Steaua Roşie, octombrie 1955 (Anul 4, nr. 321-329)

1955-10-01 / nr. 321

4. MOSCOVA (Agerpres).­­ TASS transmite : Prezidiul Sovietului Suprem al UR.S.S. a examinat cererea din 27 iulie a.c. a preşedintelui şi guvernului Republicii Democrate (­ermane şi ce­rerea guvernului Republicii Federale Germane, cu privire la eliberarea îna­inte de termen şi repatrierea cetăţeni­lor germani care îşi ispăşesc pedeapsa pentru crimele pe care le-au comis îm­potriva popoarelor Uniunii Sovietice în timpul războiului. După terminarea repatrierii in Ger­mania a prizonierilor de război ger­mani, la data de 1 septembrie a.c. pe teritoriul Uniunii Sovietice rămăseseră 9.626 de foşti prizonieri de război ger­mani şi cetăţeni germani condamnaţi de tribunalele sovietice pentru crimele comise de ei. Luînd în considerare că de la terminarea războiului au trecut peste zece ani şi criminalii de război condamnaţi pentru crimele lor au is­păşit deja o mare parte din pedeapsă, Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. hotărăşte : 1. Vor fi eliberaţi înaintea termenu­lui de ispăşire a restului de pedeapsă 8.877 de cetăţeni germani, care vor fi repatriaţi în Republica Democrată Germană şi în Republica Federală Ger­mană, în funcţie de domiciliu. 2. Vor fi predaţi 749 de cetăţeni germani ca criminali de război, respec­tiv guvernului Republicii Democrate Germane şi guvernului Republicii Fe­derale Germane, în funcţie de domici­liul acestor cetăţeni, întrucît Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. n-a considerat posibil să elibereze de is­păşirea pedepsei înainte de termen persoanele sus-menţionate, dată fiind gravitatea deosebită a crimelor comise de ei împotriva poporului sovietic. O importantă hotărîre a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Punerea in funcţie a primelor agregate ale Hidrocentralei Zvorniki (R.P.F. Iugoslavia) BELGRAD (Agerpres).­­ După cum anunţă ziarul „Borba", la 26 septem­brie a avut Ioc solemnitatea punerii in funcţiune a primelor două agregate ale hidrocentralei Zvornik cu o capacitate de 310 milioane kilowaţi/ore de ener­gie electrică pe an. Se prevede ca montarea celorlalte doua agregate să se termine pină la sfirşitul anului 1956, iar atunci noua hidrocentrală va da anual industriei din Serbia şi Bosnia 410 milioane kilowaţi/ore de energie electrică. La mitingul solemn al constructori­lor hidrocentralei şi al locuitorilor din satele învecinate au participat Iosip Broz-Tito, preşedintele R.P.F. Iugosla­via, Alexandr Rankovici, vicepreşedinte al Vecei Federative Executive­ şi Petar Stambolici, preşedintele Scupşcinei populare a Serbiei. Luînd cuvîntul la miting, președintele Tito ia felicitat pe constructorii acestui important obiectiv care va avea o mare însemnătate pentru dezvoltarea econo­miei Iugoslaviei. Viitoarea sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii VIENA (Agerpres). — TASS transmite : După cum anunţă secretaria­tul Consiliului Mondial al Păcii, la Viena va avea loc la 12 şi 13 octombrie sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Dejun oferit în cinstea delegaţiei U.R.S.S. de K. Popovici, ministrul Afacerilor Externe al Iugoslaviei -NEW YORK (Agerpres). — TASS La 28 septembrie, K. Popovici, conducătorul delegaţiei iugosla­ve, ministru al Afacerilor Exter­ne al Iugoslaviei, a oferit un NEW YORK (Agerpres). — TASS In după amiaza zilei de 28 septembrie, V. M. Molotov, pre­cum şi V. V. Kuzneţov, A. A. Sobolev, G. N. Zarubin, I. A. Malik, L. F. Palamarciuk, K. V. Kiselev şi I. I. Matulis au parti­cipat la o recepţie oferită de A. Agung, ministrul Afacerilor Ex­terne al Indoneziei. In seara zilei de 28 septem­brie, V. M. Molotov, precum şi V. V. Kuzneţov, A. A. Sobolev dejun în cinstea delegaţiei U.R.S.S. La dejun au luat parte V. M. Molotov, V. V. Kuzneţov, G. N. Zarubin, l. A. Malik, I. I. Matu­­.•lis, P. N. Kumîkin, T. A. Niko­laeva. ★ şi I. I. Matulis au luat parte la un dineu oferit de Fawzi, condu­cătorul delegaţiei egiptene, mi­nistrul Afacerilor Externe al E­­giptului. In aceeaşi zi, V. M. Molotov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a avut o întrevedere cu H. MacMilan, ministrul Afa­cerilor Externe al Angliei. La convorbirea care a avut loc a participat I. A. Malik, am­basadorul U.R.S.S. în Anglia. Actualitățile săptămînii . .. 1. 1 _ * In cadrul lucrărilor celei de a 10-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., in dimineaţa zilei de 22 septembrie au început „dezbaterile pe marginea pro­blemelor de politica generală. La această dată au luat cuvîntul re­prezentantul Braziliei şi şeful delega­ţiei S.U.A., secretarul de stat Dulles, care a spus printre altele: „Actuala sesiune, nu numai că marchează cea de a 10-a aniversare a activităţii Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, dar există de asemenea sinptome favorabile care arată că următorul deceniu din acti­vitatea O.N.U. se va putea desfăşura intr-o armonie mai mare decit primul. Fireşte că aceasta depinde de noi“. Referindu-se la problema admiterii de noi membri, Dulles şi-a exprimat speranţa că în cursul celei de a 10-a sesiuni, Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală vor întreprinde acţiunile necesare pentru ca să fie ad­mise în O.N.U. toate ţările „demne de a fi alese“. Dulles a cerut ca actuala sesiune a Adunării Generale să discute proble­ma convocării unei conferinţe pentru revizuirea Cartei. In cuvîntare, J. F. Dulles s-a mai referit la evenimentele care au avut loc între cele două se­siuni. ★ La şedinţa plenară din dimineaţa zilei de 23 septembrie au luat cuvîntul delegaţii Australiei, Perului şi U.R.S.S. In momentul cînd V. M. Molotov şi-a început cuvîntarea, sala de şedin­ţe şi­ lojile reprezentanţilor presei şi oaspeţilor erau arhipline. In ampla sa cuvîntare, V. M. Molo­tov, a expus părerea delegaţiei sovie­tice cu privire la lupta continuă pen­tru slăbirea încordării internaţionale şi dezvoltarea colaborării internaţiona­le, analizînd temeinic situaţia interna­ţională de pină în prezent. Cuvîntarea sa a fost axată pe ur­mătoarele probleme : 1. — Particularităţile situaţiei con­temporane ; 2. — încetarea cursei înarmărilor — sarcină fundamentală ; 3. — Crearea unui sistem de secu­ritate colectivă în Europa şi asigura­rea păcii generale ; 4. — Problemele nerezolvate în Ex­tremul Orient şi Asia ; 5. — Organizaţia Naţiunilor Unite şi sarcinile, slăbirii continue a încordă­rii internaţionale. In încheiere, V. M. Molotov a pre­zentat spre examinare Adunării Gene­rale următorul proiect de rezoluţie al Uniunii Sovietice: „Cu privire la măsurile pentru slă­birea continuă a încordării internaţio­nale şi dezvoltarea colaborării inter­naţionale. Adunarea Generală constată cu sa­tisfacţie eforturile depuse de state — mai ales în ultima vreme — îndreptate spre slăbirea încordării internaţiona­le, întărirea încrederii reciproce şi dez­voltarea colaborării între popoare. In această privinţă o deosebită însemnă­tate au conferinţa de la Geneva a şe­filor guvernelor celor 4 puteri, confe­rinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africei, precum şi dezvoltarea contac­telor între conducătorii de state. Adunarea Generală cheamă guverne­le să continue aceste eforturi în inte­resul întăririi păcii şi securităţii ge­nerale, pentru a obţine îmbunătăţirea continuă a relaţiilor şi întărirea încre­derii între state. Adunarea Generală atribuie o mare însemnătate examinării propunerilor făcute de state şi îndreptate spre înce­tarea cursei înarmărilor şi rezolvarea prin tratative a problemelor interna­ţionale nereglementate a examinării propunerilor guvernului sovietic din 10 mai şi 21 iulie a. c. în problemele re­ducerii armamentelor, interzicerii ar­melor atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război, a propunerii Statelor Unite ale Americii cu privire la planul general de traducere în viaţă a propu­nerilor de dezarmare, prezentate de preşedintele Statelor Unite la 21 iulie a.c., a propunerii Marii Britanii şi a propunerii Franţei, prezentate la Gene­va, precum şi a propunerilor corespun­zătoare prezentate de alte state. Adunarea Generală va examina a­­ceste propuneri şi alte eventuale pro­puneri considerînd că sarcinile sale principale sunt înlăturarea primejdiei unui nou război, asigurarea securităţii şi siguranţei zilei de mîine, crearea de condiţii pentru o viaţă paşnică şi liniş­tită a popoarelor din întreaga lume“. ★ „Scînteia“ publică la 25 septembrie stenograma convorbirii de la 21 sep­tembrie, a tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu delegaţia parla­­mentară japoneză, transmisă de Agen­ţia TASS. In cadrul acestei convorbiri s-au discutat perspectivele stabilirii relaţii­lor diplomatice între Uniunea Sovieti­că şi Japonia. ★ La 26 septembrie s-a deschis la Ber­lin sesiunea Camerei Populare a Re­publicii Democrate Germane. Otto Grotewohl, primul ministru al R. D. Germane, a dat citire declaraţi­i guvernamentale consacrate încheierii tratativelor cu privire la relaţiile din­tre U.R.S.S. şi R. D. Germană. Tratatul pe care l-am încheiat, a spus Otto Grotewohl, poate fi apreciat în mod just ca un eveniment politic în istoria Europei şi Germaniei. ★ După cîteva luni de continue tulbu­rări, generalul Peron a fost silit să-şi dea demisia cin funcţia de­ preşedinte al Argentinei. După demisia lui Peron, generalul Eduardo Lonardi,care a fost în anii trecuţi reprezentant al Argentinei în aşa-numitul consiliu interamerican al apărării, al cărui sediu permanent se află la Washington, a fost numit pre­şedinte provizoriu al Argentinei. Prin­tre primele acte ale noului regim se numără dizolvarea Congresului naţio­nal al Argentinei, eliberarea din închi­sori a mii de adversari ai lui Peron și totodată arestarea tuturor sprijini­torilor lui Peron d­in cadrul Congresu­lui, ceea ce reprezintă 90 la sută din membrii fostei adunări legislative. Lo­­nardi este un sprijinitor al intereselor monopolurilor din S.U.A. In Argentina situația continuă să rămînă încordată. STEAUA ROȘIE Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK (Agerpres). - TASS In şedinţa plenară din dimineaţa zilei de 28 septembrie a Adunării Ge­nerale a O.N.U. a continuat discuţia politică generală. Primul a luat cuvîntul L. F. Pala­marciuk, şeful delegaţiei R.S.S. Ucrai­nene. El a subliniat situaţia interna­ţională mai favorabilă şi încurajatoare în care şi-a început lucrările cea de-a 10-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Reprezentantul R.S.S. Ucrainene a arătat că în calea spre stabilirea unei adevărate încrederi între state mai e­­xistă multe obstacole şi greutăţi. Une­le fapte, a spus el, arată că anumite cercuri pentru care continuarea „răz­boiului rece“ şi a cursei înarmărilor constituie un mijloc de îmbogăţire fac încercări de a împiedica rezolvarea problemelor internaţionale „în spiritul Genevei“. Adunarea Generală, a declarat şeful delegaţiei R.S.S. Ucrainene, trebuie să aprobe eforturile statelor îndreptate spre slăbirea încordării internaţionale şi să cheme la continuarea acestor e­­forturi în interesele păcii şi securităţii generale. Aceste propuneri sunt cuprin­se în proiectul de rezoluţie al delega­ţiei U.R.S.S. „cu privire la măsurile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale şi dezvoltarea colaboră­rii internaţionale“ prezentată spre e­xaminare actualei sesiuni a Adunării. Şeful delegaţiei Birmaniei, Barring­ton, a subliniat în cuvîntarea sa mic­şorarea încordării internaţionale şi e­­xistenţa condiţiilor pentru rezolvarea de comun acord a problemelor inter­naţionale importante. Barrington a declarat că una din problemele principale ce stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi care poate fi rezolvată „în spiritul Genevei“ este problema admiterii de noi membri în O.N.U. Delegaţia Birmaniei se pro­nunţă pentru admiterea în O.N.U. a tuturor statelor care au depus cereri de admitere, cu excepţia statelor care sunt scindate în momentul de faţă. Barrington a subliniat că Adunarea Generală nu mai poate continua să ţină închise porţile sale în faţa R. P. Chineze, prejudiciindu-şi astfel în mod serios şi, poate, ireparabil, prestigiul său. Referindu-se la chestiunea revizuirii Cartei O.N.U., reprezentantul Birma­niei a declarat că după părerea dele­gaţiei lui, în prezent nu este timpul pentru revizuirea Cartei. NEW YORK (Agerpres). - TASS La şedinţa plenară din după amiaza zilei de 28 septembrie a Adunării Ge­nerale O.N.U., primul a luat cuvîntul K. V. Kiselev, conducătorul delegaţiei R.S.S. Bieloruse. Propunerile sovietice cu privire la dezarmare, a spus Kiselev, urmăresc un singur ţel — să elibereze omenirea de un nou război, să slăbească încorda­rea în relaţiile dintre state, să elibere­ze popoarele de povara grea a impo­zitelor pe care o poartă, datorită cursei continue a înarmărilor. Kiselev a atras atenţia­­Adunării a­­supra încercărilor guvernului sudco­­reean şi a autorităţilor din Vietnamul de sud de a împiedica reglementarea problemelor privitoare la aceste regiuni în spiritul hotărîrilor O.N.U. şi confe­rinţei de la Geneva din anul 1954. Conducătorul delegaţiei bieloruse a in­sistat asupra restabilirii imediate a drepturilor legitime ale marelui popor chinez în O.N.U. Apoi a luat cuvîntul Agung, repre­zentantul Indoneziei. El a încredinţat Adunarea Generală că Indonezia va duce şi pe viitor o politică independen­tă, ţinînd seama de năzuinţa poporului indonezian spre pace, prosperitate şi colaborare internaţională. Delegatul indonezian s-a pronunţat pentru respectarea principiului univer­salităţii la rezolvarea problemei primi­rii de noi membri în O.N.U. El a cerut restabilirea cît mai grabnică a dreptu­rilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor U­­nite. Parlamentarii japonezi aflaţi în U.R.S.S. au vizitat Habarovskul HABAROVSK (Agerpres). — TASS La 29 septembrie a sosit la Habarovsk grupul de deputaţi ai parlamentului japonez în frunte cu Masaru Nomidzo. Grupul de parlamentari japo­nezi a vizitat lagărul pentru de­ţinuţi în care se află foşti mili­tari ai armatei japoneze con­damnaţi. Parlamentarii japonezi care au vizitat lagărul au stat de vorbă cu condamnaţii şi le-au predat scrisori. Masaru Nomidzo, şeful grupu­lui, şi parlamentarii japonezi au remarcat că în lagăr au fost create condiţii bune pentru de­ţinuţi, care cu toţii sunt sănătoşi şi au moralul ridicat. Şase divizii de voluntari chinezi vor fi retrase din Coreea PEKM­ (Agerpres). —­­China nouă. Cartierul general al detaşa­mentelor de voluntari chinezi din Coreea a anunţat că luna viitoare şase divizii de voluntari chinezi vor fi retrase din Coreea şi se vor reîntoarce în China. 1 1 octombie 1985 Starea sănătăţii preşedintelui Eisenhower WASHINGTON (Agerpres).­­ Du­pă cum anunţă Buletinul de ştiri al Casei Albe, James Hagerty, purtătorul de cuvînt al Casei Albe, a declarat că preşedintele Eisenhower nu va primi vizitatori timp de două săptămîni. Referindu-se la politica externă, Ha­gerty a spus că „lucrările legate de directivele trasate de şefii de guvern la Geneva sau cel puţin o mare parte din aceste lucrări au fost efectuate de preşedinte şi sîrrt continuate de dr. Dulles şi Departamentul de Stat“. ★ NE­W YORK (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul din Den­ver al agenţiei United Press, în bule­tinul medical al stării sănătăţii preşe­dintelui Eisenhower publicat la 29 sep­tembrie, ora 14 (g.m.t.), se spune că preşedintele a petrecut noaptea foarte liniştit. Primul ministru al Birmaniei va sosi la Moscova la 20 octombrie RANGOON (Agerpres). — TASS La 29 septembrie primul mi­nistru al Birmaniei, U Nu, a ţi­nut o conferinţă de presă pentru ziariştii birmanezi şi străini în cadrul căreia a răspuns la o se­rie de întrebări. Răspunzînd la întrebarea cu privire la apropiata sa călătorie în Uniunea Sovietică. U Nu a declarat că va pleca din Bir­­mania la 17 octombrie și va sosi la Moscova la 20 octombrie. La întoarcere el va vizita Finlanda, Suedia și Danemarca. SITUATIA DIN ARGENTINA BUENOS AIRES (Agerpres).­­ France Press anunţă că guvernul pro­vizoriu al Argentinei a decretat am­nistie politică generală in ţară. Pe de altă parte, în Argentina con­tinuă incidentele între civili şi forţele poliţieneşti. Joi s-a produs o incierare pe o stradă din Buenos Aires. Doi po­lițişti au fost răniți. Greva generala in Cipru LONDRA (Agerpres).­­ TASS După cum se anunţă din Cipru, miş­carea populaţiei locale care se pronun­ţă pentru alipirea insulei la Grecia se intensifică tot mai mult. In dimineaţa de 29 septembrie a în­ceput în Cipru greva generală de 24 ore, declarată în sprijinul revendicării de a se acorda populaţiei insulei drep­tul la autodeterminare. Temîndu-se­ de acţiuni anti-engleze în timpul grevei, comisarul din Nicosia (centru­ admi­nistrativ al Ciprului) a interzis popu­laţiei din cartierele greceşti ale oraşului să se adune în grupuri mai mari de 5 persoane. Spectacolele de teatru și de cinematograf au fost suspendate. Jipargji . ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 2658, 2498. Tipografia:. 2643. taxa Mstată platită in manei ar. com­, aprobării fili.: D­. P.T.X, Mc.:

Next