Steaua Roşie, februarie 1956 (Anul 5, nr. 361-369)

1956-02-01 / nr. 361

. - Comunicatul final asupra sesiunii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuală PRAGA (Agerpres). — TASS transmite­, in zilele de 27—28 ianuarie 1956, a avut loc la Praga sesiunea Comitetului Politic Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală Încheiat la Varşovia la 14 mai 19551 La lucrările Comitetului Politic Consultativ au luat parte în calitate de reprezentanţi: Din partea Republicii Populare Albania — Mehroef Şelu, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul-loco­­tenent Bekir Batuku, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale. Din partea Republicii Populare Bulgaria — Raiko Damianov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ge­neralul de armată Petr Pancevski, ministrul Apărării Naţionale; Din partea Republicii Populare Ungare — András Hegedűs, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul colonel István Bata, ministrul Apărării; Din partea Republicii Democrate Germane — Walter Ulbricht, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, generalul locotenent Willi Steph, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale . Din partea Republicii Populare Polone — Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Kon­­stantyn Rokossowski, mareşal al Poloniei, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale ; Din partea Republicii Populare Române — Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, generalul colonel Leontin Sălăjean, ministrul Forţelor Armate; Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste _ v. ti. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe, G. K. Jukov, mareşal al Uniunii Sovietice, ministrul Apărării; Din partea Republicii Cehoslovace — generalul de armată Alexei Cepicka, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Apărării Naţionale, Vaclav Da­vid, ministrul Afacerilor Externe. In calitate de observatori din partea Republicii Popu­lare Chineze a participat mareşalul Ne Jun-c­yen, vice­preşedinte al Comitetului de Stat al Apărării din Repu­blica Populară Chineză Şedinţele au fost prezidate de Mehmet Şelu, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al Albaniei. La propunerea comandantului suprem al forţelor armate unite, I. S. Koniev, mareşal al Uniunii Sovietice, a fost examinat şi aprobat regulamentul comandamentu­lui unit şi au fost rezolvate problemele organizatorice legate de activitatea forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. A fost adoptată propunerea delegaţiei Republicii De­mocrate Germane ca, după crearea armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane, contingentele ei armate să fie incluse în forţele armate unite. S-a hotă­­rît de asemenea ca, în conformitate cu ordinea stabilită, ministrul Apărării Naţionale al Republicii Democrate Germane să fie unul din locţiitorii comandantului suprem al forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. In conformitate cu Tratatul de la Varşovia, care prevede consultări între statele participante la Tratat asupra problemelor internaţionale afectînd interesele lor comune. Comitetul Politic Consultativ a examinat si­tuaţia internaţională şi a ajuns la concluziile expuse în Declaraţia statelor participante la Tratatul de la Varşovia, semnată de reprezentanţii acestor state. Tex­tul Declaraţiei se publică separat. Au fost examinate unele probleme organizatorice legate de activitatea Comitetului Politic Consultativ. S-a hotărît ca Comitetul Politic Consultativ sa se întrunească atunci cînd va fi necesar, dar nu mai rar decit de două ori pe an, pentru a examina problemele ce se vor ivi în legătură cu aplicarea Tratatului de la Varşovia. In cursul fiecărui an, şedinţele vor fi prezidate pe rînd de reprezentanţi ai fiecărui stat, reprezentat în Comitet. Pe lingă Comitetul Politic Consultativ se creează următoarele organe auxiliare cu sediul la Moscova: a) O comisie permanentă avînd sarcina să elabo­reze recomandări in probleme de politică externă. b) Un secretariat unit, din care fac parte reprezen­tanți ai tuturor statelor participante la Tratatul de la Varşovia. STEAUA ROȘIE O propunere de excepţională însemnătate a U. R. S. S, îndreptată spre îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane Mesajul adresat de N. A. BULGANIN, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui Statelor Unite ale America, DWIGHT D. EISEN­HOWER MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite: La 25 ianuarie, G. N. Zarubin,­­am­basadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al U.R.S.S. în S.U.A., a făcut o vizită lui Dwight D. Eisenhower, pre­şedintele Statelor Unite ale Americii şi i-a înmînat un mesaj din partea lui N. A. Bulganin, preşedintele Con­siliului de­ Miniştri al U.R.S.S. Urmează textul mesajului: „Moscova, Kremlin, 23 ianuarie 1956” Stimate domnule preşedinte, Fiind profund convins că împărtă­şiţi preocuparea mea pentru situaţia în care se găsesc actualmente relaţiile dintre ţările noastre aş dori să vă împărtăşesc părerile mele asupra căi­lor posibile de Îmbunătăţire a aces­tor relaţii. Veţi fi desigur de acord cu mine că actuala situaţie internaţională cere din partea tuturor statelor şi în pri­mul rînd din partea marilor puteri, care poartă o răspundere deosebită pentru asigurarea păcii generale şi securităţii popoarelor să ia măsuri de natură să contribuie la slăbirea continuă a încordării interna ionale, la întărirea încrederii şi colaborării între state. Aceasta ar corespunde nă­zuinţei fierbinţi a popoarelor de a trăi în pace şi linişte, de a-şi consa­cra resursele materiale şi energia muncii paşnice constructive, avântu­­lui cultural şi prosperităţii. La Geneva, la conferinţa şefilor gu­vernelor celor patru puteri, ne-am de­clarat cu toţii gata să căutăm să ob­ţinem: micşorarea încordării internaţio­nale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre state, în conformitate cu principiile coexistenţei paşnice şi colaborării ac­tive. Fără îndoială că, pentru micşorarea continuă a încordării internaţionale, de o importanţă deosebită este problema relaţiilor dintre Uniunea Sovietică­ şi Statele Unite ale Americii. In această ordine de idei se­ pune problema necesităţii de a se lua mă­suri menite să îmbunătăţească consi­derabil relaţiile dintre Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste şi Statele Unite ale Americii. O asemenea îmbu­nătăţire a relaţiilor sovieto-americane ar aduce o serioasă contribuţie la cau­za însănătoşirii întregii situaţii inter­naţionale, la cauza menţinerii şi întă­ririi păcii generale. Istoria relaţiilor dintre ţările noas­tre dovedeşte în mod convingător că colaborarea lor prietenească, bazată pe năzuinţa spre înţelegere reciprocă, respectarea reciprocă a suveranităţii, iar ulterior şi pe lupta comună împo­triva forţelor agresiunii, corespunde intereselor supreme ale popoarelor celor două ţări. Nu poate fi considerat întîmplător faptul că, cu excepţia perioadei inter­venţiei străine împotriva tinerei repu­blici sovietice, popoarele ţârilor noas­tre nu au luptat niciodată unul îm­potriva celuilalt, între ele nu au exis­tat şi nu există nici un fel de di­vergenţe de neîmpăcat, nu există fron­tiere sau teritorii care să poată de­veni obiect de litigiu sau conflict. De aceea poporul sovietic a întîm­­pinat cu un sentiment de deplină înţe­legere declaraţia făcută de dvs., la conferinţa de la Geneva a şefilor gu­vernelor celor patru puteri, în care aţi subliniat: „Poporul american ar dori să fie prietenul poporului sovietic. Intre popoarele american şi sovietic nu există divergenţe, între ele nu există conflicte, nu există vrajbă comercială. De-a lungul istoriei popoarele noastre au­ trăit întotdeauna în pace”. însăşi viaţa a confirmat că la baza colaborării dintre U.R.S.S. şi S.U.A. nu au stat motive întîmplătoare sau trecătoare, ci interese vitale şi trai­nice. Aceasta şî-a găsit expresia grăi­toare în primul rînd în faptul că ţă­rile noastre au fost aliate în timpul celor două războaie mondiale. Dvs., ca unul din liderii militari eminenţi ai coaliţiei anti-hitlerist­e, ştiţi foarte bine că colaborarea dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite în anii celui de-al doilea război mondial a avut un rol de cea mai mare im­portanţă în distrugerea duşmanului comun — agresorii fascişti. Cimenta­­tă prin sîngele celor mai buni fii ai popoarelor celor două ţari, alianţa lor de luptă, la care au participat de ase­menea Marea­ Britanie, Franţa, China, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Norvegia, Grecia şi alte ţări ale coa­liţiei popoarelor iubitoare de pace, a făcut faţă cu­ cinste tuturor încercă­rilor războiului impus popoarelor de forţele agresiunii,în Apus şi în Răsărit. Din păcate însă, în perioada post­belică relaţiile de prietenie şi colabo­­­rare între U.R.S.S. şi S.U.A. au fost tulbu­rte, înrăutăţirea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, oricare ar fi cauzele ei, con­travine atit intereselor poporului so­vietic, cît şi celor ale poporului ame­rican, influenţează negativ întreaga situaţie internaţională. Sînt sigur că dvs., ca şi mine, sîn­­teţi convins că deosebirile în ceea ce priveşte orînduirea socială a S.U.A. şi U.R.S.S. nu, trebuie să împiedice ţările noastre, ,să menţină relaţii poli­tice, economice şi culturale, în care sunt intere­sa­t­e ogoa­rel­e noastre.. In anii care au precedat cel de-al doilea război mondial, relaţiile sovieto-ame­ricane au luat o însemnată dezvoltare în special în­­ domeniul economic.. In timpul războiului, relaţiile intre ţările noastre au căpătat o nouă dezvoltare, care s-a bazat pe sprijinul larg al popoarelor ţărilor noastre şi a întărit simpatiile reciproce între ele. Lucrul acesta a contribuit la grăbirea termi­nării războiului şi la micşorarea jert­felor aduse de popoare. Fireşte, nu se poate să nu se ţină seama de faptul că în anii care sunt legaţi de perioada „războiului rece" între U.R.S.S. şi S.U.A. s-au ivit di­vergenţe serioase în diferite probleme internaţionale privind dezarmarea a­­sigurarea securităţii în Europa, pro­blema germană, precum şi în unele probleme din Extremul Orient — iar importanţa problemelor menţionate este de înţeles. După cum a arătat ultima conferinţă de la Geneva a mi­niştrilor Afacerilor Externe ai cel­or patru puteri, chiar în condiţiile exis­tenţei unei apropieri între poziţiile părţilor asupra anumitor probleme discutate s-au constatat divergenţe esenţiale şi­ sunt necesare noi eforturi şi timp pentru a se ajunge la înţele­gerea necesară în rezolvarea proble­melor menţionate. Or, menţinerea situaţiei existente în relaţiile sovieto-americane nu poate să contribuie la reglementarea probleme­lor internaţionale nerezolvate. In ace­laşi timp, o îmbunătăţire a relaţiilor sovieto-americane care ar corespunde aspiraţiilor spre dezvoltarea unor re­laţii de prietenie între ţările noastre ar putea crea o nouă atmosferă in­ternaţională, favorabilă rezolvării pro­blemelor litigioase prin tratative pe o bază reciproc acceptabilă. Nu se poate să nu se vadă că re­zolvarea practică a sarcinii slăbirii continue a încordării internaţionale şi întărirea încrederii între state, inclu­siv îmbunătăţirea­­relaţiilor sovieto­­americane, corespund atît intereselor popoarelor sovietic şi american, cît şi intereselor tuturor celorlalte popoare Presupun domnule preşedinte, că veţi fi de acord că în actualele con­diţii, încordarea internaţională poate să ducă la încălcarea păcii, cu toate consecinţele periculoase pentru po­poare care rezultă din aceasta. Totodată, toată lumea ştie că mij­loacele moderne de război cum sunt armele atomice şi cu hidrogen, dife­ritele mijloace ale tehnicii, moderne în domeniul armelor cu reacţie şi al rachetelor precum şi alte feluri de ar­me de exterminare In masă pun po­poarele din toate ţările într-o situaţie la fel de primejdioasă în cazul violării plei internaţionale, amenînţînd să su­pună teritoriile lor şi in primul rînd regiunile cu populaţie densă ale ţă­rilor cu un înalt nivel de dezvoltare acţiunii pustiitoare a războiului ato­mic. Acum, mai mult ca oricind, datoria fiecărui stat este de a avea grijă de menţinerea şi întărirea păcii, de re­zolvarea divergenţelor internaţionale exclusiv prin mijloace paşnice, in con­formitate cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Fără îndoială că popoarele Uniunii Sovietice şi Statele Unite ale Ameri­­cii sunt în egală măsură interesate în încetarea cursei înarmărilor, care le sileşte să cheltuiască forţe şi mijloace pentru scopuri neproductive. Actuala cursă a înarmărilor nu numai că pune pe umerii popoarelor povara grea a cheltuielilor militare creînd obstacole în calea ridicării nivelului lor de trai, dar intensifică în multe privinţe pe­ricolul unui nou război. îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-ame­ricane ar uşura sarcina încetării cursei înarmărilor şi ar contribui la folosirea cît mai deplină a resurselor economice ale statelor în scopuri paşnice. In acest caz, mijloacele alocate astăzi pentru cheltuieli militare neproductive ar pu­tea fi folosite în scopul ridicării bunei stări materiale a popoarelor pentru reducerea impozitelor, sporirea salariu­lui real, construcţii de locuinţe şi de folos obştesc, acordarea de ajutor ţărilor slab dezvoltate în interesele păcii şi ele întăririi colaborării in­ternaţionale. Toate acestea ar contribui la o lăr­gire considerabilă a volumului pieţii interne, precum şi la desfăşurarea co­merţului internaţional asigurînd toto­dată lărgirea corespunzătoare a pro­ducţiei şi folosirea braţelor de muncă ale populaţiei pe baza unui avînt al economiei de pace. Trebuie să recunoaştem că in ulti­mul timp au avut loc evenimente a căror însemnătate pozitivă nu putea să nu influenţeze întreaga situaţie in­ternaţională. Anul care a trecut a fost un an în care nu s-au purtat războaie în nici o regiune a lumii. In cursul ultimei perioade au fost reglementate unele probleme internaţionale compli­cate, rămase nerezolvate după termi­narea celui de-al doilea război mondial. Pentru prima oară după terminarea războiului trecut, la Geneva a avut loc o ,întîlnire între şefii guvernelor celor patru puteri iar rezultatele obţi­nute de noi la această întîlnire au fost salutate în mod sincer şi cu căl­dură de popoarele lumii întregi ca fiind corespunzătoare aspiraţiilor şi speranţelor lor. In ultimul timp, contactele dintre ţările din Est şi Vest şi în special dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii s-au îmbunătăţit simţitor, deşi ele nu pot fi conside­rate încă nici pe de­parte ca largi şi suficiente.In ceea ce priveşte U.R.S.S. şi S.U.A., aceste contacte mai intense au arătat cît de mult tind popoarele ţărilor noastre să dezvolte aceste con­tacte şi colaborarea prietenească. In toate aceste importante eveni­mente internaţionale, in care Uniu­nea Sovietică a apărat interesele în­tăririi păcii şi prieteniei între po­poare, rezultatele obţinute au fost asigurate în mare măsură de colabo­rarea care a existat între ţările noas­tre. Sunt sincer convins că îmbunătăţi­rea relaţiilor sovieto-americane este o problemă actuală şi necesară. După părerea mea, acestui fel i-ar putea sluji încheierea între ţările noas­tre a unui tratat de prietenie şi co­laborare. Un asemenea tratat ar putea preve­dea ca părţile să dezvolte şi să întă­rească în spiritul linei sincere colabo­rări şi înţelegeri reciproce, relaţiile de prietenie dintre popoarele U.R.S.S. şi S.U.A., pe baza principiului egalităţii în drepturi, respectării reciproce ,a su­veranităţii de stat şi neamestecului în treburile interne,şi să rezolve toate litigiile lor internaţionale în confor­mitate cu principiile Cartei O.N.U., numai prin mijloace paşnice. Acordul ar mai putea prevedea con­­simţămîntul părţilor de a contribui la dezvoltarea şi întărirea între U.R.S.S. şi S.U.A. a colaborării economice, cul­turale şi ştiinţifice pe baza principiu­lui avantajului reciproc şi egalităţi în drepturi. Eu şi colegii mei considerăm că în­cheierea unui astfel de tratat între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii ar aduce o contribuţie im­portantă la dezvoltarea relaţiilor so­vieto-americane şi în acelaşi timp ar fi o acţiune de mare însemnătate in­ternaţională. Sunt profund convins că propunerea de a se încheia un tratat de prietenie şi colaborare între U.R.S.S. şi S.U.A., propunere îndreptată spre îmbunătă­ţirea relaţiilor sovieto-americane în conformitate cu interesele întăririi pă­cii, şi spre slăbirea continuă a în­cordării internaţionale, va fi întîmpi­­nată cu bunăvoinţă de dvs. şi va găsi un ecou favorabil în rîndurile popoarelor sovietic şi american, pre­cum şi ale popoarelor celorlalte ţări. Tratatul pe care-l propun consider că ar putea fi redactat în sensul pro­­ectului anexat. Sper că-mi veţi comunica în curînd părerile dvs. asupra problemei puse de mine. Cu sinceră stimă N. BULGANIN Excelenţei sale Dwight D. Eisenhower preşedintele SMe!«­ U"­» ale Americii Washington. Proiect TRATAT de prietenie şi colaborare între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Statele Unite ale Americii Prezidiul Sovietului Suprem al U­­niunii Republicilor Sovietice Socialiste şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, însufleţiţi de năzuinţa spre slăbirea continuă a încordării internaţionale şi stabilirea încrederii între state, şi acţionînd în interesul menţinerii păcii generale şi securităţii. In dorinţa de a întări prietenia între popoarele Uniunii Sovietice şi Statele Unite şie Americii, Convinşi că întărirea prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii pe baza principiilor egalităţii în drepturi, res­pectării reciproce a suveranităţii de stat şi neamestecului reciproc în tre­burile interne corespunde intereselor vitale ale celor două ţări. Confirmînd încrederea lor în ţelurile şi principiile Cartei O.N.U. şi năzuin­ţa lor de a colabora şi de a trăi în pace cu toate popoarele şi toate gu­vernele, Au hotărît să încheie prezentul Tra­tat de prietenie şi colaborare şi au numit ca împuterniciţi ai lor: Prezidiul Sovietului Suprem al U­­niunii Republicilor Sovietice Socialis­te... Preşedintele Statelor Unite ale A­­mericii... care, după schimbul de împuterniciri găsite în forma cuvenită şi în de­plină ordine, au căzut de acord asupra următoarelor: ARTICOLUL I. Părţile contractante vor dezvolta şi întări în spiritul colaborării sincere şi al înţelegerii reciproce relaţiile de prietenie­­dintre:' popoarele Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Ameri­cii, pe baza egalităţii în drepturi, res­pectării reciproce a suveranităţii de stat şi neintervenţiei în afaceri'ri in­terne. ARTICOLUL II Părţile contractante vor contribui la acord, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunior Unite să rezolve toate divergenţele lor in­ternaţionale numai prin mijloace paş­nice. ARTICOLUL III. Părţile contractante vor contribui la dezvoltarea şi întărirea între ambele state a colaborării economice, cultu­rale şi ştiinţifice, bazate pe principiul egalităţii şi avantajului reciproc. Intre părţile contractante pot fi în­cheiate acorduri corespunzătoare care să dezvolte prevederile prezentului articol. ARTICOLUL IV. Prezentul tratat urmează a fi ratifi­cat. El va intra în vigoare în ziua cînd se va face schimbul instrumente­lor de ratificare, care va avea loc la orașul............ în cel mai scurt timp. Tratatul este valabil timp de 20 de ani, din ziua intrării sale în vi­goare. După expirarea acestui ter­men, fiecare din părţile contractante va avea dreptul să declare denunţa­rea lui. Această denunţare va intra în vigoare după un an din ziua cînd declaraţia respectivă a fost făcută. Drept care împuterniciţii au semnat prezentul tratat şi şi-au pus sigiliile. încheiat în oraşul.......................anul 1956, în două exemplare, fiecare în limbile rusă și­ engleză, ambele texte avînd aceeaşi putere. Din împuternicirea Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. Din împuternicirea Preşedintelui Sta­telor Unite ale Americii ­ februarie 1956 Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGI­AFICA, Tg. Mureș. Tipografia. 2M3. Taxa poștală plătită în numerar cont aprobări! Dir. Gen. PT.T Nr. 179.850.

Next