Steaua Roşie, noiembrie 1955 (Anul 4, nr. 330-338)

1955-11-02 / nr. 330

2 noiembrie 1955 .STEAUA ROȘIE3 La Gledin mijesc zorile vieţii noi O pîclă lumune in tovărăşie cu amurgul reasă pe furiş man­taua întunecată a nopţii Uliţele satului Gledin sunt in această veme deosebit de zgomo­or­se Vacile se întorc de la păşune Cite una se opreşte in fata porţii nchise şi mugeşte prelung işi cheamă stăpinul să-i deschidă poarta Un flăcău cu pălăria misă ştrengăreşte pe sprincene mat­­­hiaig cireoda , anunţând satu­im că a sosit ciurda Trec căruţe Oamenii se întorc de la munca câmpului Intr-un loc mai cerit doi oame­ni stau de vorbă. Unul, îmbrăca in straie ţărăneşti Romulus Tudoran membru de partid iar celălalt i­pbrăcat orășenește Emil Păcurar invătător in sat — Cei din Dumbrava ne-au luat-o înainte — zise învățăto­rul. — Au inaugurat întovără­șirea încă în primăvară. — Da, e adevărat Dar nici la noi nu-i tirziu încă. După un moment de gîndire, Romulus Tudoran adăugă — Am vorbit cu Vlasa, secretarul organizaţiei şi cu Ilie al lui Tan­ca La noi sunt mulţi ţărani care vor să intre in întovărăşire dar nu-s la curent cu statutul înto­vărăşirii Ar trebui să-l prelu­crăm într-o adunare a organiza­ţiei de bază, la care, după cum zice Vlasa, ar fi chemat şi acei ţărani care vrea să intre în în­tovărăşire“. ★ Apărată de o sticlă afumată, flacăra lămpii de petrol pîlpîie la fiecare vorbă rostită. Ne a­­flăm la şedinţa deschisă a orga­nizaţiei de bază din Gledin. Dis­cuţiile sunt foarte aprinse. Se vorbeşte despre problema cea mai arzătoare din viaţa satului • formarea întovărăşirii agricole din Gledin Rezultate au fost obţinute a fost înfiinţat comite­tul de iniţiativă s-au înaintat mai multe cereri Dar acesta încă nu-i Gestul Organizata de bază n-a făcut totul pentru lămurir­e ţăranilor muncitori despre avan­tajele cultivării laolaltă a pă-. mimului cu tractoarele statului Vorbeşte instructorul Comite­tului raional de panici • — Şedinţa din seara aceasta este deosebit de. însemnată in viata satului Gledin Toţi acei care au luat cuvintul au fost pentru formarea întovărăşirii. Cu atita insă nu ne putem mulţumi Nu-i destul să vrei un lucru tre­buie să lupţi ventru a face ceea ce vrei­ — Privirea instructoru­lui se îndreaptă acum spre Vlasa Mărcuş, secretarul organizaţiei de bază — Tovarăşul Vlasa n-a făcut totul pentru sprijinirea co­mitetului de iniţiativă Nu toţi ţăranii muncitori cunosc statutul model al­ întovărăşirii şi mai sunt chiar membri de partid care atunci cind sunt întrebaţi, nu pot să dea răspunsuri clare despre repartizarea veniturilor, dreptu­rile şi îndatoririle intovărăşiţi­­lor" Adunarea e pe sfîrşite. Se dă citire proiectului planului de mă­suri al organizaţiei de bază . Sta­tutul model să fie dezbătut in adunarea organizaţiei de bază, în consiliul sătesc al cooperati­vei şi se propune ca şi deputaţii să-l prelucreze în întîlnirile lor cu alegătorii, aşa cum a făcut Drăgan Ion (Ferecatu) din Mo­­nor Din 5 în 5 zile biroul orga­nizaţiei de bază, împreună cu co­mitetul de iniţiativă, va analiza rezultatele, ca să cunoască greu­tăţile ivite şi să poată lua mă­suri pentru înlăturarea lor. ★ Romulus Tudoran era îngin­­durat. Pe faţa lui arsă de soare, biciuită de ploi şi vînt, se văd cute adinei Cum să nu fie Ingîn­­durat, cind cumnatul său, Du­mitru Păcurar era hotărît să intre în întovărăşire, i s-a dat cererea s-o completeze, şi cindi colo, acum refuză să intre in în­tovărăşire, fiindcă iar fi spus vecinul lui, chiaburul Cincea Grigore (Ivan), că mai bine să stea pe de o parte, că nu-i bine în întovărăşire, că tractorul stri­că locul, şi cu eite alte scorneli nu i-a umplut capul. — Nu-i nimic, îşi zise în gînd Tudoran Am vorbit cu tovară­şul instructor şi cu învăţătorul. O să mergem la el acasă la des­­făcut cucuruzul şi o să întoarcem vorba şi despre întovărăşire O să-l lămurim pe el şi pe alţii ca el. Nu ne vom opri în faţa pie­dicilor. Faţa ingindurată a lui Tudo­ran se luminează, i-a venit idee Ce ar fi să stea deseară să calculeze împreună­­cu Dumitru ce înseamnă întovărăşirea agri­colă : impozit mai puţin, pro­ducţii mai mari, pămintul lucrat mai bine... ★ Răsăritul soarelui este frumos, ori de unde l-ai privi. La Gledin insă parcă e şi mai frumos. Oda­tă cu primele raze argintii ale soarelui, mijesc zorile unei vieţi noi, zorile unei vieţi aurii, care vor duce pe cele opt familii care s-au înscris în întovărăşire şi pe alte familii care se vor mai în­scrie, pe drumul fericirii şi bel­şugului. V. OLTEANU Experienţa noastră în munca de achiziţii Cooperativa „Monoreanca“ din comuna Monor se numără printre unităţile fruntaşe din ra­ionul Topliţa. In trimestrul III a.c. planul de achiziţii l-am în­deplinit în proporţie de 139 la sută, iar în luna septembrie în proporţie de 187 la sută. Accen­tul principal a fost pus pe reali­zarea planului la grupa cerea­le, pe care l-am şi depăşit în sep­tembrie cu 232 kg. Deşi n-am avut achiziţii la porumb, am a­­chiziţionat din acest produs o cantitate de 848 kg. Depăşiri de plan am obţinut şi la alte pro­duse. La fîn de pildă, am reali­zat peste plan 87.598 kg, la mie­re de stupi 30 kg. In cinstea zi­lei de 7 Noiembrie şi a Congre­sului partidului planul valoric de achiziţii pe trimestrul IV l-am realizat pînă la data de 25 oc­tombrie în proporţie de 92 la sută. Planul de casă pe trimes­trul III l-am realizat de aseme­nea în proporţie de 110 la sută. Prin buna planificare a transpor­tului şi deplasărilor pe teren am economisit în această perioadă la cheltuielile de circulaţie 17 la sută din fondurile planificate. In ce constă secretul realiză­rilor noastre ? In primul rînd ţin să subliniez că preocuparea noastră de frunte a fost aceea de completare a numărului co­respunzător de achizitori cu oa­meni cinstiţi, pricepuţi, cu iniţia­tivă şi cu popularitate în rîndu­­rile ţăranilor muncitori. Organi­zaţia de bază P.M.R. şi comite­tul executiv al sfatului popular din comună ne-au dat un ajutor de mare folos în selecţionarea lor. Avînd în vedere că nu e sufi­cient numai să ai achizitori şi să nu te ocupi de ei, noi ţinem cu aceştia şi întregul aparat o­­perativ în zilele de 15 şi 29 ale fiecărei luni şedinţe de analiză şi instructaj, generalizînd meto­dele eficace folosite în muncă şi evidenţiindu-i pe cei ce se achi­tă de sarcini. Cu acest prilej se analizează realizările obţinute, lipsurile ivite şi se prelucrează noile sarcini de achiziţii defalca­te pe sate, circumscripţii electo­rale, pe achizitori şi pe fiecare consilier sătesc în parte. Membrii comitetului executiv al centrului cooperatist sînt re­partizaţi pe cîte un consiliu să­tesc, răspunzînd personal de fe­lul cum acestea se achită de sarcinile de plan. Odată pe lună ei ţin şedinţă de analiză cu con­siliul, dîndu-le îndrumările şi a­­jutorul concret necesar în pro­blemele cooperativei. Stimulentele care se asigură achizitorilor prin H.C.M. 772 a­­probat cu modificările H.C.M. 271 din anul acesta, constituie un imbold de neprețuit în mun­ca lor. Achizitorul Haja Simion, de pilda, a primit pe luna sep­tembrie peste salariul lui de ba­ză un premiu de 900 lei pentru îndeplinirea planului său perso­nal în proporţie de 295 la sută. Ţîră Vasile a primit de aseme­nea un premiu de 346 lei, etc. Organizaţia de bază P.M.R. (secretar Ch­a­rlie), în cursul trimestrului III a analizat felul cum se prezintă planul de achi­ziţii şi a întreprins măsuri efica­ce în această direcţie. Comitetul executiv al sfatului popular din comună a analizat de asemenea de două ori activitatea coopera­tivei, mobilizînd deputaţii în munca de achiziţii. Astfel, depu­taţii Nuţiu Nicolae şi Cira Ani­sia, care este şi delegată de fe­mei, Cincea Teodor candi­dat de partid, Marcu Vasile din Ripa de Jos şi alţii prin activita­tea lor de zi cu zi aduc un aport însemnat în munca cooperaţiei. In munca noastră sunt însă şi lipsuri, care ne frînează în obţi­nerea de realizări şi mai fru­moase. Deputaţii Neagoş Ioan din Monor şi Ţîră loan Ţirăscu din Gledin nu numai că nu aju­tă cooperativa, dar nici măcar la şedinţe nu iau parte. Nu spri­jină cooperativa nici deputata Neagoş Marioara, care este şi salariată la sfatul popular. Aceş­tia ar trebui să ia exemplu de la Kiss Váradi Ferencz, Boilă Tri­­fan din Vătava, Costînca Vasile din Gledin, etc., care se situea­ză în frunte în ce priveşte ajuto­rarea cooperaţiei. Lipsuri mai avem şi în ce pri­veşte ţinerea regulată a şedinţe­lor convretului executiv, în sen­sul că o buna parte din membri neprezen­tîndu-se, nu putem lua măsurile necesare. Printre cei care lipsesc sistematic se numă­ră Crăciun Ilie şi Crăciun Petre din Bona, Todea Pavel din Vă­tava, etc. Uniunea raională ne crează greutăţi în sensul că ne trasea­ză sarcini pentru achiziţionarea anumitor cantităţi de fructe, fă­ră să aibă grijă să ne asigure în acelaşi timp beneficiari, ambala­jul necesar şi mijloacele de transport. Acesta este cazul cu cele 10.000 kg mere care deşi au fost achiziţionate de doua săp­­tămîni, la 25 octombrie stăteau încă în magazie ameninţate să se strice. In ce priveşte comerţul de în­­tîmpinare, ne lipseşte cheres­teaua care este foarte căutată. In acelaşi timp la cooperativa din Subcetate sta o cantitate în­semnată de cherestea fără a fi căutată de cetăţeni. Noi luptăm împotriva acestor lipsuri şi cău­tăm să le lichidăm cît mai grab­nic pentru ca în cinstea Congre­sului partidului nostru drag să obţinem realizări şi mai fru­moase. DRAGAN IO­AN, preşedintele cooperativei „Monoreanca“ Ritmul însămînţărilor de toamnă trebuie intensificat In comuna Porceşti din raio­nul Reghin, pînă la 27 octom­brie planul însămînţărilor de toamnă a fost realizat în între­gime, ba mai mult, s-au şi însă­­m­înţat 6 ha peste plan. Care este oare cheia acestui succes? Răspunsul este clar. Acest re­zultat s-a putut realiza datorită faptului că în această comună s-au mobilizat toate forţele pen­tru terminarea acestei lucrări la timp şi în bune condițiuni agro­tehnice. Astfel, după terminarea treierişului, tractorul S.M.T.-ului din Reghin a rămas în comună pentru executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă. La început au fost puţini ţărani care au încheiat contract pentru executarea acestei lucrări. Vă­­zînd însă că arătura executată de tractor este de calitate supe­rioară faţă de cea executată cu plugul de tracţiune animală, nu­mărul c celor care au încheiat con­tract s-a mărit din zi în zi. In afară de aceasta, în comună s-au reorganizat grunele de într-aju­­torare reciprocă la executarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă, folosindu-se toate ate­lajele. In toată perioada aceas­ta, munca politică de masă nu a slăbit de loc. Agitatorii orga­nizaţiei de bază erau în conti­nuă activitate, lămurind ţăranii muncitori despre importanţa e­­xecutării acestei lucrări la timp şi în bune condiţiuni agrotehni­ce. Cu totul altfel stau însă lucru­­rile în comunele Lunca, Ideciu de Sus, Dedrad şi altele, unde nici organizaţia de bază şi nici sfatul popular comunal nu se ocupă îndeaproape de mobiliza­rea ţăranilor cu gospodării indi­viduale, pentru executarea aces­tei lucrări. Aşa se explică fap­tul că în aceste comune lucră­rile agricole de toamnă se des­făşoară cu viteza melcului. Să luăm de pildă comuna Ideciu de Sus, unde pînă la 27 octombrie din cele 246 ha destinate însă­mînţărilor de toamnă s-au arat numai 82 ha., din care au fost însămînţate 74 ha. Rămî­­nerea în urmă se datoreşte faptului că în această comună n-au fost folosite toate posibi­lităţile pentru grabnica termi­nare a acestei lucrări. Acest lu­cru reiese şi din următoarea si­tuaţie : la 27 octombrie la ară­turi şi însămînţări de toamnă au fost folosite numai 50 de atela­je, iar în zilele de 25 şi 24 oc­tombrie numai 54, respectiv 48 de atelaje. Aşa se explică faptul că de la 25 octombrie pînă la 27 octombrie, în această comună s-au arat numai 10 ha şi s-au însămînţat de abia 21 ha. Situa­ţie asemănătoare este şi în co­munele Dedrad şi Lunca. Rămas în urmă cu executarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă este şi raionul Topli­­ţa, unde pînă zilele trecute din cele 1.750 ha destinate însămîn­ţărilor de toamnă, s-au arat nu­mai 1.072 ha şi s-au însămînţat abia 881 ha. Şi în acest raion sînt comune cu multe posibilităţi pentru grab­nica terminare a însămînţărilor de toamnă, însă aceste posibili­tăţi nu sînt folosite pe deplin. Cu toate că în comuna Dida re­coltatul produselor de toamnă şi în special al porumbului, du­pă care ţăranii obişnuiesc să în­­sămînţeze griul, este terminat, din cele 150 ha destinate însă­­mînţărilor de toamnă, pînă la 27 octombrie s-au însămînţat numai 48 ha şi s-au arat de abia 63 ha. Acest lucru dovedeşte pe deplin că în această comună ce­le peste 271 atelaje nu sunt mo­bilizate pentru grăbirea ritmu­lui acestor lucrări. De altfel, a­­cest lucru reiese şi din următoa­rea situaţie : la 27 octombrie din cele 271 atelaje, la arături­­şi însămînţări au­ lucrat numai 110 atelaje, iar în zilele de 24 şi 25 de abia 41, respectiv 68 ate­laje. La fel de rămase în urmă cu însămînţările sunt şi comune­le Vătava, Monor şi altele. Lipsurile existente în desfă­şurarea lucrărilor agricole de toamnă se datoresc faptului că nu toate comitetele executive ale sfaturilor populare comunale se interesează îndeaproape de fe­lul cum se desfăşoară aceste lu­crări. Se mulţumesc să ia ho­­­tărîri şi să dea dispoziţii, fără să îndrume şi să controleze îndea­proape îndeplinirea lor. Trebuie ştiut că timpul nu aşteaptă. Fie­care zi de lucru nefolosită în­seamnă o pierdere din recolta anului viitor. Ori nimeni nu-şi poate admite indiferenţă faţă de asigurarea pîinii poporului mun­citor. Sarcina fiecărui om al muncii din agricultură este de a folosi la maximum toate posi­bilităţile existente în vederea ter­minării grabnice a însămînțări­­lor de toamnă. Răspund chemării Chemarea Comitetului regio­nal de partid şi a Comitetului executiv al sfatului popular re­gional a fost primită cu deosebi­tă însufleţire de membrii gos­podăriei agricole colective „Gheorghe Dózsa“ din Chendu Mare, raionul Sîngeorgiu de Pădure. Răspunzînd chemării de a în­­tîmpina ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al P.M.R. cu noi realizări în mun­că, colectiviştii din Chendu Ma­re au terminat în întregime re­coltatul produselor de toamnă, au realizat planul însămînţărilor de toamnă încă la 20 octombrie şi şi-au îndeplinit obligaţiile de predare a cotelor. Munca plină de avînt a colec­tiviştilor este însufleţită şi de recoltele bogate obţinute. La porumb recolta medie la hec­tar este de 5.200 kg, la sfecla de zahăr de 29.000 kg, etc. MIHAI SUTU, corespondent Se măreşte întovărăşirea Anul acesta întovărăşirea a­­gricolă „înainte“ din Reghin a devenit fruntaşă pe raion prin rezultatele obţinute în domeniul producţiei agricole şi prin veni­turile realizate de membrii înto­vărăşirii. Obţinerea unei recolte medii de 2.330 kg grîu la hec­­tar este rodul cultivării laolaltă a pămîntului cu mijloace meca­nizate, producţie ce în mica gos­podărie fărâmiţată ar fi greu de realizat. De acest fapt se con­ving tot mai mulţi ţărani munci­tori cu gospodării individuale. Astfel, zilele acestea adunarea generală a membrilor întovără­şirii din Reghin a aprobat cere­rile a 12 ţărani muncitori care au cerut să fie primiţi în întovă­răşire, cu o suprafaţă totală de 13,43 ha. In prezent, întovărăşi­rea este formată din 69 familii. MACEDÓN HURDUGACI, corespondent

Next