Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)

1955-08-03 / nr. 304

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Anul IV. Nr. 304­­ Miercuri, 3 august 1955 1 4 pagini 20 bani Spre un nou avîrrf în întrecerea socialistă In cursul semestrului I al a­­nului, oamenii muncii din Regiunea Autonomă Maghiară au înregistrat noi succese în în­trecerea socialistă pentru înde­plinirea sarcinilor primului nos­tru plan cincinal. Un număr de 35 colective de întreprinderi au raportat nu de mult partidului că şi-au realizat sarcinile ce le reveneau din planul cincinal, întreprinderi cum sunt „Simó Géza“ şi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, U.I-L. şi I.F.E.T. Sovata, fabrica de conserve din Mureşeni şi multe altele dau — de multă vreme — produse în contul anului 1956. Succese deosebite în întrece­rea socialistă au obţinut şi co­lectivele întreprinderilor „Vlă­­hiţa” (Odorhei), fabrica de tex­tile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, întreprinderile de in­teres local „7 Noiembrie” din Miercurea Ciuc, „József Attila” din Odorhei, etc. îndrumate şi sprijinite sub aspecte multilaterale de către comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază şi ajutate tot mai mult de către comitetele de întreprindere, colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari din fabricile şi uzi­nele regiunii, au realizat planul producţiei globale pe primul semestru în proporţie de 117%. In acelaşi timp au asigurat o corelaţie satisfăcătoare la indi­cii de bază realizînd planul fondului de salarii în proporţie de 112%.Productivitatea muncii însumează o realizare de 109% în timp ce salariul mediu pe cap de muncitor reprezintă 107%. La baza acestor realizări de seamă stă preocuparea organi­zaţiilor de partid, organizaţiilor de tineret şi sindicale, a condu­cerilor din întreprinderi care în majoritatea lor au acordat o a­­tenţie deosebită creării condi­ţiilor necesare unei desfăşurări, largi a întrecerii socialiste care a cuprins 80—87% din to­talul muncitorilor,precum şi va­lorificării spiritului creator al maselor largi de muncitori şi tehnicieni. Sunt numeroase organizaţii de bază din întreprinderi care stau în fruntea luptei în întrecerea socialistă pentru introducerea şi extinderea experienţei şi me­todelor înaintate­­Un rol de cin­ste îndeplineşte în această pri­vinţă colectivul fabricii de tex­tile „Gheorghe Doja” din Sf. Gheorghe. Sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid tehnicienii şi maiştrii au fost mobilizaţi să studieze şi să dezbată temeinic în cadrul unor şedinţe tehnice, metoda „Ilicev-Vlasov”, lucru du­pă care au trecut la aplicarea ei. Rezultatul aplicării acestei me­tode la un număr de 42 războaie a dus în semestrul I la reduce­rea ruperilor de fire cu 20%. Un mare număr de întreprin­deri printre care : „Encsel Mau­­riciu” „Petőfi Sándor”, şi „Lu­dovic Minschi” din Tg. Mureş, U.I.L. Gheorghieni, etc., au do­­bîndit în anii din urmă o pre­ţioasă experienţă în domeniul ridicării calificării profesionale a cadrelor la nivelul tehnicii noi şi în stimularea mişcării de ino­vaţii tehnice. Cu toate acestea, sunt încă unele întreprinderi care nu valo­rifică experienţa întreprinderilor fruntaşe în scopul îndeplinirii sarcinilor cincinalului şi în sco­pul de a se situa la nivelul în­treprinderilor fruntaşe. Din a­­ceastă cauză pe lîngă întreprin­derile fruntaşe sunt unităţi care nu-şi realizează planul, lucrează cu o productivitate scă­zută şi, uneori la un preţ de cost ridicat. Printre acestea se numără întreprinderile din raio­nul Topliţa care cu excepţia ate­lierelor Şcolii profesionale nu şi-au realizat planul pe semes­trul I- Tot printre întreprinderile codaşe se numără I.F.E.T. Gheorghieni, I.F.E.T. Ciuc, U.I.L. Sîndominic şi Sînsimion (Ciuc). Comitetele raionale de partid din Topliţa, Gheorghieni şi Ciuc au luat măsuri cu întîrziere pen­tru remedierea lipsurilor­­Or­ganizaţiile de bază nu au con­trolat zi de zi îndeplinirea pla­nului de producţie. Minele Că­­peni, întreprinderea de inte­res local „Republica” (Reghin), cooperativele meşteşugăreşti „Victoria” (Tg. Secuiesc) şi „Textila-Mureş” (Tg- Mureş)­, etc. nu şi-au realizat nici ele planul pe semestrul I. Este cunoscut că organizarea şi conducerea întrecerii so­cialiste cer în primul rînd acor­darea unei atenţii deosebite —din partea colectivelor de con­ducere şi a comitetelor de în­treprindere — însuşirii şi răs­­pîndirii noului care apare în pro­cesul muncii. Ori, după cît se pare, conducătorii întreprinderi­lor codaşe ignorează şi suba­preciază importanţa răspîndirii experienţei înaintate. La multe întreprinderi şi mai ales la întreprinderile de con­strucţii şi la exploatările fore­stiere, tehnica nouă nu este fo­losită din plin. Este adevărat că și timpul nefavorabil a con­tribuit la aceasta. Nerealizarea planului nu se poate explica însă cu asemenea motive. Desfășu­rarea pe toate căile a luptei pen­tru recuperarea rămînerii în ur­mă este o sarcină dintre cele mai principale a colectivelor de în­treprinderi. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază de partid şi U.T.M., organiza­ţiile sindicale şi toţi muncitorii şi tehnicienii cinstiţi trebuie să se încadreze în această luptă şi să asigure realizarea în toate ramurile economiei naţionale a planului cincinal­ Chemarea patriotică a celor 26. colective de Întreprinderi din regiunea Stalin de a da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan a găsit un larg răsunet in întreprinderile regiu­nii noastre. Analizându-şi posibilităţile concrete de care dispun, mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din majoritatea în­treprinderilor regiunii noastre — unde s-au luat pînă în pre­zent angajamente, — au luat hotărîrea să dea patriei acumu­lări socialiste peste plan, repre­­zentînd suma de peste 43 mi­lioane lei din care pînă la 23 August vor realiza peste 17 mi­lioane lei. Această acţiune menită să ridice rentabilitatea întreprin­derilor spre a putea da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan, ridică pe o treaptă mai înaltă întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 23 August. Realizarea de acumu­lări socialiste suplimentare pune în faţa conducătorilor din în­treprinderi problema ridicării continue a productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost. Pentru aceasta organele şi or­ganizaţiile de partid,organele şi organizaţiile sindicale şi de U.T.M., conducătorii adminis­trativi din întreprinderi trebuie să facă totul pentru introducerea şi folosirea tehnicii noi, să pro­moveze tehnologia înaintată, să ridice calificarea muncitorilor, să organizeze mai temeinic pro­cesul de producţie, să răspîn­­dească larg şi sistematic expe­rienţa şi metodele înaintate. Organizaţiile de bază este bine să folosească metodele de muncă ale organizaţiilor de bază de la U.I.L- Sovata şi Odorhei.Acestea au analizat din 10 în 10 zile stadiul îndeplinirii planului de producţie şi au mo­bilizat conducerile întreprinde­rilor în aplicarea de măsuri teh­­nico-organizatorice care au dus la rezultate bune. Organele sindicale ca organi­zatoare nemijlocite ale întrecerii socialiste îndrumate şi sprijinite de către organizaţiile de partid trebuie să înlăture formalismul care mai persistă în unele locuri în activitatea lor. Ele au datoria ca să îndrume colectivele de muncitori să-şi ia asemenea an­gajamente în cinstea zilei de 23 August care să exprime voinţa lor de a îmbunătăţi procesul de producţie, de a-i smulge totul ce poate da în folosul oamenilor muncii. Consfătuirile de producţie care se vor organiza la începutul lu­nii august, trebuie temeinic pre­gătite. Tehnicienii şi inginerii au obligaţia ca să vină aici cu asemenea planuri de măsuri teh­­nico-organizatorice, prelucrarea cărora să dea posibilitate mun­citorilor să vadă în mod clar ce pot ei face în cinstea zilei de 23 August și felul cum va sprijini conducerea înreprinderii, înde­plinirea angajamentelor luate de ei. Ca rol al acestor consfătuiri trebuie să fie și aceea de a nu rămîne nici un muncitor, tehni­cian sau inginer în afara întrece­rii socialiste. Stimularea activităţii munci­torilor în aşa fel ca fiecare în­treprindere să ia parte activă şi să se prezinte cu realizări deo­sebite la concursul de inovaţii pe ţară,este o sarcină de răspunde­re a sindicatelor. Un rol de frunte în antrena­rea oamenilor muncii în întrece­rea socia­istă, pentru îndeplini­rea planului cincinal în toate ramurile de producţie, revine or­ganizaţiilor de partid. Ele tre­buie să desfăşoare o largă mun­că politică de masă şi să orien­teze colectivele de muncitori şi tehnicieni spre folosirea metode­lor fruntaşilor producţiei ; să vegheze ca întrecerea socialistă să fie urmărită cu mult interes asigurînd o publicitate vie a rea­lizărilor obţinute; să asigure popularizarea şi stimularea fruntaşilor sub toate aspectele muncii de agitaţie. Membri organizaţiilor de par­tid din întreprinderi trebuie să se găsească şi de această dată în fruntea luptei pentru extinde­rea iniţiativei pornite de între­prinderile din regiunea Stalin- IN NUMĂRUL DE AZI . Zile de vară la Chiheru (pag. 2-a). Competiţii sportive în cinstea lui 23 August (pag. 2-a). Pentru respectarea contractelor co­lective (pag. 3-a). Viaţa de Partid. Calitatea produc­ţiei în atenţia organizaţiei de bază (pag. 3-a). Problema dezarmării în lumina con­ferinței de la Geneva (pag 4­ a). IN INTIMP1NAREA ZILEI DE 23 AUGUST Patriei — cît mai multe produse agricole peste plan Urmind iniţiativa colectivelor regiunea Stalin, muncitorii unui regiunea Craiova şi-au luat onga­nizare­a întrecerii socialiste în c­­riei cît mai multe produse agrico Angajamentul lucrătorilor ag larg dezbătut de muncitorii din Regiunea Autonomă Maghiară. In măreaţa zi de 23 August cu noi gricole, muncitorii din gospodării exemplul muncitorilor agricoli ai unor întreprinderi şi instituţii din grup de unităţi agricole de stat din momentul ca, printr-o mai bună orga­­n­iarea zilei de 23 August, să dea pa­le vegetale şi animale peste plan.­ricoli din regiunea Craiova a fost gospodăriile agricole de stat din sufleţiţi de dorinţa de a întîmpina realizări în sporirea producţiei a­­le de stat s-au angajat să urmeze­­ regiunea Craiova. Angajamentul muncitorilor de la G,A,S, „Stafianov** Reg­­im Printr-o mai bună organizare a muncii şi o utilizare justă a maşinilor vom scurta perioada de recoltat, înlăturînd pierderile de recoltă, predînd patriei peste plan 48.000 kg grîu de toamnă, 21.600 kg orz de toamnă şi 2.000 kg grîu de primăvară. Din produsele legu­micole vom preda pes­te plan 154.349 kg, din care roşii 19.080 kg, varză de toamnă 33.000 kg, etc. Vom mai preda peste plan 61.125 kg struguri şi 156.935 kg fructe. Recoltatul şi treiera­tul se va termina pînă la 23 August. Pentru reducerea preţului de cost şi mărirea acu­mulărilor socialiste vom economisi din sumele planificate 275.000 lei, din care 150.000 pînă la 23 August. In scopul îm­bunătăţirii condiţiilor de trai ale muncitorilor vom termina pînă la 7 Noiembrie amena­jarea unei băi la sec­ţia Reghin şi 5 locuin­ţe muncitoreşti. Director, ERNEST TOTH Tehnician şef, ing. IOAN OLTEANU Secretarul org. de bază P.M.R. EUGEN MATEI Preşedintele comitetu­lui sindical, HELMUTH NÖSNER Angajamentul muncitorilor de la G.C.SJ „1 Mai“ Tg.-Mureş Colectivul de mun­­­că al gospodăriei a­­gricole de stat „1 Mai“ Tg. Mureş se anga­jează să dea patriei peste plan: 1.­­ Produse agri­cole vegetale: 61.075 kg grîu de toamnă, 90.000 kg orz de toamnă, 4.000 kg grîu de primăvară, 1.000 kg mazăre, 20.000 kg cartofi de vară,80.000 kg legume şi zarzava­turi. 2. -- Prin aplicarea regulilor stabilite de zootehminim vom pre­da peste plan 800 ca­pete purcei înţărcaţi şi 15.000 kg carne de porc. 3. —­ Insămînţările de toamnă le vom exe­cuta la timp pentru a asigura şi pe anul vii­tor o recoltă bogată. Vom transporta la cîmp și încorpora în sol 1.200 tone gunoi de grajd, iar pe 60 ha must de bălegar. După fiecare hantru lucrat vom economisi 1,51­­ motorină. 4.­­ Pînă la sfîrși­­tul anului vom realiza acumulări socialiste peste plan în valoare de 252.388 lei, din ca­re 60.100 lei pînă la 23 August. Prin realizarea a­­cestor angajamente, muncitorii gospodăriei de stat „1 Mai“ sunt hotărîţi să contribuie la realizarea unui bel­şug de produse agrico­le. Director, IULIU MERA Tehnician şef, ANDREI FÜLÖP Secretarul org. de bază P.M.R. CAROL CSÁSZÁR Preşedintele comitetu­lui sindical, ANDREI BABATA Işi îndeplinesc planul anual în cinstea marii sărbători Cooperativa de producţie meşteşu­gărească „Munca colectivă” a luat fiinţă în aprilie 1952. De atunci coo­perativa prezintă o dezvoltare con­siderabilă. In prezent în cadrul ei funcţionează o serie de secţii printre care de: zidărie, construcţii de sobe de teracotă, vopsitorie, tîmplărie, par­chetat, dulgherie, tinichigerie, lăcă­­tuşerie, instalaţie de apă, gaz şi lumină şi altele. In primul semestru al anului coope­rativa şi-a realizat planul global în proporţie de 174,8%. Dintre secţii, cele mai frumoase rezultate le-au obţinut cele de zidărie şi construcţii de sobe. Frumoase rezultate au înregistrat de asemeni şi secţiile de vopsitorie, lemnă­rie, tîmplărie, etc. Din numărul muncitorilor, 87% sunt antrenaţi în întrecere socialistă, nume­roşi dintre ei fiind confirmaţi fruntaşi în producţie. Printre aceştia pot fi citaţi Sándor Fodor zidar, Ferenc Kiss lemnar, Jenő Fodor tîmplar, György Szekeres, Maria Kurkuly şi alţii. Muncitorii cooperativei s-au angajat ca în cinstea lui 23 August să-şi rea­lizeze planul anual de producţie. Noi realizări Tot mai mari sînt rezultatele obţinute de muncitorii şi tehni­cienii fabricii de biscuiţi din Mureşeni, nu de mult pusă în funcţiune. In timp ce în cursul lunei iunie, prima lună de func­ţionare, fabrica şi-a îndeplinit planul numai în proporţie de 93%, în cursul lunii iulie mun­citorii au reuşit să dea peste planul global 779 kg biscuiţi. Muncitorii şi-au luat angaja­mentul ca în cinstea zilei de 23 August să mărească producţia zilnică a fabricii cu 1470 kg. In cursul lunii iulie s-a evi­denţiat,printr-o muncă calitativă superioară schimbul al II-lea, producînd cu 25—35% mai mulţi biscuiţi decît celelalte două schimburi­ Printre fruntaşii acestui scimb se numără Erzsé­bet Nagy, Clara Bokor, Edith Szász şi altele. ★ La 1 iulie a intrat în funcţiune uzina de prelucrare a fructelor şi zarzavaturilor din cadrul în­treprinderii locale „Internaţio­nala”. In cursul acestei luni muncitorii uzinei au dat peste plan 3 tone murături, 1,5 tone zarzavaturi uscate şi 2 tone sirop de smeură.

Next