Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-25 / nr. 645

Emoţionanta primire i­dent fi delegaţiei romíne In Slovacia BANSKA BISTRICA — De la tri­mişii speciali Agerpres. Joi dimineaţa, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Ro­míne, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au sosit în localitatea Banska Bistrica, din centrul Slova­ciei, înalţii demnitari români au fost în­soţiţi de tovarăşii Jiri Hendrych, mem­bru în Biroul Politic al C.G. al P. C. din Cehoslovacia, Vaclav David, membru al C.C. al P. C. din Cehoslo­vacia, ministrul Afacerilor Externe al R. Cehoslovace, Gustav Souck, şeful secţiei externe a C.C. al P.G. din Ce­hoslovacia, precum şi de dr. Ivan Rohall Ilkiv, ambasadorul R. Cehoslo­vace în R. P. Română, şi Gh. Vidraş­­cu, ambasadorul R. P. Romíne la Praga. «La sosire, mii de locuitori ai isto­ricei localităţi slovace au făcut mem­brilor delegaţiei române o caldă şi fră­ţească primire. Pe peronul gării, pe străzile oraşului, în mîiniie miilor de locuitori veniţi în întîmpinarea delega­ţiei fluturau steaguri ■ romîneşti şi ce­hoslovace. Pe pancarte mari erau în­scrise cuvinte de salut adresate soli­lor poporului român. Pe peronul gării, în întâmpinarea membrilor delegației române se aflau tovarăşii Karol Bacilek, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Slovacia, Ludovit Benada, preşedinte­le Consiliului Naţional al Slovaciei, Jan Siénél, vicepreşedinte al Corpului împuterniciţilor din Slovacia, Pavel Sronhauser, prim-secretar al Comitetu­lui regional Banska Bistrica al Parti­dului Comunist din Slovacia, Ştefan Frank, preşedintele Consiliului Naţio­nal al regiunii Banska Bistrica, con­ducători ai organizaţiilor obşteşti din Slovacia, reprezentanţi ai instituţiilor locale, ziarişti. Compania de onoare aliniată în pia­ţa gării a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne, R. Cehoslovace şi Uniunii Sovietice. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, după ca­re conducătorul delegaţiei române, în­soţit de tovarăşul Karol Bacilek, a trecut în revistă compania de onoare. Conducătorii de partid şi de stat români au fost înconjuraţi cu dragoste de pionieri care le-au oferit flori. Apropiindu-se de microfon, tovară­şul Karol Bacilek a urat oaspeţilor romîni bun venit pe pămîntul Slova­ciei. Adresîndu-se tovarăşilor Gh. Gheor­ghiu-Dej, Chivu Stoica şi membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române, Karol Bacilek a spus : îngăduiţi-mi ca, în numele C. C. al Partidului Comunist din Slovacia, al Consiliului Naţional Slovac, al corpu­lui împuterniciţilor şi al întregului popor slovac, să vă salut din toată inima în străvechiul şi istoricul oraş slovac Banska Bistrica. Vorbind despre succesele obţinute de poporul cehoslovac în construcţia socialistă, Karol Bacilek a spus: Sîntem foarte conştienţi de faptul că succesele noastre şi măreţele pla­nuri pe care ni le-am propus în con­strucţia socialistă pot fi înfăptuite nu­mai datorită faptului că Republica Ce­hoslovacă face parte integrantă din marele lagăr al socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, datorită faptului că ea colaborează cu toate ţările socialiste. In această privinţă, foarte impor­tantă este şi colaborarea noastră­­cu Republica Populară Romînă. Strînsa colaborare şi ajutorul reciproc asigură ţărilor socialiste şi popoarelor lor o dezvoltare economică fără precedent, o înflorire a culturii naţionale, o viaţă fericită şi îmbelşugată. Vă salutăm, ca reprezentanţi ai Partidului Muncitoresc Român — a subliniat în continuare tovarăşul Karol Bacilek — care merge consecvent în rîndurile partidelor comuniste şi mun­citoreşti ce se călăuzesc după măreaţă învăţătură marxist-leninistă. Vă salutăm ca reprezentanţi ai po­porului român ai cărui ostaşi, în cel de-al doilea război mondial, luptînd alături de armata sovietică, au adus jertfe mari pe teritoriul cehoslovac, contribuind în­tr-o măsură importantă la eliberarea Cehoslovaciei şi a po­porului său. Ingăduiţi-mi — a declarat în înche­iere tovarăşul Karol Bacilek — ca în numele oamenilor muncii din Slovacia să exprim poporului român recunoştin­ţă neţărmurită pentru acest ajutor, necontenită a acestei prietenii, a prie­teniei şi unităţii tuturor ţărilor lagă­rului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică drept o datorie sfîntă, drept chezăşia înfloriri ţărilor noastre, a securităţii lor şi a independenţei lor naţionale. Cinstind memoria eroilor căzuţi în războiul antihitlerist, popoarele noas­tre îşi manifestă hotărirea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru preîntîmpi­­narea războiului, pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor, pentru apărarea bunului celui mai de preţ al omenirii — pacea. Trăiască prietenia cehoslovaco-ro-­­ urină ! Trăiască lagărul unit şi puternic al ţărilor socialiste, In frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea şi prietenia între po­poare ! Cuvin­tările au fost subliniate de îndelungi aplauze. Locuitorii Bans­­kei Bistrica au manifestat cu entu­ziasm pentru prietenia de nezdrun­cinat romîno-cehoslovacă, călită în focul luptelor comune şi sfinţită prin sîngele vărsat de cei mai buni fii ai celor două popoare în lupta pentru libertatea şi independenţa patriei lor. Membrii delegaţiei romîne, însoţiţi de înalţii demnitari cehoslovaci, s-au îndreptat apoi cu maşinile spre Zvo­­len, localitate în care se află cimi­tirul eroilor romîni care, alături de ostaşii armatei sovietice şi de luptă­torii cehoslovaci, şi-au jertfit viaţa in lupta împotriva fascismului, pen­tru libertatea popoarelor. In jurul cimitirului, pe aleile sale, se găseau mii de locuitori din Zvolen şi din împrejurimi veniţi să salute pe solii poporului­­ român, să cinsteas­­că memoria celor căzuţi. La intrarea în cimitir, pe o mare pancartă erau înscrise în limbile ro­mînă şi slovacă cuvintele: „Glorie eroilor romîni care au căzut în lupta pentru eliberarea patriei noastre“. Compania de onoare aliniată lingă monumentul eroilor romîni, înălţat în mijlocul cimitirului, a prezentat onorul, în acordurile sobre ale imnului eroilor căzuţi în lupta pentru liber­tate, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale romîne în frunte cu­­tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au depus o coroană de flori la monţt- I ment. Pe panglicile coroanei erau în­scrise cuvintele: „Glorie veşnică eroi­lor romîni căzuţi în lupta pentru zdrobirea hitlerismului. Din partea delegaţiei de partid şi­­ guvernamen­tale a Republicii Populare Romîne“. Au fost depuse de asemenea co­roane de flori din partea preşedin­telui Republicii Cehoslovace, a C.C. al Partidului Comunist din Cehoslo­vacia, a guvernului cehoslovac, pre­cum şi din partea C.C. al Partidului Comunist din Slovacia şi Consiliului împuterniciţilor din Slovacia. Membrii delegaţiei au păstrat un moment de reculegere în faţa monu­mentului. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romîne şi R. Cehoslovace. Luînd cuvîntul în faţa mulţimii prezente, primul secretar al C.C. al P.G. din Slovacia, Karol Bacilek, a evocat luptele pline de abnegaţie ale patrioţilor cehoslovaci, armatei sovie­tice şi unităţilor armatei române îm­ BRATISLAVA.­­ (De la trimişii speciali Agerpres.) La Bratislava, cel de-al doilea mare oraş al Cehoslovaciei, zeci de mii de oameni au făcut solilor po­porului român o entuziastă primire. Pe peronul gării secretarul Comi­tetului regional Bratislava al P. C. din Slovacia, Aleksander Dub­­cek, a transmis membrilor delega­ţiei salutul cordial, frăţesc al ce­­şi străvechiul Sîntem convinşi, a spus el, că vi-­­­zita delegaţiei romîne in ţara noa-­ stră, va adinei şi mai mult tradiţio-­­ nala prietenie ce uneşte popoarele noastre. Această prietenie a fost ci­mentată prin sîngele vărsat în co­mun în lupta împotriva fascismului, pentru libertatea şi independenţa ţărilor noastre. Apartenenţa R. P. Romîne şi R. Cehoslovace la puter­nicul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică creează cele mai bune condiţii pentru o rodnică colaborare multilaterală între popoarele noastre. Prietenia şi unita­tea dintre ţările socialiste constituie astăzi chezăşia mersului lor înainte, chezăşia păcii în lume. Răspunzînd, tovarăşul Ştefan Voi­­tec, membru supleant al Biroulu­i Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşe-­ dinte al Consiliului de Miniştri, a­­ arătat că odată cu sosirea în Ceho­slovacia, delegaţia romînă a fost martora sentimentelor de adînca­­ prietenie ce uneşte cele două po­poare. Prietenia noastră, a spus vor­bitorul, s-a născut în lupta comună împotriva împilării seculare, se în­tăreşte astăzi continuu sub stindar­dul nobil al marxism-leninismului. Salutăm cu bucurie — a încheiat vorbitorul — vechea Bratislavă, care sub steagul­­ socialismului întinereşte zi de zi. De la gară şi pină la reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie, membrii delegaţiei romîne au fost salutaţi frăţeşte de locuitorii Bratislavei. Pe toate clădirile din centrul Bratisla­­vei erau arborate steaguri tricolore românești și cehoslovace. Pe fron­tispiciul clădirilor oficiale se puteau citi urări de salut adresate solilor poporului român. Poporul cipriot are dreptul la autodeterminare „Nici o forţă din lume nu va putea impune infamul plan britanic care ne-ar transforma în sclavi ai englezilor şi turcilor“. (Dintr-un manifest al organizaţiei E.O.K.A.) a trupelor invadatoare. Acelaşi rol l-a fost destinat insulei şi recent cu ocazia invaziei Iordaniei. E limpede despre ce „interese vitale“ e vorba Dar, imperialiștii­­ englezi, atunci cînd întocmesc diferite planuri de cotropire sau de stăpînire a unui sau a altui teritoriu uită un singur lucru: că trăim în secolul XX, cînd popoa­rele nu mai pot fi subjugate, cînd dorinţa de libertate şi independenţă este mai tare decit teroarea şi forţa armată a colonialismului. Poporul cipriot este hotărît să-şi cu­cerească independenţa. Popoarele lu­mii privesc cu simpatie şi se solida­rizează cu lupta eroică a poporului cipriot. Dreptul la autodeterminare este singura soluţie care poate fi acceptată de poporul cipriot. Poporul român, profund interesat, ca în regiunea Balcanică şi Medite­­ranei orientale să domnească pacea şi înţelegerea, cere să se pună capăt teroarei şi asupririi colonialiste din Cipru. Poporul român sprijină cu căl­dură lupta dreaptă a poporului cipriot pentru ca acesta să-şi poată hotărî singur soarta. Intruchipînd năzuinţa şi simpatia poporului nostru, în de­claraţia sa cu privire la nota guver­nului grec din 18 septembrie, guver­nul R.P.R. a declarat printre altele că: „Guvernul şi poporul român pri­vesc cu profundă simpat­e lupta eroi­că pentru libertate a poporului cipri­ot, aflat în tragica situaţie de a fi ultimul dintre popoarele europene su­puse unui regim colonial, căruia i se refuză dreptul legitim de a trăi in conformitate cu aspiraţiile şi intere­sele sale." Declaraţia guvernului nostru în le­gătură cu nota guvernului grec a avut un puternic ecou internaţional. Ziarele greceşti apreciază declaraţia guvernului nostru ca un sprijin acor­dat pentru rezolvarea justă ,a proble­mei Ciprului. Problema Ciprului continuă să ră­­mînă la ordinea zilei. Situaţia din insulă se agravează. Autorităţile en­gleze au­ introdus interdicţia de cir­culaţie pe străzile unor oraşe, au loc noi arestări, percheziţii în masă. Dar toate aceste piese ale arsenalului co­lonialist sunt sortite eşecului. Epoca colonialismului este în declin, ultimul popor european aflat sub cizma colo­nială îşi va cuceri independenţa. Nu există forţă în lume care să poată infringe dorinţa de libertate şi in­dependenţă a unui popor oricît de mic ar fi el. V. OLTEANU Uzina de automobile din capitala R.S.S. Bieloruse a construit prima se­rie de autotractoare cu o singură osie. Acest nou autotractor monoaxial are un motor cu o capaciate de 165—180 CP, capabil să dezvolte o viteză de 40 km. pe oră. Pe autotractor s-a instalat o conducere hidraulică care asigură maşinii o rotaţie de 90 de grade în am­bele direcţii. Noul autotractor este des­tinat pentru lucrări cu diferite remorci ca: screpere, autobasculante, macarale fixe, săpătoare de şanţuri. In foto: Au­totractorul monoaxial produs la Minsk. Circulaţia vaselor pe Dunăre s-a in­tensificat în ultimele trei luni. Nume­roase vapoare transportă tot felul de produse. Vasele cehoslovace care fac curse pe Dunăre vor fi în curînd electrificate. In foto: Pe şantierul na­val Bratislava. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac­­ oficiile postatei, factorii­ poştali şi dirizorii v­oluntari din întreprinderi şi­­insti­tuţii, Romania. Nr. 1 3gf

Next