Steaua Roşie, martie 1956 (Anul 5, nr. 370-378)
1956-03-03 / nr. 370
Anul V. Nr. 370 Creşterea productivităţii muncii în atenţia organizaţiilor de baza Creşterea productivităţii muncii in toate ramurile economiei nationale, a ocupat un loc de frunte printre problemele dezbătute la cel de-al II-lea Congres al partidului nostru, iar apoi prin documentele elaborate de Congres, ea a devenit o obligativitate pentru organizaţiile partidului şi pentru toţi membrii lui. „Productivitatea muncii — ne-nvaţă marele Lenin — este, în ultima analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orinduiri sociale“. Dezbătînd documentele Congresului şi luptînd pentru o productivitate mai înaltă, multe organizaţii de bază, împreună cu sindicatele şi conducerile administrative, au luat măsuri prin care se contribuie la realizarea sarcinilor trasate de Congresul partidului, în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii. La I.F.E.T. Sovata, după ce a fost introdusă metoda exploatării lemnului în catarge, organizaţia de bază a luptat pentru extinderea ei şi astăzi, această metodă de folosire la maximum a lemnului, se aplică cu succes în trei parchete. La fabrica de ţigări din Sf. Gheorghe, analizind cauzele pentru care productivitatea nu creştea în raport cu gradul de mecanizare, organizaţia de bază împreună cu conducerea întreprinderii şi cu sindicatul, au hotărît formarea unui colectiv de cinci tovarăşi, care să vegheze la îmbunătăţirea disciplinei in muncă, unul din motivele care urmau creşterea productivităţii muncii. Cunoscut fiind că unul din factorii care contribuie la creşterea productivităţii muncii este perfecţionarea procesului de producţie, muncitorii de la întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, numai în cursul lunii ianuarie a. c. au înaintat 26 propuneri de inovaţii, dintre care 7 au şi fost puse în aplicare. Se ştie că în primul cincinal, datorită unor mari lipsuri în organizarea muncii, productivitatea n-a atins procentajul prevăzut de directive. Analizînd cauzele nerealizării procentului de productivitate prevăzut, tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej, precizează în Raportul ţinut la Congres: „Principalele Cauze ale răminerii in urmă a produaivitati muncii sunt slaba preocupare pentru introducerea tehnicii noi, a metodelor înaintate de muncă și a normelor cu motivare tehnică, lipsuri în domeniul organizării muncii, folosirea nesatisfăcătoare a utilajelor și mecanismelor, slaba mecanizare a proceselor grele și cu volum mare de muncă, pierderi din timpul de muncă". In întreprinderile raionului Reghin, deşi s-au obţinut rezultate în general bune, în primul plan cincinal, producţia globală crescînd faţă de 1948 de 3,5 ori. In ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii au fost lipsuri extrem de mari. Pe lîngă celelalte cauze care au dus la o slabă productivitate, sunt şi lipsa de disciplină în muncă, absenţele nemotivate etc. Numai în anul 1955, s-au pierdut în ansamblu pe întreprinderile raionului, peste 40.000 ore de producţie, ceea ce a făcut ca procentul de productivitate să înregistreze o scădere de 8,3 la sută faţă de cel planificat. Cu valoarea orelor pierdute astfel s-ar fi putut confecţiona peste 90 de strunguri noi. După apariţia directivelor Congresului al II-lea al partidului cu privire la cel de-al II-lea cincinal, organizaţiile de bază au luat mai în serios preocuparea faţă de ridicarea productivităţii muncii. La întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, organizaţia de bază, a repartizat membri de partid şi candidaţi, în brigăzile de productivitate organizate. Invăţămîntul de partid a fost îmbunătăţit prin instruirea propagandiştilor, în sensul legării mai organice a teoriei de practica producţiei. Un număr de 40 de agitatori popularizează necesitatea brigăzilor de productivitate, iar cei care întirzie sau lipsesc nemotivat, gazeta ce perete îi critică prin caricaturi. Totuşi, multe organizaţii de bază sunt încă departe de a pune în centrul preocupărilor lor această importantă problemă, chiar şi pentru faptul că nu sunt sprijinite în mod calificat de către activiştii comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. La I.R.U.M. Reghin de pildă, deşi tovarăşii Cadar luliu şi Puşcaş Eugen instructori ai Comitetului orăşenesc de partid sunt aproape zilnic în întreprindere, ceea ce este fără îndoială un lucru bun, totuşi, în aceste prime luni ale anului 1955, productivitatea muncii n-a crescut în raport cu gradul de mecanizare a procesului de producţie. Fără îndoială că în pregătirea şi controlul instructorilor, îşi are şi tov. Gherendi Grigore, secretarul Comitetului orăşenesc de partid Reghin, partea lui dej vină. Aceasta se întîmplă dej obicei nu numai la Reghin, pen-j tru că mulţi instructori ai comi- tetelor raionale şi orăşeneşti de partid se mulţumesc să informeze telegrafic organizaţiile de bază despre măsurile comitetului şi să strîngă date statistice de la organizaţiile de bază pentru comitetele de partid respective. Pentru obţinerea unei înalte productivităţi, e nevoie ca organizaţiile de bază, comuniştii, să fie în primul rînd ei puşi la curent, pregătiţi, pentru a cunoaşte nu numai foloasele productivităţii muncii, a pronunţa de zeci de ori cuvîntul „productivitate“, dar a cunoaşte amănunţit căile , şi metodele prin care se realizează aceasta. Plecînd de aici apel, ei sunt meniţi să explice tuturor oamenilor muncii, pe bază de calcule concrete, ce se poate realiza prin mărirea productivităţii, să facă ca oamenii din punct de vedere politic şi social să înţeleagă necesitatea ridicării ei, în interesul lor, în interesul societăţii. Un rol deosebit în obţinerea unei productivităţi înalte, îl au inginerii şi tehnicienii întreprinderilor, prin însuşi faptul, că dci punct de vedere al calculelor tehnico-ştiinţifice, ei sunt chemaţi în primul rînd să explice rentabilitatea metodelor înaintate de muncă, precum şi introducerea lor. Organizaţiile de bază trebuie să-i atragă şi pe ei să-şi dea contribuţia din plin la îndeplinirea sarcinilor celui de-al doilea cincinal. Fără îndoială, că pentru aceasta în primul rînd comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să înarmeze activul cu cunoașterea calificată a problemelor de specialitate. Proletar! din toate ţările uniţi-vă! 4 pagini 20 bani Sîmbătă, 3 martie 1956 AU MAI RĂMAS 8 ZILE PTNA LA 11 MARTIE, ZI IN CARE POPORUL NOSTRU VA ALEGE DEPUTAŢII IN SFATURILE POPULARE. CETĂŢENI, VERIFICAŢI DACA ATI FOST ÎNSCRIŞI IN LISTELE DE ALEGATORI! SEZISAŢI DE INDATA GREŞELILE PE CARE LE CONSTATAŢI! AGITATORI, IN ZILELE CARE AU RAMAS PINA LA ALEGERI, SPORIŢI-VA ACTIVITATEA! LĂMURIŢI ALEGATORII ASUPRA PROBLEMELOR PRIVIND ALEGEREA DE DEPUTAŢI IN SFATURILE POPULARE! Se îmbunătăţeşte aprovizionarea muncitorilor forestieri In anii cruntei exploatări burghezo-moşiereşti viaţa muncitorilor forestieri era din ce în ce mai grea. Pentru un boţ de mămăligă muncitorii pădurilor trebuiau să-şi epuizeze forţele. Astăzi, lucrurile se prezintă cu totul altfel. Grija faţă de aprovizionarea muncitorilor forestieri cu alimente şi îmbrăcăminte este mare, îmbunătăţirea ei constituind o preocupare permanentă a organelor de partid şi de stat. In acest scop au fost create şi în regiunea noastră în cadrul direcţiei teritoriale de aprovizionare a muncitorilor de pe lîngă Ministerul Silviculturii 7 magazine centrale de desfacere, 5 depozite de mare gros, 18 magazine intermediare mixte, 10 magazine de desfacere pe lîngă întreprinderile de industrializare a lemnului, 6 magazine universale, 33 magazine de desfacere la parchetele de exploatare şi 54 unităţi de desfacere volante. Pe lingă acestea, în cadrul serviciilor de aprovizionare ale muncitorilor funcţionează 10 mori, 13 cantine, 13 brutării şi 4 gospodării anexe. La dispoziţia muncitorilor forestieri din regiunea noastră sînt puse cantităţi tot mai mari de conserve din carne şi numeroase alte produse alimentare de bună calitate, cît şi articole industriale de larg consum ca: pînză nealbită, lodene, bocanci etc. Pe lîngă realizările obţinute pe tărîmul aprovizionării muncitorilor forestieri, mai sunt însă şi unele lipsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Astfel, deşi serviciul de aprovizionare din Reghin dispune de un stoc de 33 vagoane porumb-ştiuleţi, din cauza neglijenţei gestionarului, de multe ori livrarea făîneî de mălai are loc cu întîrziere. La fel serviciul de aprovizionare din Tg. Secuiesc dispune de un bogat sortiment de bunuri de larg consum, şi cu toate acestea se întîmplă uneori ca muncitorii de la parchetele de exploatare să nu fie aprovizionaţi la timp cu mărfurile dorite. Gata pentru campania agricolă de primăvară Cu cît data alegerilor de deputaţi în sfaturile populare se apropie, cu atît membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin’’ din Miercurea Niraj (raionul Tg. Mureş), lucrează mai cu spor pentru a putea întîmpina acest măreţ eveniment cu noi realizări. Colectiviştii au terminat repararea maşinilor şi uneltelor agricole necesare pentru lucrările agricole de primăvară cît şi curăţirea seminţelor planificate. Preocupaţi de gîndul de a spori în acest an producţia la hectar, colectiviştii din Miercurea Niraj au transportat la cîmp peste 140 vagoane de îngrăşăminte naturale. In prezent ei lucrează la construirea unei remize pentru maşini şi a unei magazii de cereale cu o capacitate de 30 vagoane. Membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin” au hotărît ca 50 la sută din suprafaţa destinată pentru cultura porumbului, să fie însămînţată în acest an în cuiburi dispuse în pătrat. Pentru ridicarea productivităţii pămîntului, lucrările mecanizate se vor extinde în acest an simţitor, creîndu-se astfel posibilitatea de a se elibera multe braţe de muncă, care vor putea fi folosite pentru alte lucrări. De asemeni, a fost încheiat un contract cu S.M.T.-ul din localitate, potrivit căruia 130 ha teren vor fi lucrate de mecanizatorii acestei staţiuni de maşini şi tractoare. Văzînd succesele colectiviştilor din Miercurea Niraj, tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale cer să fie primiţi în rîndurile membrilor gospodăriei colective. Astfel, numai în cursul lunii februarie al acestui an, au înaintat cereri pentru a fi primiţi în gospodăria colectivă din Miercurea Niraj ţăranii muncitori Francisc Bakos, Ágoston Béres, Tamás Bán, Fülöp László, ,Berecki Sándor, şi alţii. Primele împrumuturi Numai în răstimpul de o lună de la cisc din comuna Troiţa a primit mit 1.500 Iei pentru repararea grajdiiînfiinţarea cooperativei de credit şi 1.500 iei credit pentru cumpărarea Iul său, Lázár Nagy din Miercurea economii „József Attila” din Miercurea unei vaci. Ţăranii muncitori Francis Niraj 1.300 Iei pentru cumpărarea Niraj, raionul Tg. Mureş, numărul Krakkai din Şardul Nirajului a primui aparat de radio, Iosif Mekkai din membrilor a crescut de la 254 la aproape 300. Printre cei care s-au alăturat membrilor tinerei cooperative de credit şi economii se numără colectivistul Gheorghe Frunză din Şardu Nirajului, ţăranii muncitori Márton Adorján, Andrei Cseh, Gergely Nagy din satul Maiad şi altii. In ziua de 28 februarie la orele 16, intr-un cadru festiv a fost deschisă casa de fier a cooperativei, pentru a se achita primele credite membrilor. Astfel, ţăranul muncitor Török TranIn clişeu: Ludovic Fábián, preşedintele cooperativei de credit şi economii „József Attila” din Miercurea Niraj, înmută primul credit ţăranului muncitor Francisc Török din comuna Troiţa, satul Adrian 700 lei în vederea căsătoriei sale, iar Ioan Fekete din Găieşti 700 lei pentru procurarea furajelor necesare animalelor, etc. Ţărani muncitori ! Cooperativele de credit şi economii sunt înfiinţate pentru binele vostru, pentru dezvoltarea şi creşterea animalelor, pentru ridicarea necontenită a producţiei agricole. Tocmai pentru aceasta să vă alăturaţi în număr cît mai mare celor înscrişi în aceste cooperative şi să luptaţi împreună pentru întărirea acestor cooperative. în înîmpărtare a alegerilor ACTIVITATE VIE LA CASELE ALEGATORULUI Zilnic, la casele alegătorului din Tg.-Mureș se desfășoară o vie activitate legată de problemele ce preocupă pe alegători. La cererea cetățenilor din cartier, casa alegătorului din căminul cultural „Nicollae Bălcescu“ a organizat un cerc agrotehnic, in prima lecţie a cercului a fost prezentată o conferinţă despre creşterea şi îngrijirea păsărilor de curte. Conferinţa a fost urmată de exemplificări cu diafilme. La aceeaşi casa a alegătorului s-au discutat zilele trecute diferite capitole din Decretul cu privire la alegerea de deputaţi în sfaturile populare. La alte case ale alegătorului sunt organizate, în fiecare marţi şi joi, conferinţe despre creşterea pomilor fructiferi, pregătirea solului, transformarea socialistă a agriculturii, despre probleme de sănătate etc. De asemenea, au fost organizate audiţii colective la radio, ora femeilor, iar zilnic se prelucrează din ziare articolele despre realizările poporului nostru muncitor in anii democraţiei populare. CANDIDAŢII SE INTILNESC CU ALEGATORII Pînă la 1 martie în întreaga regiune au avut loc peste 6.000 întîlniri ale candidaţilor frontului democraţiei populare, cu alegătorii, la care au participat peste 235.000 cetăţeni. La aceste întîlniri aproape 21.000 de cetăţeni au luat cuvîntul, spunindu-şi paverta şi făcînd propuneri pentru rezolvarea diferitelor treburi obşteşti. PREGĂTIRI TEHNICOORGANIZATORICE Prin grija consiliului regional F.D.P. în întreaga regiune s-au făcut o seamă de pregătiri tehnico-organizatorice in vederea alegerilor. Astfel, au fost pregătite 1.720 cabine de vot, 353 urne de vot şi mai multe urne volante. De asemenea, s-a făcut difuzarea buletinelor de vot către toate secţiile de votare de la oraşe şi sate. AGITAŢIE VIZUALA in întreaga regiune a fost difuzat un bogat material de agitaţie vizuală atît in limba romina cit şi în limba maghiară. Astfel, au fost difuzate ş£ afişate atît la oraşe cît şi la sate 20 000 fotogazete despre dezvoltarea industriei republicane şi locale, a agriculturii, despre realizările în domeniul social-cultural in anii regimului democrat-popular. Au fost afişate un mare număr de foto montaje cu caricaturi despre alegerile din trecut, afişe pentru popularizarea candidaţilor F.D.P , a tehnicii votării etc. De asemenea, a fost difuzat un număr însemnat de broşuri în limbile romînă şi maghiară cum ar fi: „Sfaturile populare în slujba poporului muncitor”, o culegere de versuri şi povestiri literare întitulată „Cuvîntul tău să fie şi cuvîntul nostru“, broşura: „Regiunea Autonomă Maghiară pe drumul înfloririi“ şi altele. In prezent se tipăresc 6.000 pliante, care de asemenea vor fi difuzate în întreaga regiune.