Steaua Roşie, septembrie 1955 (Anul 4, nr. 313-320)

1955-09-03 / nr. 313

Comunicatul comun cu privire la tratativele economice sovieto-iugoslave MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite Comunicatul comun cu pri­vire la tratativele economice sovieto­­iugoslave: in perioada 23 august—1 septem­brie a.c. s-au purtat la Moscova tra­tative intre delegaţia economică a gu­vernului Republicii Populare Federa­tive Iugoslavia, condusă de Svetozar Vukmanovici-Tempo, vicepreşedinte al Vecei Federative executive a Republi­cii Populare Federative Iugoslavia, şi delegaţia economică a guvernului a Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste în frunte cu A. I. Mikoian, prim vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, al Uniunii Republicilor Sovieti­ce Socialiste. In cursul tratativelor au fost exa­minate problemele schimbului de mărfuri şi colaborări economice, pre­cum­­şi perspectivele colaborării pe o perioadă îndelungată intre Republica Populară Federativă Iugoslavia şi Uniunea Republicilor Sovietice Socia­liste. Călăuzite de dorinţa de a lărgi le­găturile­­ economice dintre cele două tari, pentru care există posibilităţi şi interes reciproc, cele două delegaţii au căzut de acord să dezvolte mai depar­te colaborarea economică, avînd in vedere că acest lucru constituie toto­dată o contribuţie la cauza întăririi colaborării economice internaţionale. In cursul tratativelor au fost exami­nate probleme legate de schimbul de mărfuri, de încheierea unui acord pe termen lung cu privire la livrările de mărfuri, care prezintă mare importan­ţă pentru cele două ţări, precum şi probleme financiare şi de credit. Tratativele au fost duse în spiritul înţelegerii reciproce şi al năzuinţei ca colaborarea economică să cores­pundă intereselor economice ale celor două ţări. S-a realizat o înţelegere, in baza căreia valoarea globală a schimbului de mărfuri va fi in decursul viitorilor trei ani la nivelul­ de­­ 70­ milioane de dolari anual, urmînd ca cele două părţi să întreprindă măsuri pentru sporirea lui în anii următori. S-a stabilit că in ianuarie 1956 va fi semnat un proto­col corespunzător cu­ privire la livrări­le reciproce de mărfuri in cadrul struc­turii acordului comercial în vigoare, încheiat la Moscova la 5 ianuarie a.c. S-a realizat un acord cu privire la livrările de mărfuri pe termen lung, în care este interesată Republica Popu­lară Federativă Iugoslavia (cărbune cocsificabil, ţiţei, bumbac, şi altele) şi de mărfuri in care este interesată Uniunea Republicilor Sovietice Socia­liste (bauxită, cinepă, plumb, tutun şi altele). Cele două delegaţii au ajuns la o înţelegere în vederea semnării in ter­menul cel mai scurt a unui acord cu privire la colaborarea tehnică şi schim­bul de experienţă între Republica Popu­lară Federativa Iugoslavia şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste care, respectîndu-se legislaţia în vigoare în cele două ţări, va reglementa colabo­rarea şi cooperarea între întreprinde­rile şi organizaţiile din cele două ţări, precum şi schimbul de experinţă şi de realizări tehnice în domeniul activită­ţii economice, inclusiv problemele li­cenţelor şi ale documentaţiei tehnice. In vederea dezvoltării unei asemenea colaborări se­­va institui un fond spe­cial la care cele două ţari­ vor contri­bui cu cotizaţii potrivit unui cuantum stabilit. In ceea ce priveşte colaborarea pe termen lung, cele două delegaţii au a­­vut un schimb de păreri şi au căzut de acord ca în cursul lunii ianuarie 1956 să încheie un acord cu privire la pune­rea la dispoziţia Iugoslaviei a unui credit in vederea achitării materiilor prime livrate de U.R.S.S. în sumă de 54 de milioane de dolari, cu folosirea acestui credit pe termen de trei ani; un acord cu privire la punerea la dis­poziţia Iugoslaviei a unui credit în­­tr-o sumă corespunzătoare pentru a­­chitarea lucrărilor de proiectare, a u­­tilajului şi a unor materiale pentru construirea unei uzine de îngrăşămin­te azotoase cu o capacitate de 220 000 tone anual care să fie prevăzută cu o termocentrală avind puterea necesară, a unei uzine de superfosfaţi cu o ca­pacitate pină la 250.000 tone anual, organizindu-se şi producţia de acid sulfuric şi pentru reconstrucţia a trei mine precum şi un acord cu privire la punerea la dispoziţia Iugoslaviei, de către Uniunea Sovietică a unui împru­mut in valută sau in­ aur în sumă de 30 milioane dolari, care să fie folosit de Banca populară a R.P.F. Iugoslavia timp de 2-3 ani. Acordurile de credit sus-menţionate vor fi încheiate prevăzindu-se o dobîn­­dă de 2 la sută pe an, termenul de a­­mortizare fiind de zece ani. In cu­rsul tratativelor au fost discu­tate posibilităţile de încheiere a unor acorduri de investiţii în compensaţie in legătură cu alte întreprinderi in­dustriale.­­ Cele două delegaţii au făcut de a­­semenea schimb de păreri asupra po­sibilităţii colaborării în domeniul fo­losirii energiei nucleare in scopuri paș­nice. Moscova, 1 septembrie 1955. STEA­U­A ROȘ­IE Comunicatul cu privire la starea sănătăţii preşedintelui Republicii Cehoslovace PRAGA (Agerpres) — Gere­­ka transmite comunicatul can­celariei preşedintelui republicii, din care rezultă că la 30 august preşedintele Republicii Ceho­slovace, Antonin Zapotocky, a simţit dintr-o dată o slăbire a inimii. S-a constatat un dezechi­libru al circulaţiei sîngelui. Pre­şedintele se află sub suprave­gherea medicilor. Starea generală a sănătăţii preşedintelui Republicii Cehoslo­vace, tovarăşul Antonin Zapotoc­ky este satisfăcătoare. In cursul zilei de 31 august, s-a manifes­tat o îmbunătăţire continuă a circulaţiei sîngelui. Tensiunea arterială şi pulsul continuă să rămînă normale. Tovarăşul Antonin Zapotocky este în continuare sub suprave­ghere medicală. Comunicatul este semnat de profesor Milos Netousek, profe­sor Vratisla Ionas, profesorul Markov, doctor în știinţe medi­cale, doctorul Frantisek Zavod­­ny, director al Sanatoriului de stat. Delegaţia parlamentară japoneză a sosit la Irkutsk IRKUTSK (Agerpres).­­ Co­respondentul ,,Pravdei” anunţă: In după amiaza zilei de 31 au­gust a sosit la Irkutsk, în drum spre Moscova, delegaţia, parla­mentară japoneză în frunte cu Tokutaro Kitamura şi Masaru Momidzo. Pe aerodromul din Irkutsk, împodobit cu steagurile de stat sovietice şi japoneze, delegaţia a fost întîmpinată de B. P. To­­kumarcov, funcţionar superior al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. S. Patrov, preşe­dintele comitetului executiv al Sovietului orăşenesc Irkutsk, şi panteni ai muncii. N. S. Patrov, preşedintele co­mitetului executiv al oraşului Irkutsk, a urat membrilor dele­gaţiei japoneze bun venit pe pămîntul sovietic. Dl. Tokutaro Kitamura a mulţumit tovarăşu­lui Patrov şi tuturor celor care au venit în întîmpinarea delega­ţiei pentru primirea caldă şi cordială. In seara aceleaşi zile membrii delegaţiei parlamentare au vi­zitat construcţia hidrocentralei de la Irkutsk. Dezarmarea, calea spre o pace trainica Rezultatele conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri însufleţeşte masele largi populare la intensificarea luptei pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale, le insuflă forţe noi şi încredere in succe­sul cauzei lor drepte. Pacea poate fi menţinută, spun astăzi milioane de pa­­r­­eni din toate ţările, înţelegerea şi prietenia dintre popoare pot şi trebuie întărite. Popoarele îşi formulează dorinţele şi năzuinţele lor d­ar şi deschis, fie îşi dau tot mai mult seama că pentru apărarea păcii este necesar în primul rind ca cele patru puteri să a­­jungă la un acord in problema dezar­mării, problemă ce a format unul din obiectivele conferinței celor patru de la Geneva, problemă ce se discută în prezent in mod special în cadrul sub­comitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare. Această problemă a fră­mântat şi frâmîntă popoarele. Interzi­cerea armelor de exterminare in masă este cerută cu vehemenţă in toate col­ţurile lumii, l­a 16 august, secretaria­tul Consiliului Mondial al Păcii a pu­blicat primele date despre strîngerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al păcii împotriva pregătirii unui nou război atomic, adoptat la Vietna la 19 ianuarie 1955,. In ..primele sase luni ale acestei campanii si-au pus semnăturile pe Apel 655.963.811 oameni. Datele citate in Comunicatul Con­siliului Mondial al Păcii arată creşte-,­rea continuă a acestei măreţe mişcări a timpurilor noastre. In mişcarea pentru interzicerea ar­melor nucleare sunt antrenate cercuri tot mai largi ale opiniei publice. Nu­meroşi oameni de ştiinţă cer ca lumea să fie ferită de primejdia unui război atomic. Milioane de oameni din în­treaga lume au urmărit plini de spe­ranţă, speranţe ce nu le-au fost înşe­late, lucrările conferinţei internaţionale tehnico-ştiinţifice pentru folosirea e­­­­ergiei atomice în scopuri paşnice ce s-a ţinut la Geneva. Conferinţa a do­vedit destul de clar uriaşele perspecti­ve pe care le deschide progresului o­­menirii utilizarea acestei energii. Intr-un editorial consacrat importan­ţei deosebite pe care o prezintă în ac­tuala situaţie internaţională conferinţa tehnico-ştiinţifică internaţională pen­tru folosirea energiei atomice în sco­puri paşnice „New York Times" scrie: „Prima conferinţă internaţională pen­tru folosirea energiei atomice în sco­puri paşnice... este salutată in întrea­ga lume ca un succes răsunător care marchează o piatră de hotar în isto­ria erei atomice. Adunînd laolaltă pe cei mai de seamă oameni de ştiinţă în domeniul cercetărilor atomice din 72 de ţări, printre care în special Rusia Sovietică, această conferinţă nu nu­mai că a anulat toate deosebirile geo­grafice şi ideologice, dar a risipit o mare parte din secretul care învăluia forţele noi descoperite de omul modern şi a atras atenţia întregii lumi asupra capacităţilor lor creatoare. Ar fi insă cu totul greşit dacă am reduce importanţa conferinţei numai la atît, înţelegerea şi colaborarea ca­re a dominat cu prilejul lucrărilor în­tre reprezentanţii ştiinţei din cele două părţi ale lumii, arată că dacă in do­meniul folosirii paşnice a energiei ato­mice s-a putut ajunge la o înţelegere, cu atît mai mult trebuie să se ajungă la un rezultat asemănător şi in pri­vinţa interzicerii armei atomice ca şi a celorlalte arme de exterminare în masă. Pentru­ realizarea acestei do­­rinţi fierbinţi a popoarelor se cere însă ca fiecare din statele participante la lucrările subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare­a care şi-a reluat activitatea în ziua de 29 august la New-York, conform Hotăririi con­ferinţei de la Geneva a şefilor guver­nelor celor patru puteri — să dea do­vadă de înţelegere şi bunăvoinţă, să caute ca împreună cu celelalte puteri să găsească o cale comună spre reali­zarea acestui acord. Delegaţia sovietică în cadrul confe­rinţei de la Geneva a arătat că în­făptuirea unui larg program de dezar­­m­are este posibilă numai in condiţiile stabilirii unei atmosfere de încredere intre state şi că tocmai in această direcţie trebuie îndreptate eforturile comune. A. A­ Sobolev, reprezentantul Uniunii Sovietice in subcomitetul Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, in declara­ţia făcută în şedinţa din 29 august a subliniat că „După părerea guvernului sovietic la examinarea problemei dez­armării sarcina principală constă in a găsi căi spre o apropiere între pozi­ţiile statelor in această problemă şi spre o înţelegere necesară atît în problema reducerii armamentelor cla­sice, cit şi în problema interzicerii ar­mei atomice. CJ a arătat că tocmai spre obţinerea acestui scop sunt în­dreptate propunerile guvernului sovie­tic din 10 mai cu privire la reducerea armamentelor, interzicerea armei ato­mice şi înlăturarea primejdiei unui nou război... Principala trăsătură ca­racteristică a acestor propuneri — a spus Sobolev — este faptul că în ele sunt concentrate propunerile privind toate problemele care se referă direct la înlăturarea primejdiei unui nou război și la întărirea încrederii intre state.” Dealtfel in cadrul conferinţei celor patru puteri de la Geneva şeful dele­gaţiei sovietice s-a pronunţat pentru dezarmare fără nici o aminare, şi a propus celorlalte puteri ca ele însăşi să dea un exemplu in această privin­ţă, reducindu-şi efectivul militar cu contigentele retrase de pe teritoriul Austriei. Totodată guvernul sovietic a făcut cunoscut hotărirea sa de a re­trage toate trupele sale aflate pe te­ritoriul Austriei şi a reduce efectivul total al forţelor armate sovietice cu numărul trupelor retrase din Austria. Reprezentantul sovietic in subcomi­tetul Comisiei O.N.U. pentru dezar­mare a subliniat de asemenea că in ceea ce-l privește, guvernul sovietic a pășit deja pe calea rezolvării prac­tice a măsurilor privind reducerea efectivului militar. Este bine cunoscută însemnata ho­­tărîre a guvernului sovietic, cu privire la reducerea efectivului forţelor sale armate cu 640.000 oameni. Asemenea măsuri au fost luate şi de R. Cehoslovacă, care a hotărît reducerea efectivului forţelor sale armate cu 34.000 oameni şi de guvernul patriei noastre care a hotă­­rit de asemenea reducerea efectivului forțelor armate cu 40.000 oameni. Conform directivelor șefilor guver­nelor celor patru puteri, activitatea subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare are o sarcină deosebit de importantă, și anume de a elabora un sistem de dezarmare acceptabil pentru toată lumea. Această sarcină trebuie să fie rezolvată, căci rezolvarea ei este aşteptată de întreaga omenire. Noii sesiuni a subcomitetului Comisiu­­nei O.N.U. pentru dezarmare ii revine sarcina de a acţiona în spiritul Gene­vei şi de a duce mai departe realiză­rile ei. 3 septembrie 1955 Şedinţa subcomitetului Comisiei O.N.U­­ . pentru dezarmare NEW YORK (Agerpres). S­TASS anunţă: La 31 august a avut loc o şe­dinţă a subcomitetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, prezi­dată de Stassen, reprezentantul S.U.A. După încheierea şedinţei sub­comitetului, Stassen a declarat reprezentanţilor presei că­ după toate probabilităţile propunerea preşedintelui Eisenhower pre­zentată spre examinare subco­mitetului se va discuta în fond în cursul săptămînii viitoare. Stassen a declarat de asemenea că după părerea lui subcomite­tul întreprinde „eforturi con­structive”. Toate guvernele, a subliniat el, „recunosc că in­specţia terestră trebuie să fie in­clusă” în orice program real al dezarmării. Următoarea şedinţă a subco­mitetului urma să aibă loc la 1 septembrie. Situaţia din Algeria şi Maroc ALGER (Agerpres).­­ In ziua de 31 august, pe între­gul teritoriu al Algeriei au con­tinuat operaţiunile militare îm­potriva răsculaţilor. Agenţia France Presse relatează că în cursul acestor operaţiuni 19 al­gerieni au fost ucişi, iar 70 au fost „făcuţi prizonieri”. France­zii au avut 4 morţi şi 3 răniţi. In regiunea „El Absouh” nume­roase helicoptere au sprijinit forţele de represiune. Răsculaţii au reuşit să incendieze unul din helicoptere. In Maroc, colonialiştii fran­cezi continuă să aducă întăriri militare. La 31 august în portul Casablanca a sosit vasul „Maré­­chal Lyautey” avînd pe bord 400 de soldaţi.Pe aerodromul Navas­­sor de lîngă Casablanca au sosit 4 avioane de transport avînd pe bord 50 de soldaţi. Agenţia „France Presse” re­latează că în ziua de 1 septem­brie în regiunea Khenifra Gued Zem va avea loc o nouă „acţiu­ne de control” la care vor parti­cipa efective numeroase spriji­nite de tancuri şi avioane. Noi incidente e^ipto-israiliene CAIRO (Agerpres). — Intr-un comunicat oficial e­­giptean publicat la 1 septembrie se anunţă că în seara de 31 au­gust israilienii au deschis focul împotriva unor avantposturi e­­giptene din regiunea Gaza şi au deschis foc de artilerie împotriva satului Ababan. Autocamioane militare israiliene au trecut din­colo de linia de demarcaţie la răsărit de Ababan şi au ocupat tabăra militară Chan Yunis si­tuată în regiunea Gaza. Aceas­tă operaţiune militară, confir­mată şi de un purtător de cu­­vînt al armatei israiliene a avut loc după ce autorităţile din Is­rael au respins apelul generalu­lui Burns, şeful comisiei de ar­mistiţiu al O.N.U în vederea în­cetării focului la frontiera dintre Egipt şi Israel. Agenţia France Presse rela­tează că presa egipteană publi­că numeroase informaţii în le­gătură cu o incursiune săvîrşi­­tă la 30 august de forţele egip­tene pe teritoriul Israel. Ziarele prezintă acţiunea drept o „ri­postă la agresiunile bandelor israeliene care de la 22 august hărţuiesc posturile egiptene din zona Gaza”. Ziarele relatează că egiptenii au pătruns pe o adîn­­cime de 40 kilometri pe teritoriul Israelului, atacînd satul Raha­­bout, la jumătatea drumului din­tre Gaza şi Tel Aviv. Din surse militare egiptene se arată că în­tre Macdal şi Berseva s-au dat numeroase lupte. Potrivit afir­maţiilor din sursa egipteană, israilienii au pierdut 4 oameni intr-o ciocnire care a avut loc la Zarluta și alți 10 în explozia unui camion. Tiparul: INT­R­EPRI­ND­ER­EA POOGRAF­ICA, Tg. Mureş. Redarpa şi administraţia: Tg -Mureş. Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688, 2498. Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179.850.

Next