Steaua Roşie, iulie 1958 (Anul 7, nr. 612-620)
1958-07-02 / nr. 612
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! ANUL VII Nr. 612 Miercuri, 2 iulie 1958 6 PAGINI - 20 BANI DE PE OGOARELE PATRIEI In țară Sectorul legumicol al G.A.G. „6 Martie“ comuna Şelimbăr cuprinde o suprafaţă de 13 ha. culturi de varză, roşii, ceapă, conopidă şi altele. In foto: In răsadniţa G.A.G. „6 Martie“ din comuna Şelimbăr, raionul Sibiu, regiunea Stalin, colectivistele Margareta Denghel, Elena Mening şi Henry Greil fac lucrări de întreţinere. In întreaga ţară lucrările de întreţinere a culturilor sunt în toi. Şi la G.A.S. Oradea se execută praşila II-a pe cele 000 ha. cu porumb ale gospodăriei. In foto : Tractoriştii fruntaşi Alexandru Kolmar şi Andrei Varadi lucrează la prăşitul mecanic al porumbului (praşila 11-a). Ei reuşesc să prăşească 6—7 ha. peste norma zilnică şi să dea lucru de bună calitate. I n ® s ■ ® Gospodării colective, fruntaşe la recoltări De cîteva zile, în unele raioane din regiunea noastră a început marea bălie pentru strîngerea recoltei begadin acest ani la timp şi fără pieriă la 26 iunie s-a secerat orzul t ramnă de pe 101 hectare. In raiul Sîngeorgiu de Pădure 51 ha, ,g. Mureş ,48 ha şi Reghin 2 ha. Gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Mureş au strîns recolta de orz ,de pe 48 ha. Colectiviştii din Foi depildă au secerat 8 ha cu orz, cei din Stejeriş 7 ha, Acăţari 5 ha, Dózsa Gheorghe 4 ha, Nicoleşti-Ciba 3 ha etc. Şi întovărăşiţii din Căluşer au secerat orzul de pe 1 ha. Recoltările au început şi în sectorul individual. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale din Oaia, de pildă, au secerat 5 ha cu orz.. La Acăţari, s-au secerat 3 ha, la Band 2 ha, Şardu Nirajului 2 ha, Ungheni 1 ha. In trei raioane s-a terminat oiraşila a doua In raioanele Cristina, Secuiesc, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc s a executat praşila a doua pe întreaga suprafaţă, cultivată cu plante prăşitoare. Este pe terminate praşila a doua şi în celelalte raioane. In raionul Gheorghieni de pildă s-a executat, pînă la 26 iunie, în proporţie de 98,8%, Sîngeorgiu de Pădure 97,7%, Ciuc 91,3%. In raionul Tg. Secuiesc, terminînd praşila a doua, ţăranii muncitori se străduiesc ca în scurt timp să termine şi praşila a treia. 5 ani de rodnică activitate La 6 iulie s-au împlinit cinci ani de la înfiinţarea Retorului regional. Pentru informarea mai a amănunţită a cititorilor, un redactor al ziarului nostru, a avut o convorbire cu tovarăşul Blum Iosif, directorul Iletorului şi cu alţi salariaţi care presează serviciul aici, de la înfiinţare. — Cărui fapt se datoreşte înfiinţarea acestei întreprinderi ? — Este ştiut că înainte vreme erau linele secţii de prelucrare a lemnoaselor pe lîngă întreprinderile raionale. Acestea nu erau dotate cu maşini, nu aveau tehnicieni şi cadre calificate, erau conduse slab din punct de vedere gospodăresc. Forurile superioare la nivel regional au găsit de cuviinţă să înfiinţeze o întreprindere regională care să coordoneze aceste secţii şi să fie dotată cu toate cele necesare pentru atingerea scopului propus. • — Cu ce s-a ocupat întii întreprinderea dv. ? 11 — La început am avut foarte multe greutăţi. Conducerea întreprinderii număra doar patru oameni. Inginerul Macavei Gheorghe, contabilul Mîndru Victor, dactilografa Nan Ghizela şi eu. Ne puneam mereu întrebarea cu ce să începem? Ştiam din practica secţiilor raionale că numai exploatarea forestieră nu va face întreprinderea să devină rentabilă. Am trecut deci, paralel cu exploatarea lemnoaselor să le şi prelucrăm în bunuri de larg consum. La înfiinţare întreprinderea executa 3 faze : exploatare forestieri, industrializare şi prelucrarea în ateliere. Din cifrele care urmează se poate vedea că ponderea producţiei a trecut la ateliere. In urma plenarei C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 întreprinderea noastră a cunoscut o dezvoltare continuă. Este suficient să spun că valoareaproducţiei globale la ora actuală faţă de 1953 a crescut cu 370 la sută, iar bunurile de larg consum faţă de aceeaşi perioadă au crescut cu 662 la sută. In cadrul bunurilor de larg consum bunăoară, am început cu fabricarea de mobilă pentru bucătărie. (Continuare în pag. 4-a) 1953 1958 — exploatare forestieră 52% 20% — industrializare 33% 21% — producție în ateliere 15% 59% Comunicat privind şedinţa de activ a comitetelor regional şi orăşenesc de partid Comitetul de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Comitetul orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş şi activul lor, au dezbătut în zilele de 27 şi 28 iunie hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie 1958. La şedinţă a participat tovarăşul Fazekas János, membru al Comitetului Central al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. La şedinţa de activ tovarăşul Csupor Lajos, prim secretar al Comitetului regional de partid a prezentat raportul informativ al biroului comitetului regional de partid întocmit în spiritul hotărîrilor plenarei C.C. Participanţii la şedinţa de activ au dezbătut felul în care organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră au luptat în spiritul hotărîrilor celui de-al II-lea Congres al partidului pentru sporirea rîndurilor partidului, pentru îmbunătăţirea necontenită a compoziţiei sociale a partidului, pentru întărirea organizatorică a partidului, pentru întărirea permanentă a unităţii şi disciplinei de partid, pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, pentru lichidarea tuturor influenţelor revizioniste şi ale ideologiei burgheze. Participanţii au dezbătut temeinic şi sarcinile legate de apărarea proprietăţii socialiste. Marele număr de participanţi şi-a exprimat în unanimitate acea hotărire sinceră de a lupta din toate puterile lor, cu dragoste faţă de cauza comunistă, cu devotament nezdruncinat pentru continua întărire a unităţii de monolit partidului nostru, împotriva oricăror manifestări ale ideologiei burgheze şi în primul rînd ale revizionismului, pentru înfrîngerea tuturor tendinţelor de împăciuitorism faţă de orice abatere de la linia şi hotăririle partidului. Participanţii la discuţii şi-au exprimat cu sinceritate partinică mîndria de a fi membri unui partid ca Partidul Muncitoresc Român care conduce în mod glorios poporul muncitor al patriei noastre pe drumul marxism-leninismului, al socialismului. Participanţii la şedinţa de activ au asigurat Comitetul Central al partidului nostru scump că comuniştii regiunii noastre vor strînge şi mai mult nodurile în jurul Comitetului Central şi folosind toată capacitatea lor creatoare şi forţa lor vor lupta pentru realizarea fără întindere a hotărîrilor şedinţei plenare. Adunările de dări fie seuun în unităţile agricole cooperatiste In aceste zile, în viaţa gospodăriilor agricole colective, a întovărăşirilor are loc un eveniment deosebit de important: adunările generale pentru analizarea dărilor de seamă pe primele şase luni care s-au scurs din acest an. Făcînd bilanţul muncii pe o jumătate de an, colectiviştii, întovărăşiţii stabilesc totodată măsuri concrete menite să ducă la consolidarea unităţilor cooperatiste din agricultură, lacreşterea continuă a veniturilor. Majoritatea gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră au obţinut anul acesta realizări însemnate în creşterea puterii lor economice. Numai în 5 luni fondul de bază indivizibil a crescut cu peste un milion lei. S-au obţinut unele realizări şi în creşterea numărului de animale. La porci, de pildă, faţă de 15,4 capete cîte erau la sfîrşitul anului 1957 s-a ajuns la 16,6 capete raportat la 100 ha teren arabil. Numărul oilor la 100 ha teren agricol de asemeni a crescut la 54,7 capete faţă de 48,5 capete cite erau la sfîrşitul anului trecut. Numai în 5 luni ale acestui an gospodăriile agricole colective au repartizat avansuri băneşti membrilor în suma de 939.582 lei. Realizări frumoase au obţinut şi întovărăşirile. Multe, prin forţe proprii, şi-au sporit averea obştească, au organizat munca în comun şi repartizarea produselor, după zile-muncă efectuate şi după terenul adus în întovărăşire. Tot mai mulţi ţărani muncitori, pe zi ce trece, se conving de superioritatea sectorului socialist din agricultură, păşind, pe baza liberului consimţămînt în gospodăriile colective şi întovărăşiri. Peste 35.000 familii de ţărani muncitori din regiunea noastră cu aproape 82.000 ha pămînt fac astăzi parte din cele 493 unităţi cooperatiste din agricultură. In luna iunie, în comuna Turia, raionul Tg. Secuiesc 261 familii de ţărani muncitori cu 394 ha pămînt s-au unit în 3 întovărăşiri. Dar cu toate acestea, rezultatele obţinute în acest an nu ne pot mulţumi. Există numeroase gospodării colective care n-au repartizat încă avansuri în bani membrilor, nu şi-au mărit averea obştească, iar în ceea ce priveşte creşterea numărului de animale s-a făcut prea puţin. Multe întovărăşiri agricole n-au fond de bază şi n-au organizat executarea muncilor în comun. Tocmai de aceea adunările de dări de seamă pot şi trebuie să constituie un minunat prilej pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii în regiunea noastră. In acest sens cade în sarcina organelor şi organizaţiilor de partid să pregătească temeinic aceste adunări, să antreneze pe toţi colectiviştii, pe toţi întovărăşiţii la dezbaterea problemelor legate de întărirea unităţilor lor. Pentru buna desfăşurare a adunărilor generale, o condiţie principală este ca darea de seamă să facă o temeinică analiză economico-organizatorică şi politică a activităţii in această privinţă. De aceea, este de datoria comitetelor raionale de partid, a comitetelor executive ale sfaturilor populare de a trimite in unităţile agricole cooperatiste activişti şi tehnicieni din cei mai bine pregătiţi, care, pe baza unui studiu amănunţit, să ajute la întocmirea dării de seamă şi a plenului de măsuri. Darea de seamă să cuprindă felal cum au fost aplicate prevederile statutului, cum a fost planificată şi organizată munca, să se arate ce s-a făcut pentru sporirea producţiei şi dezvoltarea multilaterală a unităţii respective, ce s-a făcut pentru mărirea fondului indivizibil, cum s-au folosit veniturile realizate etc. Chezăşia creşterii veniturilor colectiviştilor este dezvoltarea multilaterală a producţiei, creşterea avutului obştesc. In această privinţă atît darea de seamă cît şi discuţiile vor trebui să dezbată pe larg felul cum se aplică în viaţă hotăririle consfătuirii de la Constanţa. Potrivit condiţiilor specifice şi a experienţei de pînă acum, peste tot, colectiviştii să hotărască înfiinţarea de ferme pentru creşterea vacilor, oilor, porcilor, păsărilor etc. Acum, în preajma recoltatului, mai mult ca oricînd, este un minunat prilej pentru a se aduce hotărîri concrete în vederea repartizării la fondul de bază şi o parte din recoltă. Important este ca adună-’rile generale să analizeze felul curii participă colectiviştii la muncă. Este de datoria organizaţiilor de partid de a combate orice încercare de încălcare a democraţiei interne. Adunarea generală să fie astfel condusă încît să dea posibilitate colectiviştilor să-şi spună deschis cuvîntul, să arate pe faţă lipsurile existente. Dezbătînd problemele privind întărirea organizatorică şi economică, con-’ solidarea şi apărarea proprietăţii obşteşti, adunările generale să hotărască măsuri concrete pentru intensificarea muncii de lămurire în vederea sporirii numărului de membri. In întovărăşiri problema de bază constituie înunca în comun şi mărirea averii obşteşti. Pentru întreprinderile şi instituţiile ce patronează unităţi agricole cooperatiste pregătirea dărilor de seamă trebuie să constituie o preocupare de seamă. Ele sunt datoare să trimită în aceste unităţi contabili pricepuţi care să sprijine efectiv comisiile de revizie şi consiliile de conducere în întocmirea dării de seamă contabile. Adunările de dări de seamă pot şi trebuie să ducă la continua comsoli-’ dare şi dezvoltare a unităţilor agricole cooperatiste, la intensificarea ritmului de transformare socialistă a agriculturii în regiunea noastră. Să muncim în aşa fel încît toate unităţile agricole cooperatiste din regiunea noastră să constituie exemple de urmat pentru toți țăranii muncitori, tradurînd astfel în viață hotăririle consfă- tuîrii de la Constanța..