Steaua Roşie, noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 647-655)
1958-11-01 / nr. 647
— întovărăşire la Porceşti--------------- Mulţi ani cei care in aceste zile au trecut prin comuna Porceşti, raionul Reghin, s-au întrebat: „Ce sărbătoare este acum?“ De la un capăt la celălalt al comunei, la fiecare casă sunt arborate drapele roşii şi tricolore. Parcă vesteau tuturor cel mai mare eveniment în viaţa satului. — Şi, intr-adevăr, este cel mai mare eveniment în viaţa noastră — ne spune Biro Ioan. — Astăzi am făcut primul pas pe drumul vieţii noi. In urma consfătuirii de la Constanţa, mai mult ca oricînd, numeroşi ţărani muncitori din Porceşti au început să discute între ei căile pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea veniturilor lor. Membrii de partid, ca Vita Andrei, Demeter Gheorghe etc. au fost cei dinţii care şi-au pus semnăturile, pentru viaţa cea nouă. Apoi, zi de zi, au stat de vorbă cu oamenii, arătindu-le că singurul drum ce poate duce ţărănimea muncitoare la o viaţă tot mai îndestulată este drumul agriculturii socialiste. Aşa, incepind din 25 iunie în tot satul nu se vorbea altceva decit despre înfiinţarea unei întovărăşiri. Pe tabla din faţa sfatului popular numărul celor ce depuneau cereri creştea mereu. Odată cu aceasta erau demascate elementele care căutau să oprească ţăranii muncitori din drumul pe care erau hotăriţi să pornească, cum a fost de pildă, Vita Francisc, de Ic nr. 156. Printr-o susţinută muncă politică de masă desfăşurata de organizaţia de bază, de sfatul popular, corpul didactic salariaţii cooperativei etc., s-a reuşit ca în ziua de 26 octombiie an iariiul unui on ,muncitori de aici să pună bazele întovărăşirii agricole „Mureşul“. încă din prima lor adunare, intovărăşiţii au adus o serie de hotărîri menite să ducă la continua dezvoltare şi consolidare a întovărăşirii. Au stabilit deja tarlalele unde vor însămînţa griu de toamnă, hotărîndu-se ca încă a doua zi să se adune toate seminţele de la membri pentru executarea lucrărilor in comun, întreaga suprafaţă de pămlnt a întovărăşirii va fi arată In toamna aceasta cu tractoarele S.M.T .-ului. — Numai dacă vom trece de la bun început la munca in comun vom putea dovedi intr-adevăr superioritatea cultivării laolaltă a pămintului, spun intovărăşiţii. Unii membri ai întovărăşirii ca Dali János, Adamcsik Antal, sau ca Vita Susana s-au înscris în întovărăşire cu tot pămîntul ce-l posedă. Cu ocazia şedinţei de constituire, adunarea generală a hotărît ca toţi membrii să-şi mărească suprafeţele înscrise. La sărbătoarea celor din Porceşti au participat şi ţăranii muncitori din Maioreşti. — Nici noi nu ne vom lăsa mai prejos, spune Precup Octavian, secretarul organizaţiei de bază de aici. Şi ţăranii muncitori din satul nostru sunt dornici de o viaţă tot mai bună. De aceea, în scurt timp şi la noi în sat va fi mare sărbătoare. ★ Odată cu înfiinţarea întovărăşirii agricole din Porceşti, numărul unităţilor agricole socialiste-cooperatiste din raionul Reghin a mai crescut cu una. A crescut şi numărul familiilor ce au păşit pe un drum nou în viaţă, cu 50. In schimb cu foarte puţin a sporit suprafaţa de teren cooperativizată. Cei 10membri ai întovărăşirii din Porceşti au înscris abia 22,58 Ha pămlnt. Cum se vor bucu- ra ei oare de roadele muncii in comun, de avantajele mecani- ■ tării cînd aproape toţi lucrează in două părţi? In foarte mică măsură. Nici comitetul raional de partid şi nici sfatul popular raional n-au acordat importanţa cuvenită intrării în întovărăşiri cu toată suprafaţa de pămînt. Astfel se explică faptul că in dorinţa de a deţine succese uşoare s-a ajuns la înfiinţarea de întovărăşiri cu suprafeţe mici de pămînt, care nu vor putea deveni exemplu de urmat pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, împărţind suprafaţa de teren a întovărăşirii din Porceşti pe familiile înscrise revine la fiecare abia 45 ari. Nici membrii de partid n-au înţeles cu toţii că ei trebuie să fie exemplu pentru ţărănimea muncitoare, ei să fie aceia care cei dinţii se înscriu cu toată suprafaţa de pămînt. Mai mult ca atît, unii membri de partid ca Kulcsár György, Nemeth Andrei, Nagy Ioan nici nu s-au înscris in întovărăşire. Iată deci de ce in raionul Reghin suprafeţele înscrise în întovărăşiri sînt mici. Comitetul raional de partid n-a acordat atenţia cuvenită îndrumării organizaţiilor de partid şi educării comuniştilor pentru ca aceştia cu toţii să fie în fruntea luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, iar exemplul lor să fie urmat de întreaga ţărănime muncitoare. Brigada Iii Dânilâ frenţ! Dănilă Frenţ e de loc din Ruşii-Munţi. El a fost al doilea din cei nouă fraţi care au văzut lumina zilei în casa ţăranului muncitor Dănilă Frenţ. Părinţii lui aveau două hectare. Dar oricit de bine le-ai lucra, cu venitul realizat de pe urma lor nu-i tocmai uşor să hrăneşti 11 guri, să-i îmbraci pe toţi ai casei, mai ales dacă ai norocul ca majoritatea copiilor să fie fete. Cînd Dănilă a crescut mai mărişor, părinţii s-au gîndit să-l dea la meserie. Neamurile au zis că dulgheria-i meserie bună. Nu-i vară sau toamnă să nu se rupă ceva la care, să nu fie ceva de cioplit pe la casele oamenilor. Fără să-l întrebe, fără să ţină seama de dorinţa copilului care visa maşini şi motoare, Dănilă s-a trezit elev la „Construcţiile“ din Tg. Mureş şi nu la mecanică cum ar fi dorit, ci la dulgherie. Ce era să facă? Prin oraş nu cunoştea pe nimeni. După vreo 3-4 luni de ucenicie, a lăsat dulgheria baltă şi s-a înscris la şcoala de tractorişti din Tg. Mureş. După un an, adică prin noiembrie 1952 a terminat şcoala. De data aceasta a fost întrebat unde vrea să muncească. Şi a ales S.M.T.ul Reghin. E şi mai aproape de casă. A lucrat ca tractorist timp de 3 ani, deservind pe rînd gospodăriile agricole colective din Vătava şi cele două Ideoluri. Peste tot o ducea bine şi peste tot a avut rezultate bune. Dacă nu ar fi fost aşa, în toamna anului 1955 nu l-ar fi decorat cu „Medalia Muncii“. Din 1955 deţine funcţia de şef de brigadă. Şi de fiecare dată şi în fiecare an brigada lui e fruntaşă. Fiind el însuşi un tractorist iscusit, avînd şi practică, i-a fost şi îi este uşor să-şi organizeze munca. Dănilă ştie una şi bună, şi are dreptate omul. E bine să fii prieten cu tractoriştii din brigadă, dar în acelaşi timp să te ştie că eşti brigadierul lor. Să ai un pic de autoritate. Şi Dănilă a reuşit să fie şi prieten cu tractoriştii şi să aibă şi autoritate. Nu-i dimineaţă în care briga-tierul să nu fie de faţă la porni■ea tractoarelor, iar pe teren îi uzitează des pe tractorişti. Tractoriştii Pintea Petru şi Niţă Vasile, în toamna aasta, au devenit membri ai gospodăriei agricole colective din Jedrad. Iar după ce tractoriştii au devenit colectivişti, adunarea generală a gospodăriei agricole colective a hotărît ca după fiecare hectar arat să socotească tractoristului care a efectuat lucrarea cîte 25 puncte. Această măsură are menirea de a-i cointeresa pe tractorişti pentru a executa cît mai multe arături, de cea mai bună calitate. Alţi doi tractorişti, Iosif Nagy şi Demeter György deservesc gospodăria colectivă şi întovărăşirea agricolă din Goreni, sat de curing cooperaţivizat în întregime. Despre Iosif Nagy, atît la staţiune cît şi la gospodăria colectivă din Goreni ca şi la celelalte din împrejurimi se spun numai cuvinte de laudă. El e cel mai bun tractorist din brigadă şi cred că nu exagerez cînd spun, chiar şi pe staţiune. Dar Iosif Nagy pe lingă faptul că lucrează bine, îşi îngrijeşte bine şi tractorul. Astfel a scutit tractorul de o reparaţie generală care echivalează cu 12.000 lei. Brigadierul Dănilă Frenţ cunoaşte chemarea la Întrecere lansată de S.M.T. Tg. Mureş, iar pe această cale el răspunde chemării cu următoarele puncte: realizarea planului campaniei de toamnă în proporţie de 100 la sută iar dacă timpul va permite chiar să-l depăşească, va face o economie la carburanţi de 2 la sută, va face o economie la piesele de schimb de 2 la sută, va executa peste tot numai lucrări de calitate. Datorită sîrguinţei cu care au lucrat tractoriştii la cele două gospodării agricole colective, din Dedrad şi Goreni, însămînţatul cerealelor a fost terminat la timp iar acum se lucrează la arăturile adinei de toamnă. De curînd brigadierul Dănilă Frenţ a fost primit în rîndurile membrilor de partid. E mîndru şi brigadierul de această cinste, sînt mindri şi tractoriştii de brigadierul lor. R. CÎMPEANU. Notă Treabă de mintuială După părerea gazetei de stradă din Ideciu de Jos (organ al organizaţiei de bază P.M.R. şi al sfatului popular comunal), în prezent ne aflăm de abia în pragul pregătirilor pentru însăminţările de toamnă. De asemenea, una din cele mai arzătoare probleme care ti preocupă în aceste zile pe idiceni este „acţiunea de dirijare a gustului şi a modei" de către comerţ. In ceea ce am spune nu e nici o exagerare. Cel puţin aşa reiese din ultimele articole pe care leam găsit publicate in vitrina gazetei de stradă pe care am amintit-o. Nu-i vorbă, gazeta se ocupă şi de unele probleme noi, actuale, numai că aceasta o face in chipul cel mai superficial posibil. Bunăoară, intr-un articol se vorbeşte în mod general despre importanţa contribuţiei voluntare, iar într-un colţ zace un tabel al cărui conţinut n-ar fi lipsit de interes dacă cei care diriguiesc activitatea gazetei de stradă i-ar fi dat o formă mai interesantă, mobilizatoare. Dar lipsa de operativitate in tratarea celor mai actuale probleme care îi preocupă pe cetăţenii din Ideciu de Jos nu-i singurul cusur al colegiului gazetei de stradă. Chiar și acele articole neinteresante pe care le publică sint atit de neglijent afişate incit nici nu pot fi citite de cine ar dori să o facă. Gazeta de stradă din Ideciu de Sus In schimb, ne scuteşte de orice comentariu. In afară de un ziar de acum trei săptămlni afişat in vitrina ei, nici un articol nu umbreşte spaţiul gazetei. Pină cind mai au oare de gînd tovarăşii din conducerea organizaţiei de bază şi a sfatului popular din Ideciu de Jos să tolereze această stare jalnică a gazetei de stradal i a patra întovărăşire la Lăzarea nu ae muit, in comuna Lazarea, raionul Gheorghieni a fost inaugurată a treia întovărăşire agricolă. La această sărbătoare au luat parte toţi ţărani muncitori din comună. — De ce să rămînem noi mai prejos — se întrebau atunci ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Să facem şi noi ca ei! Şi, într-adevăr, mulţi şi-au respectat cuvîntul spus. A început depunerea cererilor pentru înfiinţarea unei noi întovărăşiri, a patra din comună. Pînă acum 135 familii de ţărani muncitori cu peste 250 ha pămînt au înaintat cereri în acest sens. Veniţi alături de noi !a întovărăşirea agricolă din Vătava, raionul Topliţa abia a luat fiinţă astă-primăvară, cu un număr de 33 familii şi 90 ha. Datorită muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază, de deputaţi, agitatori, în Vătava lucrurile s-au schimbat foarte mult. Iată, numai pină zilele trecute numărul familiilor înscrise în întovărăşirea agricolă a ajuns la 75, iar al hectarelor la 225. Sunt gospodari ca Ioan Niţu care s-a înscris cu 8,45 ha, Toderic Nistor cu 6,43 ha, Gherman Gheorghe Arsenie cu 5,80 ha, Petruţ Ilie cu 4,42 ha şi mulţi alţii ca ei. Din cei 20 deputaţi din comuna noastră doar Cioată Irimia, zis Vărzar a rămas in afara sectorului socialist al agriculturii. Noi, intovărăşiţii din Vătava chemăm alături de noi în marea noastră familie şi pe Anton loan, Cioată Irimie de la 202, Anton Mihăilă, Bondrea Mihăilă, Nicoară Ioan, Ichim Teodor şi alţi gospodari buni din comuna noastră. Un mic calcul ne arată ce am putea să cîştigăm, dacă toţi gospodarii din comună s-ar înscrie in întovărăşirea agricolă. Numai prin desfiinţarea haturilor s-ar cîştiga aproape 300 ha, care cultivate, ar da o recoltă de 300.000 kg griu, sau 420.000 kg porumb, sau 900.000 kg trifoi. Pe lingă acestea, lucrînd pămîntul cu mijloace mecanizate de către S.M.T., ar creşte producţia la hectar, deci şi nivelul de trai al întovărăşiţilor. Ţărani cu gospodărie individuală din comuna Vătava şi de pe cuprinsul raionului Topliţa, urmaţi exemplul ţăranilor care s-au înscris din toată inima şi cu tot pămîntul în întovărăşirea agricolă ! CIOATĂ NICHIFOR preşedintele întovărăşirii din Vătava. Toţi, cu tot pămîntul Zilele trecute, ultimele familii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală din Cotuş, raionul Tg. Mureş au înaintat cereri pentru noua întovărăşire ce se va inaugura in curind. Printr-o susţinută muncă politică desfăşurată de organizaţiile de partid, ţăranii muncitori au înţeles că numai intrînd cu toată suprafaţa de pămînt în întovărăşire se vor putea bucura pe deplin de avantajele muncii în comun. Astfel, cu toţii s-au înscris cu tot pămîntul. La Adrianul Mic, de asemeni, toţi ţăranii muncitori din sat au înaintat cereri de intrare în întovărăşire, cu tot pămîntul. In curind, după inaugurarea întovărăşirilor, Cotuşul şi Adrianul Mic se vor număra şi ele printre satele complet cooperativizate. Numai de la sfîrşitul lunii septembrie şi pină în prezent, peste 1.000 familii de ţărani muncitori din satele raionului Tg. Mureş au înaintat cereri pentru înfiinţarea de noi unităţi. Alte 681 familii au intrat în unităţile existente. Creşte averea obştească a gospodăriilor agricole colective In urma consfătuirii de la Constanţa creşterea averii obşteşti constituie o preocupare de seamă pentru gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Mureş Dacă pînă acum la fondul de bază se repartizau avansuri numa din veniturile băneşti realizate anul acesta a început a se repartiza la fondul de bază şi din produse. Colectiviştii din Vieni de pildă, au repartizat pentru fondul de bază 2441 kg griu, cea din Ernei 3.000 kg grîu şi 1.500 kg orz. In total, pe raion, gospodăriile agricole colective au repartizat pentru fondul de bază 18.749 kg. grîu, precum şi însemnate cantităţi de alte produse. tiT* dr»a amaHrowJlaqs. aro* După cum era şi normal şi de data acesta cel mai pun răspuns i-au dat colectiviştii. Aceste cuvinte le-am auzit zilele trecute la Petelea, cu ocazia schimbului de experienţă. In examenul dat, colectiviştii şi-au dovedit superioritatea faţă de sectorul individual. Dar nu prin vorbe ci prin fapte, prin producţiile obţinute. Anul acesta, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au obţinut cu peste 220 kg grîu, cu 528 kg secară, cu 877 kg orz de toamnă la hectar mai mult decît s-a realizat in sectorul individual. Iată deci răspunsul colectiviştilor. Ei au demonstrat tuturor că gospodăria agricolă colectivă este singura în stare să aducă belşug în casele ţăranilor muncitori. Atunci, nu-i întîmplător că zi de zi alţi şi alţi ţărani muncitori păşesc pe drumul agriculturii socialiste. GJ^/j/de.T secară orz*t~1