină. TEODOR MEDUF.ŞAN, coresp. IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA au apărut în limbile romina, maghiară, germană și sirbă - HOTARIREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN ȘI A CONSILIULUI DE MINISTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE CU PRIVIRE LA DESFIINȚAREA SISTEMULUI DE APROVIZIONARE PE BAZA DE CARTELE SI RATII. • 24 pag. 20 bani - POLITICA NAȚIONALA LENINIST-STALINISTA A PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN. (Culegere de materiale) 56 pag. 75 bani ... . —----------------------------------- ------------ ■ ■ — ■ ■ ■ —