Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)
1956-02-01 / nr. 361
. - Comunicatul final asupra sesiunii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuală PRAGA (Agerpres). — TASS transmite, in zilele de 27—28 ianuarie 1956, a avut loc la Praga sesiunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală Încheiat la Varşovia la 14 mai 19551 La lucrările Comitetului Politic Consultativ au luat parte în calitate de reprezentanţi: Din partea Republicii Populare Albania — Mehroef Şelu, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul-locotenent Bekir Batuku, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale. Din partea Republicii Populare Bulgaria — Raiko Damianov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, generalul de armată Petr Pancevski, ministrul Apărării Naţionale; Din partea Republicii Populare Ungare — András Hegedűs, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul colonel István Bata, ministrul Apărării; Din partea Republicii Democrate Germane — Walter Ulbricht, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, generalul locotenent Willi Steph, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale . Din partea Republicii Populare Polone — Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Konstantyn Rokossowski, mareşal al Poloniei, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale ; Din partea Republicii Populare Române — Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul colonel Leontin Sălăjean, ministrul Forţelor Armate; Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste _ v. ti. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe, G. K. Jukov, mareşal al Uniunii Sovietice, ministrul Apărării; Din partea Republicii Cehoslovace — generalul de armată Alexei Cepicka, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale, Vaclav David, ministrul Afacerilor Externe. In calitate de observatori din partea Republicii Populare Chineze a participat mareşalul Ne Jun-cyen, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Apărării din Republica Populară Chineză Şedinţele au fost prezidate de Mehmet Şelu, preşedintele Consiliului de Miniştri al Albaniei. La propunerea comandantului suprem al forţelor armate unite, I. S. Koniev, mareşal al Uniunii Sovietice, a fost examinat şi aprobat regulamentul comandamentului unit şi au fost rezolvate problemele organizatorice legate de activitatea forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. A fost adoptată propunerea delegaţiei Republicii Democrate Germane ca, după crearea armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane, contingentele ei armate să fie incluse în forţele armate unite. S-a hotărît de asemenea ca, în conformitate cu ordinea stabilită, ministrul Apărării Naţionale al Republicii Democrate Germane să fie unul din locţiitorii comandantului suprem al forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. In conformitate cu Tratatul de la Varşovia, care prevede consultări între statele participante la Tratat asupra problemelor internaţionale afectînd interesele lor comune. Comitetul Politic Consultativ a examinat situaţia internaţională şi a ajuns la concluziile expuse în Declaraţia statelor participante la Tratatul de la Varşovia, semnată de reprezentanţii acestor state. Textul Declaraţiei se publică separat. Au fost examinate unele probleme organizatorice legate de activitatea Comitetului Politic Consultativ. S-a hotărît ca Comitetul Politic Consultativ sa se întrunească atunci cînd va fi necesar, dar nu mai rar decit de două ori pe an, pentru a examina problemele ce se vor ivi în legătură cu aplicarea Tratatului de la Varşovia. In cursul fiecărui an, şedinţele vor fi prezidate pe rînd de reprezentanţi ai fiecărui stat, reprezentat în Comitet. Pe lingă Comitetul Politic Consultativ se creează următoarele organe auxiliare cu sediul la Moscova: a) O comisie permanentă avînd sarcina să elaboreze recomandări in probleme de politică externă. b) Un secretariat unit, din care fac parte reprezentanți ai tuturor statelor participante la Tratatul de la Varşovia. STEAUA ROȘIE O propunere de excepţională însemnătate a U. R. S. S, îndreptată spre îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane Mesajul adresat de N. A. BULGANIN, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui Statelor Unite ale America, DWIGHT D. EISENHOWER MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 25 ianuarie, G. N. Zarubin,ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în S.U.A., a făcut o vizită lui Dwight D. Eisenhower, preşedintele Statelor Unite ale Americii şi i-a înmînat un mesaj din partea lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Urmează textul mesajului: „Moscova, Kremlin, 23 ianuarie 1956” Stimate domnule preşedinte, Fiind profund convins că împărtăşiţi preocuparea mea pentru situaţia în care se găsesc actualmente relaţiile dintre ţările noastre aş dori să vă împărtăşesc părerile mele asupra căilor posibile de Îmbunătăţire a acestor relaţii. Veţi fi desigur de acord cu mine că actuala situaţie internaţională cere din partea tuturor statelor şi în primul rînd din partea marilor puteri, care poartă o răspundere deosebită pentru asigurarea păcii generale şi securităţii popoarelor să ia măsuri de natură să contribuie la slăbirea continuă a încordării interna ionale, la întărirea încrederii şi colaborării între state. Aceasta ar corespunde năzuinţei fierbinţi a popoarelor de a trăi în pace şi linişte, de a-şi consacra resursele materiale şi energia muncii paşnice constructive, avântului cultural şi prosperităţii. La Geneva, la conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri, ne-am declarat cu toţii gata să căutăm să obţinem: micşorarea încordării internaţionale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre state, în conformitate cu principiile coexistenţei paşnice şi colaborării active. Fără îndoială că, pentru micşorarea continuă a încordării internaţionale, de o importanţă deosebită este problema relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. In această ordine de idei se pune problema necesităţii de a se lua măsuri menite să îmbunătăţească considerabil relaţiile dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Statele Unite ale Americii. O asemenea îmbunătăţire a relaţiilor sovieto-americane ar aduce o serioasă contribuţie la cauza însănătoşirii întregii situaţii internaţionale, la cauza menţinerii şi întăririi păcii generale. Istoria relaţiilor dintre ţările noastre dovedeşte în mod convingător că colaborarea lor prietenească, bazată pe năzuinţa spre înţelegere reciprocă, respectarea reciprocă a suveranităţii, iar ulterior şi pe lupta comună împotriva forţelor agresiunii, corespunde intereselor supreme ale popoarelor celor două ţări. Nu poate fi considerat întîmplător faptul că, cu excepţia perioadei intervenţiei străine împotriva tinerei republici sovietice, popoarele ţârilor noastre nu au luptat niciodată unul împotriva celuilalt, între ele nu au existat şi nu există nici un fel de divergenţe de neîmpăcat, nu există frontiere sau teritorii care să poată deveni obiect de litigiu sau conflict. De aceea poporul sovietic a întîmpinat cu un sentiment de deplină înţelegere declaraţia făcută de dvs., la conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, în care aţi subliniat: „Poporul american ar dori să fie prietenul poporului sovietic. Intre popoarele american şi sovietic nu există divergenţe, între ele nu există conflicte, nu există vrajbă comercială. De-a lungul istoriei popoarele noastre au trăit întotdeauna în pace”. însăşi viaţa a confirmat că la baza colaborării dintre U.R.S.S. şi S.U.A. nu au stat motive întîmplătoare sau trecătoare, ci interese vitale şi trainice. Aceasta şî-a găsit expresia grăitoare în primul rînd în faptul că ţările noastre au fost aliate în timpul celor două războaie mondiale. Dvs., ca unul din liderii militari eminenţi ai coaliţiei anti-hitleriste, ştiţi foarte bine că colaborarea dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite în anii celui de-al doilea război mondial a avut un rol de cea mai mare importanţă în distrugerea duşmanului comun — agresorii fascişti. Cimentată prin sîngele celor mai buni fii ai popoarelor celor două ţari, alianţa lor de luptă, la care au participat de asemenea Marea Britanie, Franţa, China, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Norvegia, Grecia şi alte ţări ale coaliţiei popoarelor iubitoare de pace, a făcut faţă cu cinste tuturor încercărilor războiului impus popoarelor de forţele agresiunii,în Apus şi în Răsărit. Din păcate însă, în perioada postbelică relaţiile de prietenie şi colaborare între U.R.S.S. şi S.U.A. au fost tulburte, înrăutăţirea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, oricare ar fi cauzele ei, contravine atit intereselor poporului sovietic, cît şi celor ale poporului american, influenţează negativ întreaga situaţie internaţională. Sînt sigur că dvs., ca şi mine, sînteţi convins că deosebirile în ceea ce priveşte orînduirea socială a S.U.A. şi U.R.S.S. nu, trebuie să împiedice ţările noastre, ,să menţină relaţii politice, economice şi culturale, în care sunt interesate ogoarele noastre.. In anii care au precedat cel de-al doilea război mondial, relaţiile sovieto-americane au luat o însemnată dezvoltare în special în domeniul economic.. In timpul războiului, relaţiile intre ţările noastre au căpătat o nouă dezvoltare, care s-a bazat pe sprijinul larg al popoarelor ţărilor noastre şi a întărit simpatiile reciproce între ele. Lucrul acesta a contribuit la grăbirea terminării războiului şi la micşorarea jertfelor aduse de popoare. Fireşte, nu se poate să nu se ţină seama de faptul că în anii care sunt legaţi de perioada „războiului rece" între U.R.S.S. şi S.U.A. s-au ivit divergenţe serioase în diferite probleme internaţionale privind dezarmarea asigurarea securităţii în Europa, problema germană, precum şi în unele probleme din Extremul Orient — iar importanţa problemelor menţionate este de înţeles. După cum a arătat ultima conferinţă de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri, chiar în condiţiile existenţei unei apropieri între poziţiile părţilor asupra anumitor probleme discutate s-au constatat divergenţe esenţiale şi sunt necesare noi eforturi şi timp pentru a se ajunge la înţelegerea necesară în rezolvarea problemelor menţionate. Or, menţinerea situaţiei existente în relaţiile sovieto-americane nu poate să contribuie la reglementarea problemelor internaţionale nerezolvate. In acelaşi timp, o îmbunătăţire a relaţiilor sovieto-americane care ar corespunde aspiraţiilor spre dezvoltarea unor relaţii de prietenie între ţările noastre ar putea crea o nouă atmosferă internaţională, favorabilă rezolvării problemelor litigioase prin tratative pe o bază reciproc acceptabilă. Nu se poate să nu se vadă că rezolvarea practică a sarcinii slăbirii continue a încordării internaţionale şi întărirea încrederii între state, inclusiv îmbunătăţirearelaţiilor sovietoamericane, corespund atît intereselor popoarelor sovietic şi american, cît şi intereselor tuturor celorlalte popoare Presupun domnule preşedinte, că veţi fi de acord că în actualele condiţii, încordarea internaţională poate să ducă la încălcarea păcii, cu toate consecinţele periculoase pentru popoare care rezultă din aceasta. Totodată, toată lumea ştie că mijloacele moderne de război cum sunt armele atomice şi cu hidrogen, diferitele mijloace ale tehnicii, moderne în domeniul armelor cu reacţie şi al rachetelor precum şi alte feluri de arme de exterminare In masă pun popoarele din toate ţările într-o situaţie la fel de primejdioasă în cazul violării plei internaţionale, amenînţînd să supună teritoriile lor şi in primul rînd regiunile cu populaţie densă ale ţărilor cu un înalt nivel de dezvoltare acţiunii pustiitoare a războiului atomic. Acum, mai mult ca oricind, datoria fiecărui stat este de a avea grijă de menţinerea şi întărirea păcii, de rezolvarea divergenţelor internaţionale exclusiv prin mijloace paşnice, in conformitate cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Fără îndoială că popoarele Uniunii Sovietice şi Statele Unite ale Americii sunt în egală măsură interesate în încetarea cursei înarmărilor, care le sileşte să cheltuiască forţe şi mijloace pentru scopuri neproductive. Actuala cursă a înarmărilor nu numai că pune pe umerii popoarelor povara grea a cheltuielilor militare creînd obstacole în calea ridicării nivelului lor de trai, dar intensifică în multe privinţe pericolul unui nou război. îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane ar uşura sarcina încetării cursei înarmărilor şi ar contribui la folosirea cît mai deplină a resurselor economice ale statelor în scopuri paşnice. In acest caz, mijloacele alocate astăzi pentru cheltuieli militare neproductive ar putea fi folosite în scopul ridicării bunei stări materiale a popoarelor pentru reducerea impozitelor, sporirea salariului real, construcţii de locuinţe şi de folos obştesc, acordarea de ajutor ţărilor slab dezvoltate în interesele păcii şi ele întăririi colaborării internaţionale. Toate acestea ar contribui la o lărgire considerabilă a volumului pieţii interne, precum şi la desfăşurarea comerţului internaţional asigurînd totodată lărgirea corespunzătoare a producţiei şi folosirea braţelor de muncă ale populaţiei pe baza unui avînt al economiei de pace. Trebuie să recunoaştem că in ultimul timp au avut loc evenimente a căror însemnătate pozitivă nu putea să nu influenţeze întreaga situaţie internaţională. Anul care a trecut a fost un an în care nu s-au purtat războaie în nici o regiune a lumii. In cursul ultimei perioade au fost reglementate unele probleme internaţionale complicate, rămase nerezolvate după terminarea celui de-al doilea război mondial. Pentru prima oară după terminarea războiului trecut, la Geneva a avut loc o ,întîlnire între şefii guvernelor celor patru puteri iar rezultatele obţinute de noi la această întîlnire au fost salutate în mod sincer şi cu căldură de popoarele lumii întregi ca fiind corespunzătoare aspiraţiilor şi speranţelor lor. In ultimul timp, contactele dintre ţările din Est şi Vest şi în special dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii s-au îmbunătăţit simţitor, deşi ele nu pot fi considerate încă nici pe departe ca largi şi suficiente.In ceea ce priveşte U.R.S.S. şi S.U.A., aceste contacte mai intense au arătat cît de mult tind popoarele ţărilor noastre să dezvolte aceste contacte şi colaborarea prietenească. In toate aceste importante evenimente internaţionale, in care Uniunea Sovietică a apărat interesele întăririi păcii şi prieteniei între popoare, rezultatele obţinute au fost asigurate în mare măsură de colaborarea care a existat între ţările noastre. Sunt sincer convins că îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane este o problemă actuală şi necesară. După părerea mea, acestui fel i-ar putea sluji încheierea între ţările noastre a unui tratat de prietenie şi colaborare. Un asemenea tratat ar putea prevedea ca părţile să dezvolte şi să întărească în spiritul linei sincere colaborări şi înţelegeri reciproce, relaţiile de prietenie dintre popoarele U.R.S.S. şi S.U.A., pe baza principiului egalităţii în drepturi, respectării reciproce ,a suveranităţii de stat şi neamestecului în treburile interne,şi să rezolve toate litigiile lor internaţionale în conformitate cu principiile Cartei O.N.U., numai prin mijloace paşnice. Acordul ar mai putea prevedea consimţămîntul părţilor de a contribui la dezvoltarea şi întărirea între U.R.S.S. şi S.U.A. a colaborării economice, culturale şi ştiinţifice pe baza principiului avantajului reciproc şi egalităţi în drepturi. Eu şi colegii mei considerăm că încheierea unui astfel de tratat între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii ar aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor sovieto-americane şi în acelaşi timp ar fi o acţiune de mare însemnătate internaţională. Sunt profund convins că propunerea de a se încheia un tratat de prietenie şi colaborare între U.R.S.S. şi S.U.A., propunere îndreptată spre îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane în conformitate cu interesele întăririi păcii, şi spre slăbirea continuă a încordării internaţionale, va fi întîmpinată cu bunăvoinţă de dvs. şi va găsi un ecou favorabil în rîndurile popoarelor sovietic şi american, precum şi ale popoarelor celorlalte ţări. Tratatul pe care-l propun consider că ar putea fi redactat în sensul proectului anexat. Sper că-mi veţi comunica în curînd părerile dvs. asupra problemei puse de mine. Cu sinceră stimă N. BULGANIN Excelenţei sale Dwight D. Eisenhower preşedintele SMe!« U"» ale Americii Washington. Proiect TRATAT de prietenie şi colaborare între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Statele Unite ale Americii Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, însufleţiţi de năzuinţa spre slăbirea continuă a încordării internaţionale şi stabilirea încrederii între state, şi acţionînd în interesul menţinerii păcii generale şi securităţii. In dorinţa de a întări prietenia între popoarele Uniunii Sovietice şi Statele Unite şie Americii, Convinşi că întărirea prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii pe baza principiilor egalităţii în drepturi, respectării reciproce a suveranităţii de stat şi neamestecului reciproc în treburile interne corespunde intereselor vitale ale celor două ţări. Confirmînd încrederea lor în ţelurile şi principiile Cartei O.N.U. şi năzuinţa lor de a colabora şi de a trăi în pace cu toate popoarele şi toate guvernele, Au hotărît să încheie prezentul Tratat de prietenie şi colaborare şi au numit ca împuterniciţi ai lor: Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste... Preşedintele Statelor Unite ale Americii... care, după schimbul de împuterniciri găsite în forma cuvenită şi în deplină ordine, au căzut de acord asupra următoarelor: ARTICOLUL I. Părţile contractante vor dezvolta şi întări în spiritul colaborării sincere şi al înţelegerii reciproce relaţiile de prieteniedintre:' popoarele Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, pe baza egalităţii în drepturi, respectării reciproce a suveranităţii de stat şi neintervenţiei în afaceri'ri interne. ARTICOLUL II Părţile contractante vor contribui la acord, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunior Unite să rezolve toate divergenţele lor internaţionale numai prin mijloace paşnice. ARTICOLUL III. Părţile contractante vor contribui la dezvoltarea şi întărirea între ambele state a colaborării economice, culturale şi ştiinţifice, bazate pe principiul egalităţii şi avantajului reciproc. Intre părţile contractante pot fi încheiate acorduri corespunzătoare care să dezvolte prevederile prezentului articol. ARTICOLUL IV. Prezentul tratat urmează a fi ratificat. El va intra în vigoare în ziua cînd se va face schimbul instrumentelor de ratificare, care va avea loc la orașul............ în cel mai scurt timp. Tratatul este valabil timp de 20 de ani, din ziua intrării sale în vigoare. După expirarea acestui termen, fiecare din părţile contractante va avea dreptul să declare denunţarea lui. Această denunţare va intra în vigoare după un an din ziua cînd declaraţia respectivă a fost făcută. Drept care împuterniciţii au semnat prezentul tratat şi şi-au pus sigiliile. încheiat în oraşul.......................anul 1956, în două exemplare, fiecare în limbile rusă și engleză, ambele texte avînd aceeaşi putere. Din împuternicirea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Din împuternicirea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii februarie 1956 Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGIAFICA, Tg. Mureș. Tipografia. 2M3. Taxa poștală plătită în numerar cont aprobări! Dir. Gen. PT.T Nr. 179.850.