Steaua Roşie, august 1958 (Anul 7, nr. 621-629)

1958-08-02 / nr. 621

32 haii pe locomotivă . . . Personalul 3020 soseşte în staţia Tg. Mureş normal, la ora 13,15 minute. Peronul gării scăldat in soarele lui cuptor, abundă în mulţimea celor c ore întîmpină trenul de călători. Sutele de persoane ce au venit la 31 iulie in gară nu întîmpinau — de data aceasta nici o delegaţie guvernamentală, sau de peste hotare. Ceferiştii Complexului Tg. Mureş împreună cu familiile lor au întîmpinat cu multe flori şi muzică pe mecanicul Olaru Gheorghe, care 32 de ani bătuţi pe muche a condus neobosit zeci, sute, mii de garnituri trenuri de marfă şi călători. Mecanicul Olaru Gheorghe a intrat la pensie. Locomotiva împodobită sărbătoreşte, la comanda tovarăşului Olaru — în aplauzele mulţimii entuziaste — înţepeneşte pe sine. Bătrînul mecanic, care în decursul a trei decenii şi mai bine a întimpinat cu sînge rece atîtea primejdii care-i puteau fi fatale lui şi miilor de călători, e adînc mişcat de cinstea ce i se acordă. Ochii lui încă ageri se umplu de lacrimi. El îşi îmbrăţişează soţia, feciorul (profesor la şcoala populară de alta), nepotul şi nora. Credincioasa lui tovarăşe de viaţă, gătită ca acum 30 de ani cînd s-au luat, exclamă fericită: „Gheorghe dragă, a ajutat dumnezeu ca în sfirşit să intri la pensie fără a avea accidente." £i a mai strîns încă odată în braţele ei „bătrîne" soţul drag. RASPOATA MUNCII Cuvintele adresate tovarăşului Olaru Gheorghe cu această ocazie au întruchipat figura neobositului muncitor. Pe vreme bună sau rea, 32 de ani a muncit pe locomotivă, transportînd mărfuri și călători. După eliberare cînd din partea muncitorilor se cereau eforturi pentru vindecarea rănilor pricinuite de război, comunistul Olaru Gheorghe a fost mereu în fruntea tuturor acţiunilor, invingînd greutăţile. El a fost printre primii mecanici din Complexul C.F.R. Tg. Mureş care a trecut la aplicarea metodelor înaintate de lucru cum ar fi mişcarea cineisutistă, remorcarea trenurilor cu tonaj sporit, metoda Blajenov etc. Toate le-a aplicat cu succes. Eforturile şi munca lui au fost răsplătite. Tovarăşul Olaru nu a fost numai un priceput mecanic. El a fost totodată şi un bun tovarăş, un exemplu viu pentru colegii lui tineri şi mistnici. Mecanicii asistenţi ce şi-au făcut stagiul alături de tovarăşul Olaru nu au învăţat numai tainele meşteşugului de a struni locomotiva, ei şi-au însuşit şi calităţile omului nou, atitudinea socialistă faţă de muncă, grija pentru bunul poporului. Meritele tovarăşului Olaru şi-au găsit expresia binemeritată atunci cînd a fost decorat cu medalia „A S-a aniversare a R. P. R.“ PREDAREA LOCOMOTIVEI a avut loc în cadru festiv. — Îmi iau rămas bun de la cel mai apropiat colaborator al meu: Locomotiva 327.067. Am întreţinut-o bine. Mi-a fost dragă. Nu m-a lăsat niciodată în pană. Nu m-a făcut de ruşine, înlocuitorul meu va putea remorca mai departe cu ea acceleratul ] 416. Spor la muncă, tovarăşii Atenţie la semafoare şi intrarea în staţii! înainte!... Fostul mecanic de acum cîteva clipe e înconjurat şi felicitat de înecanici şi ingineri, fochişti şi lăcătuşi, ■, impiegaţi şi urmari. El este îmbrăţişat şi de Dobi Iosif, în tovărăşia căruia şi-a început ucenicia. A mai mîngîiat încă odată colosul de fier şi oţel, i-a ascultat pulsul atît de cunoscut şi familiar. Adio, bucuria muncii mele, adio drum de fier!... ÎNCONJURUL PAMINTULUI DE 30 ORI Un calcul aproximativ al kilometrilor parcurşi de tovarăşul Olaru Gheorghe se ridică la respectabila cifră de 1.230.000 km, parcurşi pe locomotivă. Acest kilometraj echivalează cu înconjurul pămîntului de 30 ori. E o cifră şi asta. Acest record a necesitat răbdare, perseverenţă şi voinţă de care a dat dovadă cu prisosinţă tovarăşul Olaru. Economiile de combustibil făcute de tov. Olaru, împreună cu fochiştii săi ar asigura transportul a zeci şi sute de garnituri pe distanţa Tg. Mureş—Ciceu. DE VORBA CU TOVARĂŞUL OLARU GHEORGHE _ Cum vă împăcaţi cu ideea de a fi pensionar? — O viaţă de om mi-am petrecut-o la C.F.R. cu necazuri şi bucurii. Cred totuşi că-mi va fi greu. Nu din cauza banilor. Iau pensie grupa 1. sută la sută. Ştiţi, obişnuinţa. îmi lipseşte mirosul de ulei şi cărbune, locomotiva ... No, dar nu-i bai. Peste cîteva zile plec în concediu la băi la Călimăneşti cu soţia şi nepotul. M-oi obişnui. — Cum v aţi simţit în ultima cursă? ^ — Bine. Citiţi ce scrie aici. „Autorizaţie de parcurs nr. 0994.795. Păstrează această autorizaţie de parcurs ca amintire de la ultima îndrumare din staţia Războieni. Iţi urăm viaţă fericită pînă la adinei bătrîneţe". (O scrisoare asemănătoare a primit şi din staţia Luduş şi din partea salariaţilor de la Depou.) Poţi oare — a continuat interlocutorul meu — să nu te simţi bine, să nu ţi se umple ochii de lacrimi cînd vezi şi simţi atenţia tovarăşilor de muncă. Partidul ne-a învăţat să ne respectăm, să ne preţuim unii pe alţii. Le mulţumesc tuturor. — Ce economii aţi făcut anul acesta? — Am economisit 56 tone cărbune convenţional în valoare de 12.320 lei. Aceasta e ultima mea economie făcută statului, C.F.R.-ului. Nu mi-a fost niciodată ruşine la sfîrşitul lunii, de economiile realizate. Deşi Jbătrin, nu m-am lăsat mai jos decit ăi tineri. — Ce dorinţe aveţi ? — Să fiu sănătos. Să-mi petrec bătrîneţea în familie, să-mi crească nepotul mare, să-l văd şi pe el feroviar. GH. T0CACIU !*‘n■ Bătrînul Olaru Gheorghe soseşte din ultima tură, așteptat de tovarășii săi. Un ultim act de servici : predarea locomotivei. PlaîBarta roșie') 0 câini bine apsgo. Preocuparea organizaţiilor comerciale din Tg. Mureş pentru asigurarea unei mese care să corespundă din toate punctele de vedere cerinţelor salariaţilor îşi găseşte expresia incantina tutelată de către O.C.L. Alimentara. Înfiinţată de mai bine de 8 ani cu mijloace destul de modeste, cantina a progresat şi şi-a îmbunătăţit treptat activitatea, ajungînd să deservească azi peste 1.300 abonaţi din rîndurile organizaţiilor comerciale, ale sfaturilor populare şi alte întreprinderi. Cifra aceasta record este singură edificatoare despre felul cum este apreciată cantina de oamenii muncii din localitate, fiind de altfel bine cunoscută şi delegaţiilor din Bucureşti şi provincie. Afluenţa crescîndă nu este îrftîmplătoare. La preţul de 2 lei abonatul primeşte zilnic la prînz două feluri de mîncare plus de cîteva oni pe sâptămînă cafea şi desert, .lesele sunt bine preparate, gustoase şi consistente, nu lipsesc nici legumele sezoniere, garnituri şi salate, iar deservirea şi curăţenia sunt exemplare. Buna funcţionare a cantinei este asigurata printr-o aprovizionare ritmica şi îndestulătoare efectuată de furnizori care îşi respectă angajamentele, cum ar fi : Aprozar, Agevacoop, gradinăria sfatului popular al oraşului. Fără îndoială că rezultatele obţinute se datoresc în primul rînd eforturilor depuse de către personalul cantinei, cadre cu veche calificare, de pildă : Izsák Dezideriu, care conduce de 8 ani în mod chibzuit cantina, Nicula Ana, bucătăreasă şi ajutoarele ei Török Rozália, Veres Katalin, Mátyás Carolina. Atenţia personalului, privind pregătirile pentru întîmpinarea iernii, se concretizează prin curăţirea şi amenajarea pivniţelor, magaziilor şi utilajelor. Ca şi în fiecare an, cantina îşi va prepara singură semiindustrializatele, cca 8.000 kg bulion, 5.000 kg murături, 5.000 kg compoturi şi alte conserve. Asemenea se vor înmagazina 50.000 kg cartofi, 10.000 kg ceapă şi 30.000 kg alte legume. În cinstea zilei de 23 August se va da în folosinţă noul gheţar cu răcirea continuă a apei de baut. Este de necontestat, situaţia înfloritoare a cantinei, rezultat al grijii faţă de om de care sunt călăuzite organele sindicale locale care o controlează şi o îndrumă. Totuşi nu ar strica dacă ele s-ar preocupa şi de găsirea unui local mai corespunzător, cel actual neposedînd pentru sala de mese decît două încăperi cu suprafaţă foarte redusă, trebuind să se facă faţă, în timpul prînzului, la o afluenţă enormă, ceea ce evident că provoacă nemulţumiri. Nici vechiul deziderat al oamenilor muncii, de a se introduce mesele de regim încă nu şi-a găsit rezolvarea. ION TAUBMAN Mai multă atenţie fondului de investiţii In unele întreprinden din regiunea noastră nu se acordă atenţia cuvenită, de către conducere, folosirii fondului de investiţii in mod judicios. Unii titulari de investiţii n-au respectat în prima jumătate a acestui an funcţiunea conturilor, ceea ce a dus la denaturarea conţinutului economic, în, contabilitatea acestora. In această situaţie se află uzinele textile „Dózsa György“ din Sf. Gheorghe, Antrepozitul frigorifer Tg. Mureş, I.C.I.A. Tg. Mureş. La alte întreprinderi s-au făcut înregistrări eronate a utilajelor independente de contul „Utilaje şi piese de schimb“ sau utilaje creditate de bancă, înregistrate eronat. Printre aceste întreprinderi se numără I.R.I.C. Abator Tg. Mureş, I.C.I.A. Tg. Mureş. In unele cazuri s-au constatat diferenţe între dările de seamă contabile ale întreprinderilor şi dările de seamă statistice. Aşa este cazul la Întreprinderile comunale din Tg. Mureş, uzinele de textile „Dózsa György“ din Sf. Gheorghe şi altele. In acţiunea dusă de Banca de investiţii din Tg. Mureş pentru verificarea modului de planificare şi calculare a cotelor de amortizare s-a identificat un volum important de mijloace fixe nesupuse amortizării, mijloace fixe ce au fost sustrase ilegal, de titularii de investiţii, de la calculul şi plata amortizmentelor. Recuperarea acestor amortizmente este nesatisfăcătoare la 1.I.S. „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, Întreprinderile comunale din Tg. Mureş, Întreprinderea de gospodărire locală Tg. Alureş şi T.R.C.L. De asemenea s-a constatat că unele întreprinderi beneficiare au avut o creştere a contului construcţiilor şi care este generator de pierderi. Aşa se prezintă situaţia de pildă la şantierulprofil „Simo Geza“ din Tg. Mureş, unde lucrarea întitulată „Cantină“, preţul de deviz a fost depăşit cu 109 la sută, iar la lucrarea „Bloc nr. 2“ cu 50 la sută. Cauzele care au dus la această situaţie sînt următoarele: nu s-a întocmit la organizaţia de construcţii un plan tehnico-organizatoric, şi nu s-a urmărit pe parcurs preţul de cost. Consumurile specifice ale materialelor nu au fost respectate, ele au fost imputate greşit lucrărilor de pe acest şantier. La manoperă depăşirea a fost determinată de executarea unor lucrări în anul acesta deja raportate ca realizări ale anului 1957. Grupul de şantier Odorhei a înregistrat o pierdere de 250.000 lei la lucrările executate sau în curs de executare. Această pierdere se datoreşte menţinerii efectivului mare de muncitori, pe şantier, deşi era cunoscut că nu poate asigura un front corespunzător de lucru. Iată doar cîteva exemple care influenţează în mod negativ folosirea judicioasă a fondulii de investiţii. Este cazul ca lipsurile mai sus menţionate să fie înlăturate de către titularii fondurii lor de investiţii din întreprinderile res- I pective. Toate aceste lipsuri lovesc di- I rect în consolidarea economiei noastre I naţionale. De aceea este bine ca mai ales organizaţiile de bază din aceste întreprinderi să urmărească şi să sprijine modul de folosire a fondului de investiţii, pentru a se lichida cît mai grabnic aceste lipsuri , pentru a se încadra odată titularii de fonduri de investiţii pe un drum sănătos şi rodnic, folositor întreprinderii şi concomitent cu aceasta şi poporului. T. ŞTEFANESCU Realizări la uzinele textile din Sf. Gheorghe Din analiza rezultatelor obţinute în cursul semestrului I/1958 de colectivul I de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari ai uzinelor textile „Gheorghe Dózsa“, a reieşit că muncitorii şi tehnicienii şi-au îndeplinit cu einse sarcinile de plan. Planul producţiei r globale a fost îndeplinit în proporţie de 103,9 la sută, planul valoric în pro- porţie de 107,8 la sută. In cadrul în- trecerii socialiste între secţii cele mai bune rezultate au fost obţinute de co- * lectivul secţiei filatură a cărei condu- cere tehnică în frunte cu tov. Barabás Ludovic cu toate greutăţile întîmpinate , „inerente“ punerii in funcţiune a noii filaturi, împreună cu muncitorii, aju- tori de maiştri şi maiştri secţiei au , reuşit să îndeplinească planul de producţie în proporţie de 105,5 la sută, cîştigînd şi drapelul roşu de producţie al direcţiei şi al comitetului de întreprindere. Şi celelalte secţii au obţinut rezultate frumoase, printre care menţionăm mărirea randamentului maşinilor în ţesătorie cu 7,5 la sută, realizarea planului de producţie în proporţie de 102,5 la sută. Secţia finisaj, deşi a avut mari greutăţi de învins şi-a realizat sarcinile de plan. Un aport deosebit de valoros a adus serviciul tehnic al uzinei. La un moment dat realizarea planului de producţie a fost periclitat de apariţia dungilor la ţesăturile vopsite. Serviciul tehnic în frunte cu tov. Luzcatu Gheorghe, prin cercetări tehnico-ştiinţifice a clarificat cauza apariţiei dungilor la ţesăturile vopsite şi actualmente acest neajuns a fost eliminat. Realizări frumoase au fost obţinute şi în munca de inovaţii. Astfel numărul propunerilor a crescut faţă de semestrul 11/1957 cu 53 la sută, propunerile acceptate cu 202 la sută iar numărul propunătorilor cu 500 la sută, economiile post-calculate în perioada semestrului 1 a. c. au crescut cu 26 a sută, iar recompensele efectiv platte cu 240 la sută faţă de semestrul 1/1957. Cabinetul tehnic a iniţiat şi a organizat concursul „Cine cunoaşte meseia cîştigă“ care după 6 săptămîni de studiu individual din partea concurenţilor a avut loc nu de mult şi la care au participat 15 maiştri din filatură , 10 maiştri şi ajutor maiştri din ţesătorie. Reuşita concursului a dovedit că prin studiul individual ca metodă de bază în vederea însuşirii cunoştinţelor teoretice-tehnice se realizează educarea tehnică a cadrelor de tehnicceni. Asemenea acţiuni trebuie generalizate şi sprijinite deoarece pun acestea muncitorii, tehnicienii și inginerii pot ține pas cu cele mai noi realizări în domeniul tehnicii. ing. UNGUREANU CORNEL Schiller Tereza lucrează la 174 fuse.