Steaua Roşie, septembrie 1956 (Anul 5, nr. 421-429)
1956-09-01 / nr. 421
Anul V. Nr. 421 PROLETARI DIN IOATE TARILE, UNITI VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE______________________■ Sîmbătă 1 septembrie 1956 | 4 pagini — 20 bani Să grăbim treierişul, să pregătim recolta anului viitor Pretutindeni, în toată regiunea noastră, treierişul e în plină desfăşurare. In tot mai multe gospodării colective, întovărăşiri agricole şi în unele comune şi sate treierişul — această ultimă fază a luptei pentru o recoltă îmbelşugată — s-a terminat. Totuşi, in ansamblu, ritmul realizat pe regiune in desfăşurarea treierişului este nesatisfăcător. Timpul este înaintat. De aceea, terminarea grabnică a treierişului, pregătirea şi începerea însămînțărilor de toamnă trebuie să fie preocuparea principală a fiecărui om al muncii din agricultură. Au început însămînţările Colectiviştii din Chendu Mare, Chendu Mic, Agrişteu şi Călimăneşti au terminat cu treieratul griului şi orzului. Acum, în faţa lor stă o altă sarcină importantă, aceea de a asigura belşugul recoltei din anul viitor. Zilele acestea, brigada I a colectiviştilor din Călimăneşti a început insămînţatul orzului de toamnă. O suprafaţă de 3,5 ha a şi fost însămînţată încă în prima zi de lucru. Tractoristul Drăguş Iosif ajută pe colectivişti prin lucrările de calitate executate. Colectiviştii din Chendu Mic au pregătit pentru însăminţări de toamnă 24 ha teren şi au selecţionat 5.000 kg seminţe. In curind şi aici ca şi la Chendu Mare şi Agrişteu vor începe insăra întărire de toamnă. Fruntaşi la treieriş Organizînd transportul cerealelor la arie şi treierişul, membrii gospodăriilor agricole colective din Ideciu de Sus, Dedrad, Goreni, întovărăşiţii din Filpişul Mare, Fărăgău, Idicel sat, Petelea, Reghin, Toldal şi Voivodeni, precum şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din Ideciu de Sus au terminat treieratul cerealelor păioase. Pe lingă faptul că au terminat recoltatul şi treieratul într-un timp relativ scurt ei au executat dezmiriştitul şi arăturile de vară pe suprafeţe întinse. Batoze neutilizate In comuna Suseni batoza stă în curtea ţăranului muncitor Ştefan Szabó. Nu pentru că Szabó n-ar vrea să treiere ci pentru că e defectă. A stat miercuri 29 august de la ora 13 și apoi in continuare joi. Batoza e a S.M.T.-ului din Reghin. Dacă la Suseni batoza stă pentru că e defectă, la Lueriu nu funcţionează deoarece soarele nu e încă destul de sus Ţăranul muncitor loan Voivodină din comuna Lueriu înpreună cu nevasta fac ultimele pregătiri pentru a începe treieratul. Din cînd in cînd este un bărbat sau o femeie cu cite o furcă sau greblă în mînă intră în curte. Dar degeaba. Se luminează de-a binelea. Batoza deşi e în bună stare de funcţionare stă de miercuri de pe la orele 10. Tractoristul s-a urcat pe tractor şi s-a dus la sediul gospodăriei colective. A doua zi, joi, 30 august, tractoristul e aşteptat de ţăranii muncitori să treiere. Dar somnul de dimineaţa e dulce. De ce să nu mai întîrzie şi el puţin de la treierat, doar cei din conducerea sfatului popular îi acordă această libertate?! La Cristeşti se poate treiera mai mult A trecut mai bine de o lună de cînd o batoză a S.M.T.-ului din Tg Mureş a început să treiere cerealele ţăranilor muncitori din comuna Cristeştii de Mureş. Oameni harnici, ţăranii muncitori din Cristeşti îşi lucrează bine pămintul. Acum, la batoză, munca lor se concretizează prin şuvoiul bogat al boabelor de griu care umplu sac după sac. Unii ţărani muncitori ca Aszalós Ştefan, Maier Gheorghe, Pop Ioan, Fazakas Mihai şi alţii au obţinut producţii de peste 2.000 kg griu la hectar Recolta e îmbelşugată, iar timpul e favorabil Totuşi treierişul nu se desfăşoară în ritmul dorit. In zilele de 1 şi 18 august batoza a treierat cite 10 500- 11 000 kg In restul zilelor, s-a treierat doar 5.000— 7 000 kg, uneori chiar mai puţin care o fi cauza acestui ritm nesatisfăcător şi cine răspunde de tărăgăneala treierişului în comuna Cristeştii de Mureş? Conducerea S M.T.-ului din Tg. Mureş susţine că ritmul încetinit al treierişului se datoreşte faptului că nu se asigură braţele de muncă necesare alimentării batozei E adevărat In ziua de 29 august, de exemplu, tractorul mergea în gol, deoarece nu toţi membrii echipei de treier s-au prezentat la lucru. Acelaşi lucru s-a întîmplat in ziua de 12 august şi in alte zile. Pentru aceasta este vinovat in primul rînd comitetul executiv al sfatului popular comunal, care, în loc să organizeze pentru treieri, grupe de intr-ajutorare, a ales forma cea mai uşoară: echipa permanentă, care numai permanentă nu poate fi numită. Grupele de întrajutorare trebuie organizate neîntirziat. Altfel, treierişul se va prelungi. Dar ar fi greşit să aruncăm toată vina asupra comitetului executiv al sfatului popular comunal. In zilele de 13, 14, 20, 22, 23 şi 24 august s-a treierat puţin din cauza tractorului care se detecta mereu. In ziua de 27 august, brigadierul Máthé Béla a oprit tractorul, fiindcă... a vrut să arate cine-i el şi că lui nu-i porunceşte nimeni. Se mai întîmplă, şi din păcate destul de des, că tractoristul lucrează singur ziua la treierat şi noaptea la arat. Ar fi cazul ca atît S.M.T.din Tg. Mureş cit şi Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Cristeştii de Mureş să ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor existente. „Peste două zile terminăm treierişul...“ Considerind campania de treieriş ca o parte integrantă a bătăliei pentru asigurarea pîinii poporului, Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Săbed (raionul Tg.-Mureş), a întocmit cu ajutorul deputaţilor comunali un plan de treieriş pentru fiecare din cele patru batoze care treieră în satele comunei. Deputaţii au adus apoi la cunoştinţa ţăranilor muncitori cu care batoză vor treiera, ordinea în care sînt trecuţi în planul de treieriş şi cu aproximaţie şi ziua cînd va treiera fiecare. Desfăşurîndu-şi munca în circumscripţii, deputaţii au ajutat ţăranilor muncitori să se organizeze din timp în echipe de întrajutorare la batoză pentru ca batoza să nu stea nefolosită în timpul zilei nici o clipă. Cel mai important obiectiv urmărit atît de către organizaţia de bază cit şi de sfatul popular este folosirea la maximum a timpului frumos şi a capacităţii batozelor. Organizînd în acest fel munca, sfatul popular se mîndreşte pe drept cuvînt acum cu rezultatele dobîndite. „Peste două zile noi terminăm treierişul în toate cele trei sate”. Şi pe faţa lui Kilyén Lajos, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular din Săbed se poate citi — cînd spune aceste cuvinte — marea mulţumire sufletească pentru acest rezultat. In raionul Tg.-Mureş mai sînt sate şi comune unde treierişul se află într-un stadiu mult avansat şi chiar terminat. Printre satele care au terminat treierişul se situează şi satele Bărdeşti, Murgeşti, Bedeni iar in comunele Acăţari, Troiţa şi altele este pe terminate. Ţinind cont însă de faptul că timpul s-a menţinut frumos pînă acum şi astfel batozele care treieră în raion au putut funcţiona în bune condiţiuni, rezultatele pe raion la treieriş sunt departe de a fi satisfăcătoare. La 26 august erau treierate păioasete numai de pe 46,4% din suprafaţa totală cultivată în raion. Nici dezmiriştitul şi arăturile de vară nu s-au executat decît într-un procent de 68,8 la sută. Aceasta înseamnă că în raion trebuie intensificată mult munca politico-organizatorică atît de către organizaţiile de bază cît şi de către sfaturile populare. Ce face conducerea S.M.T. In campania de treieriş un rol de mare importanţă au S.M.T -urile. Din partea unor batozari şi mecanizatori de la S.M.T. Tg. Mureş se manifestă însă o totală lipsă de răspundere la treieriş. La Ceuaş, batoza nu are motorină, din care cauză la 29 august a trebuit să se oprească încă pe la or.* 16 La Ernei, batezarul Szombatfalv! László a refuzat să treiere ţăranilor muncitori Nagy József şi Nemes István care au vrut să treiere noaptea Motivul a fost acela că nu rezistă şi ziua şi noaptea. Elevul tractorist Czirjék Mihai care lucrează la Sîntioana nu-şi îngrijeşte tractorul cu tragere de inimă din care cauză forate des se defectează. Ce fac tovarăşii din conducerea S M.T. Tg. Mureş? De ce nu se deplasează pe teren să ajute în muncă tractoriştii şi batozarii ?. Fiecare ceas trebuie folosit din plin S intem de acord cu munca desfăşurată de tractoristul loan Kiss care după ora 19, cînd colectiviştii din Ideciu de Jos nu mai vor să treiere el execută arătura de vară pe terenul gospodăriei. Insă ar fi bine dacă ar lucra in aşa fel, mai ales că are şi ajutor „ca dimineaţa pînă nu se încălzeşte" — adică înainte de ora 7—8, cînd încep de obicei colectiviştii să treiere să fie la arie cu tractorul, să nu se întimple ca la 30 august cînd ora 6 trecuse şi tractorul încă nu sosise. Pe colectivişti îi sfătuim să înceapă treieratul cel puţin la orele 5 dimineaţa după cum mulţi doresc căci e mai bine să lucreze pe răcoare, decît după ce se încălzeşte. Din 140 numai 8 au treierat Ca şi în alte părţi ale regiunii noastre ţăranii muncitori din comuna Frunzeni cînd griul a ajuns în faza de coacere au început seceratul. Apoi, după cum e obiceiul şi e necesar, ei l-au lăsat în clăi să se mai usuce. S.M.T.ul din Reghin conform repartiţiei a trimis batoza în comună pentru a începe treieratul. Unii gospodari ca Ioan Lazar, Petru Vultur şi alţi şase au transportat clăile de pe cîmp şi au început treieratul. Ceilalţi gospodari care aveau griul recoltat, fiind lăsaţi de capul lor nu s-au silit să transporte clăile de pe cîmp. Pe bună dreptate S.M.T.-ul a mutat batoza in satul Sîntu unde ţăranii muncitori nelăsîndu-şi snopii pradă şoarecilor i-au cărat la timp acasă. Azi, aproape 140 de gospodari din Frunzeni aşteaptă batoza, pînă vor termina cei din Sîntu cu treieratul. % ALĂTURI DE CAUZA POPORULUI GERMAN — Mitingul de protest al oamenilor muncii din Tîrgu-Mureş — Capul coloanelor de muncitori ce se Îndreaptă spre piaţa Eroilor Sovietici încă nu se zăreşte, ci doar ca un vuiet prelung se aud miile de glasuri ce scandează lozinci şi chemări ale oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi care vin să protesteze împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. La miting a vorbit tovarăşul Ludovic Csupor membru al C.C. al P.M.R., primsecretar al Comitetului Regional al P.M.R., care a arătat că recentele evenimente din Germania occidentală ii amintesc de zilele întunecate ale hitlerismului din anul 1933 cînd fasciştii au interzis partidul comunist, iar cei mai buni fii ai poporului german au fost aruncaţi în închisori şi internaţi în lagăre. In aceste zile — a continuat vorbitorul —in Germania occidentală se înteţeşte teroarea poliţienească, devastarea sediilor partidului comunist, percheziţiile şi raziile. Interzicerea Partidului Comunist din Germania este un semn al slăbirii forţelor reacţionare şi nu al întăririi lor. Poporul nostru, care în decurs de 25 ani a suferit de două ori agresiunea şi subjugarea fascismului german, este în clar cu cauzele care au determinat pronunţarea sentinţei ilegale de la Karlsruhe şi de aceea, noi care ne-am întrunit la acest miting cerem anularea acestei măsuri ilegale, cerem redaea drepturilor democratice Partidului Comunist din Germania. Suntem convins că nici un fel de presiune sau ilegalitate nu va putea abate comuniştii şi muncitorii germani de pe drumul libertăţii, unităţii poporului german, al păcii şi democraţiei. Au mai vorbit inginerul Gavril Cionca de la fabrica de mobile „Simo Géza", profesor universitar dr. Mátyás Mátyás, muncitoarea Piroska Kelemen de la O.C.L. Alimentara şi alţii. Ing. Cionca printre altele, a arătat că cu toate sentinţele ilegale şi samavolnice ale adversarilor păcii, P.C.G. nu poate fi suprimat. — „Noi, medicii, care ne ocupăm cu alinarea suferinţelor omeneşti, umăr la umăr în luptă unită cu poporul german, sprijinim cauza lui dreaptă — a spus prof. dr. Mátyás Mátyás. Cu lacrimile în ochi, muncitoarea Piroska Kelemen arată grozăviile suportate in lagărele fasciste de concentrare. „Mi-am pierdut copiii, părinţii şi pe cei dragi in lagărele morţii de la Auschwitz. Niciodată nu vom uita aceasta şi nu vom permite să se repete”. Lozincile strigate tot timpul, în limbile romînă şi maghiară au exprimat indignarea şi ura oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş, împotriva ilegalităţii comise la Karlsruhe, şi solidaritatea lor cu cauza dreaptă a poporului german. La sfîrşitul mitingului, participanţii au aprobat in unanimitate trimiterea unei moţiuni de protest adresată guvernului Federal de la Bonn- Roadele muncii însufeţite La întreprinderea de exploatarea şi transportul lemnului din Sovata se desfăşoară o muncă însufleţită. Muncitorii de aici vor să realizeze sarcina planului anual îa II luni. Organizîndu-şi munca lucrătorii din această întreprindere au depăşit în luna august prevederile planului global cu aproape 2% iar ale planului producţiei marfă cu peste 20%. Astfel, începînd de la 31 august ei dau produse în contul ultimelor 5 zile din luna septembrie. Mîndri pot îi muvitorii de aici de economiile de 1 milion şi jumătate realizate de la începutul anului prin reducerea preţului de cost faţă de anul 1955. La înfăptuirea acestor realizări a contribuit mult brigada de corhănit lemne de foc condusă de Cicu Gheorghe care în luna august a depăşit prevederile planului zilnic în medie cu 60%. Brigada condusă de mecanicul de locomotivă C.F.F. Alexandru Salat, prin folosirea la maximum a capacităţii locomotivei a depăşit prevederile planului zilnic in medie cu 50%. Cu asemenea succese luptă, pentru realizarea planului anual de 1I luni şi brigăzile conduse de Árpád Molnár, Nagy D. Károly şi multe altele. Produse în contul lunii octombrie Colectivul de muncitori de la fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg. Mureş s-a angajat încă la începutul anului să realizeze sarcinile planului anual în 11 luni. Concentrîndu-şi forţele colectivul fabricii a dat peste plan numai în cursul lunii august 1.500 perechi mănuşi pentru adulţi şi copii, 37 costume din piele pentru bărbaţi, 170 perechi ghete pentru copii, 2100 şorţuri de protecţie, peste 4.000 bucăţi articole de marochinărie, diferite piei din care se pot confecţiona 2.100 perechi mănuşi şi se pot căptuşi 2.600 perechi feţe de ghete şi altele. Prin buna organizare a muncii şi prin utilizarea cît mai raţională a mijloacelor de producţie productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 23,5 la sută iar preţul de cost a fost redus cu 17 la sută. Aceste rezultate au contribuit la realizarea înainte de termen a sarcinii planului global pe trimestrul III, începînd de la 22 august muncitorii au dat produse în contul celei de a doua decade a lunii octombrie. Printre cei care au contribuit cel mai micat la înfăptuirea acestor realizări se numără tăbăcarii loan Szöllösi, Elisabeta Pál, marochinărul Alexandru Szekeres şi mulţi alţii care realizează zilnic cite trei şi chiar mai multe norme. Un nou sistem de turnare a fontei în zilele acestea la fabrica „Ludo■ vie Minszki" din Tg. Mureş s-a terminat confecţionarea instalaţiilor necesare pentru introducerea turnării fontei în coji. Luni, după masă, s-au făcut primele probe de turnare după acest sistem, probele dînd rezultate foarte bune. Noi maşini peste plan Muncitorii de la I.R.U.M. Reghin, în zilele acestea au dat al 35-lea gater şi al 170-lea funicular fabricate peste plan. Aici s-a început fabricarea gaterelor cu dimensiuni de 18 ţoli pentru întreprinderile de exploatare forestieră unde nu există curent electric. Aceste gatere vor fi acționate de tractoare. Cu obligaţiile achitate Ţăranii muncitori din comuna Gheorghe Doja şi satele aparţinătoare (raionul Tg Mureş) îşi achită cu cinste obligaţiile cuvenite statului. Nu mai puţin de 80 de ţărani muncitori printre care se numără şi Ioan Porkoláb, Iosif Nagy şi alţii au predat statului cotele de carne şi de lapte pe întreg anul. Datorită muncii însufleţite depuse de împuternicitul Pethő Albert din această comună planul anual de colectare a fost realizat pînă la data de 29 august, la carne în proporţie de 90% iar la lapte în proporţie de 82%. La predarea înainte de termen a cotelor de carne şi de lapte pe primul loc s-au situat ţăranii muncitori din satul Leordeni, care în aceste zile vor preda ultimele cantităţi de carne şi de lapte din obligaţiile lor pe întreg anul. In comuna Ungheni Şi în comuna Ungheni, raionul Tg. Mureş, ţăranii muncitori se străduiesc să-şi achite cu cinste obligaţiile cuvenite statului. Pînă la data de 29 august planul pe trimestrul III, la colectarea cărnii şi laptelui a fost realizat în proporţie de 100%. Mulţi sînt ţăranii muncitori din comună care şi-au predat cotele de carne şi de lapte cuvenite pe un an întreg. Printre aceştia se numără ţăranii muncitori Viorel Neagui, Simion Andrei şi mulţi alţii.