Steaua Roşie, septembrie 1960 (Anul 9, nr. 840-847)
1960-09-03 / nr. 840
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOMI MAGHIARE Anul LX. Nr. 840. Sîmbătă, 3 septembrie 1960. 16 pagini 20 bani. Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíné Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghia-Bij cu privire la situaţia internaţionala şi politica externă a Republicii Populare Romíne Tovarăşi deputaţi şi deputate, Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este chemată să examineze situaţia internaţională şi să dezbată problemele politicii externe a Republicii Populare Române. Ea va exprima poziţia poporului român faţă de acestea şi în special faţă de problema dezarmării, cea mai importantă cerinţă a vieţii internaţionale — înscrisă pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Convocarea în acest scop a organului suprem al puterii de stat subliniază marea însemnătate pe care partidul şi guvernul nostru o acordă vieţii internaţionale şi îndeosebi problemei dezarmării. Este un izvor de forţă al puterii populare faptul că politica noastră externă se identifică cu cerinţele şi aspiraţiile poporului, că ea se bucură de sprijinul activ al acestuia. Marea Adunare Naţionalăse întruneşte la scurtă vreme după cel de-al II-ea Congres al partidului, care a consfinţit victoria deplină a socialismului în ţara noastră şi a marcat intrarea în noua etapă de dezvoltare a ţării — etapa desăvîrşirii construcţiei socialismului. Poporul român a păşit cu hotărîre şi elan la înfăptuirea programului de luptă şi de muncă elaborat de Congres. Planul de şase ani, schiţa programului de perspectivă oglindesc cu putere preocupările paşnice, constructive ale poporului român şi marea lui încredere în viitor, în perspectivele păcii mondiale. Referindu-ne la industrie, temelia forţei economice a ţării, ea indică — vorbind în mod figurat — că în decurs de 6 ani vom făuri o Romînie de două ori mai puternică decît cea de astăzi, iar peste 15 ani — de 26 de ori mai puternică decît cea dinainte de război. Iată planul de „cuceriri“ şi „expansiuni“ pe care ni l-am pus în faţă şi pe care-l vom înfăptui cu armele păcii ! (Aplauze puternice). Asigurarea viitorului luminos al patriei reprezintă obiectivul primordial al politicii externe a statului nostru. Congresul al III-lea al partidului a definit cu claritate politica externă promovată de Partidul Muncitoresc Român şi de guvernul Republicii Populare Romíne, politică de fermă apărare a păcii. La temelia politicii externe a statului nostru s-a aflat şi se află prietenia şi alianţa indestructibilă cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. Coeziunea şi unitatea lagărului socialist reprezintă chezăşia ,apărării păcii, garanţia victoriei politicii de pace şi securitate internaţională. (Aplauze). In strînsă unire cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă militează activ pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru promovarea principiilor de coexistenţă paşnică, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor imperialiste agresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi statornicirea unei păci trainice în lume. Această politică corespunde intereselor vitale ale poporului român, intereselor forţelor păcii şi progresului de pretutindeni. Ea nu este dictată de considerente de conjunctură, ci este o orientare politică permanentă, luminată de farul învăţăturii marxist-leniniste, fundamentată pe aprecierea ştiinţifică a raportului de forţe şi a tuturor factorilor care influenţează mersul evenimentelor pe arena internaţională. Coexistenţa paşnică — necesitate vitală pentru întreaga omenire Creşterea continuă a forţelor sociale care militează pentru pace şi securitate internaţională, pentru democraţie şi progres social este una din trăsăturile cele mai semnificative ale situaţiei internaţionale. Aceasta îşi găseşte cea mai puternică expresie în dezvoltarea impetuoasă a forţelor Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări care fac parte din sistemul mondial socialist. Succesele strălucite ale Uniunii Sovietice în toate domeniile construcţiei comunismului, creşterea în linie ascendentă a producţiei industriale şi agricole însoţită de rapida şi continua ridicare a nivelului de trai în ţările care construiesc socialismul — toate aceste realizări în care se exprimă superioritatea socialismului — exercită o influenţa determinantă asupra întregii dezvoltări contemporane, însufleţind pe oamenii muncii, toate popoarele, în lupta lor pentru independenţă, pentru o viaţă cu adevărat liberă şi fericită. Este caracteristic pentru fizionomia morală a celor două lumi — socialistă şi capitalistă — că, în timp ce ştiinţa sovietică apropie clipa primei călătorii a omului în spaţiul interplanetar, în Statele Unite ale Americii, aşa cum mărturisesc înşişi autorii programului american de cercetări cosmice, se acordă prioritate eforturilor spre realizarea satelitului-spion. Sîntem martorii elanului de nestăvilit al mişcării de eliberare naţională, care dărîmă ultimii piloni ai perimatului şi odiosului sistem al colonialismului. Numai în acest an au apărut pe harta lumii la noi state ale continentului african. Dintr-o rezervă a imperialismului, popoarele care scutură lanţurile sclaviei devin o rezervă a forţelor păcii şi progresului social. Promovarea de către tinerele state independente afroasiatice a unei politici de coexistenţă paşnică lărgeşte „zona păcii“ şi restrînge posibilităţile forţelor agresiunii. Evenimentele actuale spulberă legenda creată în marile metropole occidentale că popoarele înrobite obţin independenţa din mărinimia colonialiştilor. In realitate, independenţa este rezultatul luptei pline de jertfe duse vreme îndelungată de popoarele care au sfărîmat lanţurile sclaviei coloniale. Nenumărate fapte arată că, chiar după proclamarea independenței ! (Continuare în pag. 7-a) Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române Marea Adunare Națională a Republicii Populare Române întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a guvernului rlpublicii Populare Romine. Ii Atarea Adunare Naţionala a Republicii Populare Romine hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Organizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. oooo Oamenii muncii sprijină cu entuziasm politica externă a partidului şi guvernului nostru Alături de populaţia întregii ţări, cetăţenii regiunii noastremanifestă un viu interes faţă de lucrările recentei sesiuni extraordinare a Marii Adunări Naţionale. In silele cină s-a transmis prin posturile de radio, numeroşi cetăţeni s-au grupat in jurul aparatelor de radio ascultînd cu multă atenţie Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romine, iar după apariţia ziarelor, citeau cu mult interes acest document de mare însemnătate. In cadrul convorbirilor ce au loc in aceste zile în întreprinderi, instituţii şi la sate pe marginea raportului, cetăţenii îşi exprimă deplina aprobare faţă de politica externă a partidului şi guvernului nostru, hotărirea lor fermă de a lupta pentru întărirea lagărului socialist, pentru apărarea păcii. LA REVIZIA DE VAGOANE TG. MUREŞ Joi, la orele 12, muncitorii de la revizia de vagoane Tg. Mureş s-au adunat în sala de şedinţe pentru a asculta textul Raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea Marii Adunări Naţionale. După ce tov. Fiorea Samson a citit în ziar raportul, au luat cuvîntul mai mulţi tovarăşi. „încă n-am uitat grozăviile războiului. Atiţia invalizi, văduve şi orfani sunt urmări ale războiului. Noi nu mai vrem război. Vrem să ne construim viaţa, fericită in condiţii de pace. Partidul nostru se îngrijeşte de noi, ne călăuzeşte pe un drum sigur spre bine, spre fericire şi progres. îndrumările partidului noi le urmăm cu toată încrederea, cu tot elanul nostru. Politica externă pe care o promovează partidul şi guvernul nostru, este o politică de apărare a păcii, o politică ce militează pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor agresive. Iată de ce noi sîntem hotăriţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a apăra pacea atît de scumpă nouă tuturor“ — spunea muncitorul Papp Alexandru. Au mai luat cuvintul lăcătuşul Suciu Vasile şi alţii. Cu toţii şi-au exprimat hotărirea de a lupta pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor partidului şi guvernului, de a apăra cu orice preţ pacea. (Continuare in pag. 4-a) Primele cantităţi de zahăr din recolta lui Zoo Mirosul proaspetei sfecle din bogata recoltă a lui ‘60 care a intrat de curînd în fabricaţie, te întîmpină de la intrarea în fabrica de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş, însoţindu-te în continuare şi dincolo de „graniţa“ unde sunetele noilor maşini şi agregate în acţiune, încetează să se mai audă. Peste tot numai sfeclă. Zilnic, pe porţile fabricii intră peste 120 de vagoane. Ele sunt înghiţite cu repezeală de cele 6 transportoare hidraulice care îi fac o prespălare. Cele 6 canale, cît şi spaţiile din jurul lor sunt pline, iar transportoarele hidraulice prin care apa împinge cu putere sfecla, introduc în fabrică la fiecare minut cite o tonă. Ne grăbim să producem zilnic cît mai mult — mi-a declarat Hartvig Ştefan, şeful producţiei. — Şi ştiţi de ce? Noua recolta este deosebit de bogată, iar pe noi ne aşteaptă sarcini mari. Sfecla pe care n-o putem prelucra trebuie însilozată, depozitată, dar ea trăieşte şi respiră zilnic, pierzînd 0,03 la sută din cantitatea de zahăr pe care o conţine, aşa incit la 100 de zile s-ar putea pierde 2 la sută din greutatea sfeclei de zahăr. De aceea, noi prelucrăm tot mai multă sfeclă proaspătă care conţine o mai mare cantitate de zahăr. Lucrul acesta îl ştie şi mecanicul Suciu Alexandru, care se învîrte ca un titirez în jurul celor trei maşini moderne de tocat. „Comenzile merg ca ceasul , m-am acomodat de minune cu ele“ — mi-a declarat, mulţumit muncitorul Suciu. (Continuare in PHQ. 4-a) Se ambalează primele cantităţi de zahăr