Steaua Roşie, august 1957 (Anul 6, nr. 518-525)

1957-08-03 / nr. 518

no­­artesilîzâvi Acum in preajma celor două ani­­versări istorice, 13 ani de la elibe­rarea patriei noastre de sub jugul fascist şi 40 ani de la Marea Revo­luţie Socialistă din Octombrie, pre­tutindeni, sub conducerea însufleţită a organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate şi de către organizaţiile U.TM., oamenii muncii — tineri şi vîrstnici, — desfăşoară în întrecerea socialistă o activă muncă de creaţie pe drumul progresului continuu al producţiei industriale. Dacă vre­un curios ar trece pe la fabrica ,,Ludovic Minszki" din Tg. Mureş şi dacă s-ar interesa de roa­dele întrecerii socialiste,­ ar afla că numai in primele decade ale lunii iulie, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,6 la sută şi că în acest interval de timp au fost obţinute e­con­omii de 70000 lei ş. a. La cooperativa de producţie meş­teşugărească „Textila-Mureş" planul producţiei globale pe luna iulie a fost realizat deja la data de 24 ale lunii, obţinindu-se economii de 25.000 lei. S-a introdus aici confecţionarea in serie a încă 3 sortimente de feţe de m­asă, diferite fuste de damă, şor­­ţuleţe cu motive pentru copii de di­­ferite modele. La chemarea la întrecere socialis­tă lansată de colectivul fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mu­reş au răspuns toate colectivele în­treprinderilor din cadrul oraşului Tg. Mureş angajîndu-se să contribuie cu muncă voluntară la ridicarea cit mai devreme a construcţiilor de locuinţe muncitoreşti ce se clădesc pe tere­nul fostei rafinării de petrol. La Borsec, în incinta minei se con­struieşte o fabrică de carbonat de calciu furajer. Minerii de aici ca şi cei de la minele Căpeni şi de la ce­lelalte mine din regiune luptă să dea cut mai mult cărbune peste plan. Siderurgiştii de la uzinele de fier din Vlăhiţa se străduiesc să dea cu­ mai multă fontă peste plan iar cei din industria forestieră mai mult lemn de lucru patriei printr-o utilizare mai judicioasă al acestuia. Mare este elanul oamenilor muncii porniţi la luptă pentru a munci mai bine, pentru a răsplăti partidului şi guvernului îmbunătăţirile ce li s-au adus şi li se vor aduce prin aplica­rea măsurilor de experimentare a sistemului de salarizare îmbunătăţit. Cu toate că suntem­ în preajma sărbătoririi celor două evenimente de importanţă istorică, evenimente care au mobilizat la luptă pe toţi oamenii muncii cinstiţi, mai sunt u­­nele întreprinderi unde nu se dă a­­tenţia cuvenită bunei desfăşurări a întrecerii socialiste. Bunăoară, cei din conducerea or­ganizaţiei de partid şi a celei sin­dicale de la U.I.L. Gheorghieni, pre­ocupaţi probabil „peste măsură“ cu acţiunea de experimentare a siste­mului de salarizare, au lăsat ca în­trecerea să lîncezească nepreocupîn­­du-se de ea aşa cum ar trebui. La fabrica de lăzi, de pildă, din lipsă de organizare temeinică a muncii, cele două schimburi pierd cite o ju­mătate de oră din timpul de lucru din cauza unor deficienţe izvorîte din lipsa de interes a conducerii ad­ministrative şi a celor din organiza­ţia de partid şi sindicală. La fabrica de piei şi mănuşi „Pe­tőfi Sándor" din Tg. Mureş, din lip­sa aprovizionării ritmice a locurilor de muncă cu materie primă — piei şi pînză — (cînd e una lipseşte cea­laltă) întrecerea deşi e bine­ orga­­nizată, nu se poate desfăşura în bu­ne condiţiuni. Perioada ce ne desparte de 23 Au­gust şi de aniversarea a 40 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, este un prilej nimerit pentru înlăturarea deficienţelor ce mai există în organizarea, desfăşu­rarea şi urmărirea întrecerii. In curînd vor avea loc consfătuiri­le de producţie unde se vor analiza probleme multiple printre care şi realizările obţinute pe luna iulie. O­­dată cu acesta se vor descoperi şi o seamă de deficienţe care au frînat desfăşurarea normală a proceselor de muncă. Consfătuirile de producţie trebuie în aşa fel pregătite ca să constituie un larg schimb de experienţă, un mijloc de popularizare a experienţei înaintate şi a fruntaşilor în produc­ţie, un prilej de antrenare a noi ma­se de oameni ai muncii la însuşirea şi aplicarea metodelor avansate de muncă. Pornind de la întrecerea in­dividuală, sindicatele trebuie să ve­gheze ca nici un muncitor să nu ră­­mână în afara ei. E bine ca în consfătuirile de pro­ducte să se analizeze şi să se sta­bilească măsuri de reorganizare a unor brigăzi, de înfiinţare a noi bri­găzi acolo unde este posibil. Organizaţiile de partid să ia mă­suri ca sindicatele să urmărească sistematic rezultatele întrecerii. Nu există loc de muncă unde, dacă s-ar depune puţin efort, nu s-ar putea arăta stadiul în care se află între­cerea, pe ce loc se situează o briga­dă sau alta, un muncitor faţă de celălalt, o secţie faţă de alta ş.a.m.d. Muncind cu elan tineresc, intensi­­ficind şi ridicind tot mai sus steagul întrecerii, sub conducerea organiza­ţiilor de partid, oamenii muncii din regiunea noastră vor obţine realizări şi mai frumoase. Reportajul săptămînii Ploaia se răzgîndise şi încetase să mai cadă. Pe drum pretu­tindeni oamenii se îndreptau unii la secerat, alţii cu carele pentru a transporta clăile de pe cimp. O animaţie deosebită am intilnit zilele trecute pe uliţele comunei Ba­­toş, în mare parte colectivizată. Pentru că timpul nu prea e prielnic şi mai mult e umed decit uscat, colectiviştii au hotărît ca pentru început să transporte orzul la arie să-l clădească în sire iar griul să-l treiere deocamdată de pe care. Mun­ca a început aşa după cum s-a ho­tărît. Patru batoze în diferite părţi ale comunei, după cum erau loturile de pe care se transporta griul, treie­rau cu spor. In hotarul Vilei bri­gadierul Viorel Covrig, cu o parte din colectivişti­i din brigada sa treierau orzul. Erau pe terminate. I­n capătul comunei dinspre Mo­­nor una din cele 4 batoze tre­iera la griu. Carele veneau la arie încărcate cu snopi unele după al­tele. Snopii descărcaţi erau repede înghiţiţi de batoză. La „saci“ cum se spune, l-am intilnit pe colecti­vistul Fiorea Vasile, autorul scriso­rii „Vă chemăm ajutări de noi“ tri­misă de el şi de alţi colectivişti la redacţia ziarului nostru cu un an şi jumătate in urmă, care citită avu un mare efect în rîndul ţăra­nilor cu gospodărie individuală din comună. Peste 80 familii au intrat in marea familie a colectiviştilor. Florea Vasile urmărea cilindrul sortar de unde boabele, într-un şuvoi nesfîrşit de aur, se scurgeau prin gurile de încărcare în saci. Cînd sacii se umpleau ii lega și ajutat de feciorul său ii punea pe cintar. De acolo luau calea maga­ziei. Am discutat mult cu iov. Florea Vasile. Ii place in colectivă, nu-i pare rău că s-a înscris. La batoză omul nu poate sta mult de vorbă. Griul curge sacii se um­plu, trebuie schimbaţi. La magazie forfotă mare. Se împărţea avans de 40 la sută colectiviştilor. Aşa a hotărît adu­narea generală — îmi spune maga­zinerul Imre Bokos — pentru că avem mult grîu insăminţat, peste 200 ha. Mai intîi să distribuim cite 2 kg grîu pentru ziua-muncă, soco­tite fiind zilele-muncă efectuate pi­na la 1 iulie a. c. Pe rînd au cintărit griul şi l-au dus acasă: Ioan Gölner peste 566 kg, lung Ştefan 726 kg, Gri­gore Covrig II 586 kg, András Kedves 251 kg. Veni rîndul şi lui Gh. Plai­­şer cu care se produse o mică „­în­curcătură“, nu-i ajungeau sacii. Du­pă el veni Vasile Cuceran în virstă de 64 ani. No, Vasi­laci, îi spuse magazinerul, să vedem cît ai de primit. In tabel era trecut cu 229 kg. După ce griul fu cintărit şi pus de o parte de alţii mai tineri, ma­gazinerul îi spuse: — ai cum tre­buie să semnezi. Fără alt îndemn, bătrinul luă creionul in mm­a-i bă­tătorită şi-şi semnă numele, încet, in rubrica indicată de magaziner­intrucit pe preşedinte sau pe al­ţii din conducere nu era chip să­­ întîlneşti, m-am mulţumit cu datele aflate de la magaziner. Pî­­nă la 29 iulie a fost treierat peste 24.700 kg grîu, peste 26.900 kg orz. „Anul trecut am avut 15,5 vagoane de grîu, anul acesta vom avea SOL 32 vagoane. Gospodăria noastră a contractat cu statul un vagon de grîu, 22.000 kg orz pe care o să le predăm pe măsură ce treierăm“. In acea zi colectiviștii din Batoş lucrau cu spor la seceratul ultimelor suprafeţe cultivate cu păioase, la transportul clăilor la treierat, iar într-o parte de hotar tractoriştii au început şi arăturile de vară R. C. toltdiviski Treierişul trebuie grăbit După datele secţiunii agricole re­gionale, pînă la 1 august în regiunea noastră recoltatul păioaselor s-a exe­cutat în proporţie de 62,1 la sută. Se­ceratul a început în toate raioanele. In raionul Tg.-Mureş recoltatul pă­ioaselor s-a executat pe 93,7 la sută din suprafaţă, în raionul Tg.-Secuiesc pe 85,6 la sută, Cristur 75,6 la sută, Sîngeorgiu de Pădure 75,5 la sută, Sf. Gheorghe 75 la sută, Reghin 73,4 la sută, Odorhei 56,3 la sută, Ciuc 18,7 la sută, Topliţa 15,1 la sută, iar în raionul Gheorgheni pe 0,4 la sută din suprafaţă. Peste tot se observă mare înceti­neală in privinţa transportării griului de pe cimp şi începerea treierişului. In unele locuri n-au sosit încă nici batozele La Urisiu de Jos, raionul Reghin, de pildă, nici la 30 iulie n-a fost sosită batoza proprietatea lui Kieselstein Filip din Reghin, reparti­zată de sfatul popular raional pentru a lucra în acest sat. Deşi ţăranii muncitori de aici au vrut să înceapă treierişul, n-au putut în lipsă de ba­toză. In unele părţi au fost trimise ba­toze nereparate, cum este cazul la Ceuaş, (aparţinînd S.M.T.-ului Tg.­­Mureş), iar în unele locuri S.M.T.-ul nu se îngrijeşte de aprovizionarea la timp cu combustibil, din care cauză batozele nu funcţionează zile întregi, cum s-a întîmplat de pildă la Cris­­teşti, raionul Tg.-Mureş. In majoritatea comunelor recolta Ia păioase este cu mult mai mare decit in anii trecuţi. In multe gospodării agricole colective, în gospodăriile agricole de stat şi în întovărăşirile agricole, producţia de grîu şi orz la hectar a trecut de 2.600 kg. In raio­­nul Cristur, de pildă, producţia me­die la hectar obţinută de pe suprafe­­ţele treierate pînă în prezent este de 2.200 kg, iar în raionul Tg. Secuiesc de 1920 kg. Tocmai de aceea, recolta bogată din acest an trebuie strînsă la timp şi fără pierderi. Nu e de ajuns să termi­­năm seceratul, deoarece recolta este asigurată numai terminînd şi treie­ratul. Organizaţiile de partid au sarcina de răspundere de a mobiliza toate forţele pentru grăbirea treierişului. Sfaturile populare trebuie să ia mă­suri urgente pentru transportarea flăilor de pe cimp şi asigurarea func­­ţionării batozelor fără întreruperi, ziua şi noaptea, pentru ca treieratul cerealelor să se termine în cel mai scurt timp. PROIFTART DIN TOATE T'.RILE. UNITTUS! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATUIUI POPULAR ----- AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VI Nr. 518 Sîmbătă 3 august 1957 6 PAGINI - 20 BANI Din frumuseţile regiunii noastre (Prezentată la concursul foto cu teme libere organizat de cercul foto-ama­­torilor din Tg. Mureș). PE MALUL LACULUI Vasvári Zoltán ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Realizări şi fapte în cinstea marii sărbători La întreprinderea „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciuc, în cinstea zi­lei de 23 August printr-o bună organizare a muncii s-au obţinut pînă în prezent economii ce se cifrează la suma de 40.000 lei. La fabrica de cărămidă din Sincrăieni s-au realizat peste plan 80.000 bucăţi ţigle solz. Tot la aceeastă fabrică a început să se producă ’ ţigle coame, avînd deja o comandă de 800 bucăţi din care s-a realizat 560 bucăţi. Făcînd o comparaţie cu­ anii trecuţi cînd la secţia de turnătorie nu se turnau decit sobe din fontă, în prezent aici se toarnă diferite articole cum sunt: sobe de fontă, lagăre, bucşe etc. In cinstea zilei de 23 August se fabrică două articole noi: sobe din tablă emailată şi se toarnă saboţi pentru C.F.R. Astfel, economiile realizate în cursul trimestrului II s-au ridicat la 60.000 lei, iar la încheierea semestrului la suma de 110.000 lei. Tot la această întreprindere a intrat în funcţie noua secţie de îm­­buteliere a apei minerale de la Sîncrăieni-Ciuc. S-au expediat pînă în pre­zent 55.000 sticle in diferite localităţi ca: Bucureşti, Tg.-Mureş, Sf. Gheor­ghe ş. a. S-au primit comenzi de peste 130.000 sticle din partea regiunilor din ţară. Noul produs de apă minerală este cel mai caracteristic din ţară prin gustul său agreabil, afirmîndu-se o băutură de preferinţă. Angajamentul depăşit La întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş se lucrează in contul zilei de 22 August a. c. planul pro­ducţiei globale fiind depăşit cu 13,55 la sută. Muncitorii acestei întreprin­deri şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să dea pro­duse peste plan în valoare de 457.000 lei la următoarele articole: mănuşi 4.000 perechi, şorţuri 2.000 bucăţi, cordoane-piele 3.000 bucăţi, curele de ceas 3.000 bucăţi, ghetuţe copii 5.000 perechi şi diferite articole de maro­­chinărie din deşeuri in valoare de 20.000 lei. Pînă in prezent au fost produse: mănuşi piele 1.056 buc., şorţuri din piele 2.554 buc., cordoane piele 1.143 buc., curele de ceas 4.545 buc., ghe­tuţe copii 5.365 perechi şi diferite ar­ticole din deşeuri. Valoarea realizărilor obţinute pînă în prezent se ridică la suma de 495.083 lei, angajamentul luat fiind depășit valoric cu 38.083 lei. Citiţi în numărul de azi: — Colţul Festivalului: Intîlniri, vizite şi manifestări ale dele­gaţiei române (pag. 2­ a). — Din realizările constructorilor comunismului (pag. 3 a). — Pagina tineretului (pag. 4­ a). — Despre unele probleme ale eco­nomiei locale (pag. 5 a).

Next