Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)
1955-07-02 / nr. 295
Anu! IV. Nr. 295 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Sîmbătă, 2 iulie 1955 4 pagini 20 bani gazetele de perete, triune de agtafie la sate Gazetele de perete, tribune de răspindire a experienţei înaintate, arme pentru combaterea lipsurilor existente constituie factori de seama in mobilizarea oamenilor muncii în lupta pentru obţinerea de rezultate din ce in ce mai frumoase. Ele sînt chemate să lege sarcinile generale ale oamenilor muncii cu obiectivele imediate, dînd glas celor mai fierbinţi năzuinţe ale omului în munca lui de zi cu zi pentru binele patriei. Pe gazetele de perete ce împînzesc satele regiunii noastre apar tot mai des şi mai clare, cuvintele ţăranului muncitor fruntaş în muncile agricole, ale tehnicianului agronom, călăuzitorul ţărănimii muncitoare, care aduce lumină şi cunoştinţe tehnice, deslegnir înţelesul atîtor minunate experienţe agrotehnice, necesare unei abundenţe de produse agricole.In această perioadă a lucrărilor de întreţinere a culturilor, gazetele de perete sunt chemate să sprijine continuu şi temeinic eforturile oamenilor muncii. Comitetele de redacţie ale acestora trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra îmbunătăţirii conţinutului articolelor. Ele trebuiesc astfel întocmite încît să prezinte sub o fermă vie aspecte din viaţa satului, din munca pentru îndeplinirea sarcinilor, să oglindească probleme ce preocupă îndeosebi pe ţăranii muncitori, să mărească, prin conţinutul lor, interesul şi dragostea oamenilor pentru avutul obştesc. Pe gazeta de perete din comuna Breaza (raionul Reghin), au apărut de curînd portretele fruntaşilor în muncile de întreţinere a culturilor. In articolul întitulat „Să luptăm pentru a ridica producţia la hectar“,sunt tratate pe larg sarcinile ce revin fiecărui ţăran muncitor în lucrările ce condiţionează belşugul, evidenţiind oameni harnici şi conştienţi ca : László Szabó şi Kosa Imre care au terminat deja şi praştia II-a, la toate culturile prăşitoare. Pentru ca gazetele de perete să fie într-adevăr tribune de răspîndire a experienţei înaintate, în colectivele acestora trebuiesc antrenaţi ţărani muncitori cu experienţă în lucrarea pămîntului după metode avansate, ingineri şi tehnicieni agronomi care să explice, pe larg maselor diferitele avantaje ale lucrării pămîntului după prevederile, ştiinţei, minunatele rezultate ce se pot obţine prin transformarea agriculturii într-o agricultură modernă, socialistă. Astfel, procedează colectivul de redacţie al gazetei de perete din comuna Ghindari (raionul Sîngeorgiu de Pădure) unde apar periodic articole semnate de fruntaşi ai recoltelor bogate ca: Obodi Francisc, Farkas Lukács şi alţii, sau colectivul gazetei de perete a gospodăriei agricole colective din Ideciul de Sus care a antrenat pe inginerul agronom Octavian Fodor să scrie sistematic la gazeta de perete articole de îndrumare. De curînd el a scris articolul: ,,Să combatem dăunătorii periculoşi din agricultură“ articol ce s-a bucurat de interesul tuturor ţăranilor muncitori. Pe lingă celelalte articole ce vorbesc despre intreţinerea culturilor, articolul „Bun - îngrijitori de animale“ tratează ■ cu căldură problema îngrijirii animalelor şi stimulează pe frun ■ taşii din această muncă. Ceea cie sporeşte preţuirea şi interesul colectiviştilor faţă de gazeta Io: • este tocmai stilul, forma în ca ■ re articolele sunt întocmite. Mai sunt însă cazuri cînd u ■ nele colective nu-şi iau în serios sarcinile; atitudine condamnariiia are colectivul gazetei de perete a gospodăriei agricole colective din comuna Petelea (raionul Reghin) care lasă gazeta de perete goală zile şi săptămîn întregi, ca şi cînd în gospodării lor n-ar exista realizări frumoase, demne de popularizat. La ga■ zeta de perete „Ogorul nou“ din comuna Ideciul de Sus, deşi oamenii scriu articole interesante şi se afişează caricaturi expresive, acestea dispar peste noapte pentru că colectivul de conducere nu se îngrijeşte să pună sticlă gazetei de perete. Lovász Árpád instructorul Comitetului raional de partid Reghin, pentru acest sector, nu s-a sezisat de aceste stări de lucruri, lăsind ca aceste lipsuri să dăinuie și pe mai departe. Colectivul gazetei de perete din comuna Dumbrăvioara (raionul Tg. Mureş) s-ar putea mindri — din punct de vedere al varietăţii temelor articolelor — cu o bogată activitate.Totuşi, calitatea acestora lasă mult de dorit. Ele sunt scrise superficial, fără să trateze problemele cu competenţă, fără exemplificări concrete luate din viaţa satului — fapt care duce la dezinteresarea oamenilor faţă de gazeta lor. Astfel articolele: „Despre întreţinerea culturilor“, „Congresul mamelor”, „Acţiunea de colectare a fierului vechi” nu evidenţiază figuri de oameni fruntaşi în muncă, nu oglindesc realizări din activitatea femeilor în cinstea Congresului mamelor, nu arată cantitatea de fier colectată de tineretul comunei, din care cauză articolele sunt seci, lipsite de viaţă, formale- Colectivul de redacţie în frunte cu Béla Mihai trebuie să depună eforturi pentru îmbunătăţirea radicală a conţinutului articolelor, pentru mărirea eficacităţii lor. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază săteşti, trebuie să ajute colectivele gazetelor de perete să-şi organizeze mai bine munca, să înceapă de pe acum acţiunea pentru sprijinirea pregătirii recoltării şi treierişului. Ele trebuiesc să-şi fixeze obiectivele principale în sensul informării şi îndrumării ţăranilor muncitori asupra stabilirii şi amenajării ariilor, a organizării grupelor de intr-ajutorare in timpul recoltării şi treierişului. O problemă importantă ce stă de asemenea în faţa colectivelor gazetelor de perete este afişarea articolelor de demascare, oriunde se iveşte cazul, ştiut fiind că, duşmanul va încerca să saboteze şi să se sustragă de la diferite obligaţiuni. Membrii de partid, propagandiştii şi agitatorii de la sate trebuie să sprijine efectiv activitatea gazetelor de perete pentru creşterea contribuţiei lor la lupta ţăranilor muncitori pentru obţinerea de recolte bogate. IN NUMĂRUL DE AZI? Calendar agrieist (pag 2-a). Să combatem omida păroasa a dudului — dăunător primejdios (pag. 2-a. Respectarea democraţiei interne principiu debază în viata. G.A.C (pag- 3-a)- Pe marginea consfătuirii cadrelor din industria forestieră (pag. 3-a). Pregătiri, în vederea festivalului (pag. 4-a). Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki și-a încheiat lucrările (pag. 4-a). ADUNAREA MONDIALA A FACH Apelul de Helsinki Datorită eforturilor opiniei publice se vor întîlni pentru prima oară după zece ani, în condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă-Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a înspăimintătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, conferinţa de la Bandung, neutralitatea Austriei consfinţită printr-un tratat, declaraţia de la Belgrad — toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării şi a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicţii ireductibile pînă în prezent punctele de vedere s-au apropiat ,atit de mult incit un acord nu mai este decit o chestiune de bunăvoinţă. In problema securităţii principiile adoptate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paşnică între ţări cu orinduiri sociale diferite poate fi întemeiata peconcepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferinţa celor patru va ţine seama de opinia publica,, ea va constitui o primă etapă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strînse colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare, a unei Germanii ferite de renaşterea militarismului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Formoza). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forţe cărora le cuvine războiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească acestor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forţele, iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste, de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Comisiile de femei de pe lingă comitetele executive ale sfaturilor populare din raionul Topliţa depun o activitate însufleţită în vederea întîmpinării cu noi victorii a Congresului mondial al mamelor. Datorită muncii intense a comisiilor de femei din raion în frunte cu comisia de femei de pe lingă comitetul executiv al sfatului popular raional au mai fost crescute peste numărul obişnuit încă 100.200 bucăţi păsări de curte. In munca pentru dezvoltarea creşterii păsărilor s-au evidenţiat Gafina Buta, Măriuca Mera, din comuna Dumbrava care au încheiat contracte cu O.R.A.C.A. pentru creşterea şi îngrăşarea a cite 10 bucăţi raţe, iar Veronica Stroia din aceeaşi comună pentru 20 de raţe şi 2 porci Frumoase realizări a obţinut şi Gafina Mircea din comuna Deda în creşterea păsărilor de curte. Femeile din acest raion luptă hotărît şi pentru ridicarea producţiei culturilor. Ţărance muncitoare ca Ana Hîrlav din comuna Bilbor şi altele au executat deja a 4-a praşilă la porumb. Astfel înţeleg să lupte femeile raionului Topliţa pentru a întîmpina Congresul mondial al mamelor. cununa Femeile din comuna Dumbrăvioara (raionul Tg. Mureș) îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în cinstea Congresului mondial al mamelor. Responsabila comisiei de femei din această comună, Piroska Vajda, a crescut peste 100 de păsări. Exemplul ei a fost urmat de multe femei din comună. Astfel numărul păsărilor de curte a crescut în ultimele luni în mod considerabil depăşind cu 1.000 bucăţi pe cel din aceeaşi perioadă a anului 1954. Pînă în prezent femeile din aceasta comună, au încheiat contracte cu cooperativele şi cu O.R.A.C A. pentru creşterea şi îngrăşarea a peste 600 gîşte, raţe şi curci. Numai ţărăncile muncitoare Csiszér Rozalia a încheiat contract pentru îngrăşarea a 20 de raţe şi curci, iar Maria Vajda pentru 10 gîşte. Gospodinele din această comună pun o mare bază pe cultivarea plantelor medicinale. In acest an ele au plantat asemenea plante pe 25,50 ha. In această muncă s-au evidenţiat în mod deosebit Vajda Réti Rozalia şi Berekméri Vajda Ilona, care au plantat „Digitalis Lanata“ şi alte plante medicinale, pe o suprafaţă de 36 ari respectiv 26 ari. 7h pămuitc Femeile de la crescătoria de păsări din cadrul gospodăriei agricole de stat „Stahanov” din Reghin, lucrează cu dragoste pentru a putea îndeplini cu cinste angajamentele luate în vedereaCongresului mondial al ma■ inelor. • Prin buna îngrijire a păsărilor producţia de ouă creşte necontenit. Aplicînd metodele cele mai înaintate la îngrijirea păsărilor, îngrijitoarea de păsări Mihály Iuliana de exemplu, a obţinut depăşiri ale prevederilor planului de producţie cu 2.557 ouă. Asemenea realizări au fost obţinute şi de Clara Dobai, Rozalia Vizi şi alte îngrijitoare de păsări careau depăşit cu mult prevederile planului de producţie la ouă. Ca IcUcud de Sus In cinstea Congresului mondial al mamelor, harnicele colectiviste de la gospodăria agricolă colectivă „Partizanul păcii“ din Pdeciul de Sus (raionul Reghin) au înfiinţat o crescătorie de păsări cu 300 gîşte şi 100 raţe In această muncă s-au evidenţiat în mod deosebit îngrijitoarele de păsări Gafina Precup şi Maria Tătar, care nu precupeţesc nici o clipă şi luptă continuu pentru a dezvolta şi mai mult această crescătorie de păsări în aşa fel ca pînă la sfîrşitul anului să aducă venituri de peste 25.000 lei. In cinstea Congresului mondial al mamelor colectivistele au mai crescut pe lingă gospodăria lor personală peste 3.000 păsări, pe care le vor valorifica prin cooperativă. Paralel cu muncile de întreţinere a culturilor, lucrătorii de pe ogoare din raionul Sîngeorgiu de Pădure se pregătesc intens pentru recoltatul şi treieratul păioaselor. Pe intreg cuprinsul Pregătiri pentru strînsul recoltei raionului a fost, fixat locul a 76 arii., de treier,, din care 9 vor fi electrificate. Dotarea ariilor cu utilajul necesar este în curs. Pentru a asigura buna depozitare a cerealelor, bazele de recepţie din Sîngeorgiu de Pădure, Bălăuşeri şi Praid au fost pregătite pentru înmagazinarea cerealelor colectate La Bălăuşeri şi Sîngeorgiu de Pădure se construiesc arioaie pentru depozitarea porumbului.