Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)
1958-10-25 / nr. 645
Emoţionanta primire ident fi delegaţiei romíne In Slovacia BANSKA BISTRICA — De la trimişii speciali Agerpres. Joi dimineaţa, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romíne, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au sosit în localitatea Banska Bistrica, din centrul Slovaciei, înalţii demnitari români au fost însoţiţi de tovarăşii Jiri Hendrych, membru în Biroul Politic al C.G. al P. C. din Cehoslovacia, Vaclav David, membru al C.C. al P. C. din Cehoslovacia, ministrul Afacerilor Externe al R. Cehoslovace, Gustav Souck, şeful secţiei externe a C.C. al P.G. din Cehoslovacia, precum şi de dr. Ivan Rohall Ilkiv, ambasadorul R. Cehoslovace în R. P. Română, şi Gh. Vidraşcu, ambasadorul R. P. Romíne la Praga. «La sosire, mii de locuitori ai istoricei localităţi slovace au făcut membrilor delegaţiei române o caldă şi frăţească primire. Pe peronul gării, pe străzile oraşului, în mîiniie miilor de locuitori veniţi în întîmpinarea delegaţiei fluturau steaguri ■ romîneşti şi cehoslovace. Pe pancarte mari erau înscrise cuvinte de salut adresate solilor poporului român. Pe peronul gării, în întâmpinarea membrilor delegației române se aflau tovarăşii Karol Bacilek, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Slovacia, Ludovit Benada, preşedintele Consiliului Naţional al Slovaciei, Jan Siénél, vicepreşedinte al Corpului împuterniciţilor din Slovacia, Pavel Sronhauser, prim-secretar al Comitetului regional Banska Bistrica al Partidului Comunist din Slovacia, Ştefan Frank, preşedintele Consiliului Naţional al regiunii Banska Bistrica, conducători ai organizaţiilor obşteşti din Slovacia, reprezentanţi ai instituţiilor locale, ziarişti. Compania de onoare aliniată în piaţa gării a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne, R. Cehoslovace şi Uniunii Sovietice. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, după care conducătorul delegaţiei române, însoţit de tovarăşul Karol Bacilek, a trecut în revistă compania de onoare. Conducătorii de partid şi de stat români au fost înconjuraţi cu dragoste de pionieri care le-au oferit flori. Apropiindu-se de microfon, tovarăşul Karol Bacilek a urat oaspeţilor romîni bun venit pe pămîntul Slovaciei. Adresîndu-se tovarăşilor Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române, Karol Bacilek a spus : îngăduiţi-mi ca, în numele C. C. al Partidului Comunist din Slovacia, al Consiliului Naţional Slovac, al corpului împuterniciţilor şi al întregului popor slovac, să vă salut din toată inima în străvechiul şi istoricul oraş slovac Banska Bistrica. Vorbind despre succesele obţinute de poporul cehoslovac în construcţia socialistă, Karol Bacilek a spus: Sîntem foarte conştienţi de faptul că succesele noastre şi măreţele planuri pe care ni le-am propus în construcţia socialistă pot fi înfăptuite numai datorită faptului că Republica Cehoslovacă face parte integrantă din marele lagăr al socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, datorită faptului că ea colaborează cu toate ţările socialiste. In această privinţă, foarte importantă este şi colaborarea noastrăcu Republica Populară Romînă. Strînsa colaborare şi ajutorul reciproc asigură ţărilor socialiste şi popoarelor lor o dezvoltare economică fără precedent, o înflorire a culturii naţionale, o viaţă fericită şi îmbelşugată. Vă salutăm, ca reprezentanţi ai Partidului Muncitoresc Român — a subliniat în continuare tovarăşul Karol Bacilek — care merge consecvent în rîndurile partidelor comuniste şi muncitoreşti ce se călăuzesc după măreaţă învăţătură marxist-leninistă. Vă salutăm ca reprezentanţi ai poporului român ai cărui ostaşi, în cel de-al doilea război mondial, luptînd alături de armata sovietică, au adus jertfe mari pe teritoriul cehoslovac, contribuind într-o măsură importantă la eliberarea Cehoslovaciei şi a poporului său. Ingăduiţi-mi — a declarat în încheiere tovarăşul Karol Bacilek — ca în numele oamenilor muncii din Slovacia să exprim poporului român recunoştinţă neţărmurită pentru acest ajutor, necontenită a acestei prietenii, a prieteniei şi unităţii tuturor ţărilor lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică drept o datorie sfîntă, drept chezăşia înfloriri ţărilor noastre, a securităţii lor şi a independenţei lor naţionale. Cinstind memoria eroilor căzuţi în războiul antihitlerist, popoarele noastre îşi manifestă hotărirea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru preîntîmpinarea războiului, pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor, pentru apărarea bunului celui mai de preţ al omenirii — pacea. Trăiască prietenia cehoslovaco-ro- urină ! Trăiască lagărul unit şi puternic al ţărilor socialiste, In frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! Cuvintările au fost subliniate de îndelungi aplauze. Locuitorii Banskei Bistrica au manifestat cu entuziasm pentru prietenia de nezdruncinat romîno-cehoslovacă, călită în focul luptelor comune şi sfinţită prin sîngele vărsat de cei mai buni fii ai celor două popoare în lupta pentru libertatea şi independenţa patriei lor. Membrii delegaţiei romîne, însoţiţi de înalţii demnitari cehoslovaci, s-au îndreptat apoi cu maşinile spre Zvolen, localitate în care se află cimitirul eroilor romîni care, alături de ostaşii armatei sovietice şi de luptătorii cehoslovaci, şi-au jertfit viaţa in lupta împotriva fascismului, pentru libertatea popoarelor. In jurul cimitirului, pe aleile sale, se găseau mii de locuitori din Zvolen şi din împrejurimi veniţi să salute pe solii poporului român, să cinstească memoria celor căzuţi. La intrarea în cimitir, pe o mare pancartă erau înscrise în limbile romînă şi slovacă cuvintele: „Glorie eroilor romîni care au căzut în lupta pentru eliberarea patriei noastre“. Compania de onoare aliniată lingă monumentul eroilor romîni, înălţat în mijlocul cimitirului, a prezentat onorul, în acordurile sobre ale imnului eroilor căzuţi în lupta pentru libertate, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale romîne în frunte cutovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au depus o coroană de flori la monţt- I ment. Pe panglicile coroanei erau înscrise cuvintele: „Glorie veşnică eroilor romîni căzuţi în lupta pentru zdrobirea hitlerismului. Din partea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romîne“. Au fost depuse de asemenea coroane de flori din partea preşedintelui Republicii Cehoslovace, a C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a guvernului cehoslovac, precum şi din partea C.C. al Partidului Comunist din Slovacia şi Consiliului împuterniciţilor din Slovacia. Membrii delegaţiei au păstrat un moment de reculegere în faţa monumentului. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne şi R. Cehoslovace. Luînd cuvîntul în faţa mulţimii prezente, primul secretar al C.C. al P.G. din Slovacia, Karol Bacilek, a evocat luptele pline de abnegaţie ale patrioţilor cehoslovaci, armatei sovietice şi unităţilor armatei române îm BRATISLAVA. (De la trimişii speciali Agerpres.) La Bratislava, cel de-al doilea mare oraş al Cehoslovaciei, zeci de mii de oameni au făcut solilor poporului român o entuziastă primire. Pe peronul gării secretarul Comitetului regional Bratislava al P. C. din Slovacia, Aleksander Dubcek, a transmis membrilor delegaţiei salutul cordial, frăţesc al ceşi străvechiul Sîntem convinşi, a spus el, că vi-zita delegaţiei romîne in ţara noa- stră, va adinei şi mai mult tradiţio- nala prietenie ce uneşte popoarele noastre. Această prietenie a fost cimentată prin sîngele vărsat în comun în lupta împotriva fascismului, pentru libertatea şi independenţa ţărilor noastre. Apartenenţa R. P. Romîne şi R. Cehoslovace la puternicul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică creează cele mai bune condiţii pentru o rodnică colaborare multilaterală între popoarele noastre. Prietenia şi unitatea dintre ţările socialiste constituie astăzi chezăşia mersului lor înainte, chezăşia păcii în lume. Răspunzînd, tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşe- dinte al Consiliului de Miniştri, a arătat că odată cu sosirea în Cehoslovacia, delegaţia romînă a fost martora sentimentelor de adînca prietenie ce uneşte cele două popoare. Prietenia noastră, a spus vorbitorul, s-a născut în lupta comună împotriva împilării seculare, se întăreşte astăzi continuu sub stindardul nobil al marxism-leninismului. Salutăm cu bucurie — a încheiat vorbitorul — vechea Bratislavă, care sub steagul socialismului întinereşte zi de zi. De la gară şi pină la reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie, membrii delegaţiei romîne au fost salutaţi frăţeşte de locuitorii Bratislavei. Pe toate clădirile din centrul Bratislavei erau arborate steaguri tricolore românești și cehoslovace. Pe frontispiciul clădirilor oficiale se puteau citi urări de salut adresate solilor poporului român. Poporul cipriot are dreptul la autodeterminare „Nici o forţă din lume nu va putea impune infamul plan britanic care ne-ar transforma în sclavi ai englezilor şi turcilor“. (Dintr-un manifest al organizaţiei E.O.K.A.) a trupelor invadatoare. Acelaşi rol l-a fost destinat insulei şi recent cu ocazia invaziei Iordaniei. E limpede despre ce „interese vitale“ e vorba Dar, imperialiștii englezi, atunci cînd întocmesc diferite planuri de cotropire sau de stăpînire a unui sau a altui teritoriu uită un singur lucru: că trăim în secolul XX, cînd popoarele nu mai pot fi subjugate, cînd dorinţa de libertate şi independenţă este mai tare decit teroarea şi forţa armată a colonialismului. Poporul cipriot este hotărît să-şi cucerească independenţa. Popoarele lumii privesc cu simpatie şi se solidarizează cu lupta eroică a poporului cipriot. Dreptul la autodeterminare este singura soluţie care poate fi acceptată de poporul cipriot. Poporul român, profund interesat, ca în regiunea Balcanică şi Mediteranei orientale să domnească pacea şi înţelegerea, cere să se pună capăt teroarei şi asupririi colonialiste din Cipru. Poporul român sprijină cu căldură lupta dreaptă a poporului cipriot pentru ca acesta să-şi poată hotărî singur soarta. Intruchipînd năzuinţa şi simpatia poporului nostru, în declaraţia sa cu privire la nota guvernului grec din 18 septembrie, guvernul R.P.R. a declarat printre altele că: „Guvernul şi poporul român privesc cu profundă simpate lupta eroică pentru libertate a poporului cipriot, aflat în tragica situaţie de a fi ultimul dintre popoarele europene supuse unui regim colonial, căruia i se refuză dreptul legitim de a trăi in conformitate cu aspiraţiile şi interesele sale." Declaraţia guvernului nostru în legătură cu nota guvernului grec a avut un puternic ecou internaţional. Ziarele greceşti apreciază declaraţia guvernului nostru ca un sprijin acordat pentru rezolvarea justă ,a problemei Ciprului. Problema Ciprului continuă să rămînă la ordinea zilei. Situaţia din insulă se agravează. Autorităţile engleze au introdus interdicţia de circulaţie pe străzile unor oraşe, au loc noi arestări, percheziţii în masă. Dar toate aceste piese ale arsenalului colonialist sunt sortite eşecului. Epoca colonialismului este în declin, ultimul popor european aflat sub cizma colonială îşi va cuceri independenţa. Nu există forţă în lume care să poată infringe dorinţa de libertate şi independenţă a unui popor oricît de mic ar fi el. V. OLTEANU Uzina de automobile din capitala R.S.S. Bieloruse a construit prima serie de autotractoare cu o singură osie. Acest nou autotractor monoaxial are un motor cu o capaciate de 165—180 CP, capabil să dezvolte o viteză de 40 km. pe oră. Pe autotractor s-a instalat o conducere hidraulică care asigură maşinii o rotaţie de 90 de grade în ambele direcţii. Noul autotractor este destinat pentru lucrări cu diferite remorci ca: screpere, autobasculante, macarale fixe, săpătoare de şanţuri. In foto: Autotractorul monoaxial produs la Minsk. Circulaţia vaselor pe Dunăre s-a intensificat în ultimele trei luni. Numeroase vapoare transportă tot felul de produse. Vasele cehoslovace care fac curse pe Dunăre vor fi în curînd electrificate. In foto: Pe şantierul naval Bratislava. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac oficiile postatei, factorii poştali şi dirizorii voluntari din întreprinderi şiinstituţii, Romania. Nr. 1 3gf