Steaua Roşie, mai 1961 (Anul 10, nr. 104-128)
1961-05-03 / nr. 104
Cu prilejul zilei de 1 Mai tovarăşulChivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a rostit la posturile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, oameni ai muncii din patria noastră. Poporul nostru sărbătoreşte astăzi, împreună cu popoarele ţărilor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întreaga lume. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al întregii omeniri, pentru pace, democraţie şi socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece îrn revistă roadele minunate ale muncii sale entuziaste, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne să transmit clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii, întregului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, în lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile unui puternic avînt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe trasate de cel de al iil-lea Congres al Partidului. Pretutindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine se construiesc cartiere întregi de locuinţe, pe ogoarele unităţilor socialiste din agricultură lucrează tot mai multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga înfăţişare a satelor. Poporul nostru liber şi stăpîn pe soarta sa a transformat România într-o ţară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin progres, şi o cultură înfloritoare. întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai şi a glorioasei aniversări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea calităţii produselor, s-a transformat într-o mişcare a întregului popor şi s-a concretizat in succesele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe trimestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporţie de circa 104 la sută. Volumul producţiei globale industriale este cu aproape 18 la sută mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste succese sunt rezultatul muncii pline de avînt şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecvenţă politica partidului de industrializare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost obţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu încredere calea arătată de partid, muncesc uniţi în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Harnica noastră ţărănime muncitoare a pornit cu multă insufleţire la efectuarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, munceşte pentru sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, îşi făureşte condiţii de viaţă tot mai bune, asigurînd în acelaşi timp cantităţi sporite de produse agro-alimentare necesare industriei bunurilor de consum şi aprovizionării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preţ la dezvoltarea economiei naţionale, la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndirea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obţinute în economie, în creşterea venitului naţional, partidul şi guvernul au înfăptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele materiale şi culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut în primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 şi în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului şi date in folosinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul creator al celor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie ca planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile cînd sistemul mondial socialist exercită o înrîurire hotărîtoare asupra evoluţiei societăţii omeneşti. Marile realizări ale Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, avîntul ştiinţei şi tehnicii sovietice, succesele remarcabile ale popoarelor din toate ţările socialiste în dezvoltarea economiei şi culturii demonstrează cu puterea faptelor superioritatea incontestabilă a socialismului asupra capitalismului. Creşterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale sporesc influenţa ideilor socialismului în întreaga lume. In această primăvară care va rămîne de-a pururi în amintirea popolare-lor prin minunata victoriei a omului comunist, care a pătruns pentru prima oară în Cosmos, mai strălucitoare ca oricînd luminează în inimile tuturor celor ce muncesc încrederea nestrămutată în triumful cauzei comunismului — primăvara omenirii. Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din ţările capitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drepturi democratice şi progres social, pentru apărarea păcii. Clasa muncitoare şi alte pături muncitoare din ţările capitaliste se ridică împotriva politicii monopolurilor de aruncare pe umerii celor ce muncesc a poverii crizei economice şi a cursei înarmărilor, împotriva şomajului în continuă creştere, împotriva scumpirii vieţii, inflaţiei, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetăţeneşti. Trimitem muncitorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din ţările capitaliste un călduros mesaj de simpatie frăţească şi solidaritate internaţionalistă. Desfăşurarea recentă a evenimentelor pe arena internaţională arată că forţele care luptă pentru apărarea libertăţii popoarelor şi a păcii, împotriva acţiunilor agresive ale imperialiştilor sunt mai mari şi mai puternice decît oricînd. Zdrobirea de către poporul Cuban a agresiunii săvîrşite de mercenarii imperialismului american a fost salutată cu mare bucurie de poporul nostru. Această victorie a demonstrat din nou hotărîrea cu care îşi apără independenţa popoarele care au scuturat jugul imperialist, sprijinul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace și libertate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pentru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta celorlalte popoare din Asia şi Africa pentru libertate şi independenţă politică şi economică. In ţara noastră a produs o mare satisfacţie eşecul puciului militar-fascist din Algeria, ca urmare a ripostei date de milioanele de oameni ai muncii din Franţa şi Algeria. Ne exprimăm calda simpatie pentru masele populare din Franţa, în frunte cu clasa muncitoare, care s-au ridicat cu hotărîre în apărarea democraţiei. Tovarăşi, In domeniul relaţiilor internaţionale, Republica Populară Romina este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia politicii externe a ţârii noastre stau prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist. O manifestare a prieteniei şi frăţiei popoarelor din ţările socialiste a fost recenta vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale cehoslovace, condusă de tovarăşul Antonin Novotny, ca şi vizita înRepublica Populară Polonă a delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîre acţiunile întreprinse de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernul sovietic în frunte cu tovarăşul Hruşciov în vederea consolidării păcii. Guvernul Republicii Populare Române şi partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite. Menţinînd trează vigilenţa în faţa tuturor uneltirilor agresive ale imperialiştilor, ţara noastră, alături de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi celelalte ţări socialiste, va continua să lupte pentru rezolvarea în interesul păcii a tuturor problemelor internaţionale care frămintă astăzi omenirea. (Continuare in pag. 4-a) Animaţia caracteristică marilor sărbători a cuprins, in după-amiaza lui 1 Mai, străzile, pieţele şi parcurile Capitalei. Pe scenele şi estradele special amenajate au răsunat cîntece de slavă înălţate partidului, melodii vesele, s-au desfăşurat jocuri populare. In Piaţa Republicii, mii de oameni ai muncii, plini de voioşie, au ascultat ariile executate de fanfara Ministerului Forţelor Armate, melodiile interpretate de corul, orchestra şi soliştii Ministerului Industriei Grele, de formaţiile întreprinderii „Automatica“ şi de alte echipe de artişti amatori. Concertul Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a fost îndelung aplaudat. Plină de voie bună, mulţimea s-a prins în horă, apoi, in acordurile muzicii, perechi de dansatori au împînzit piaţa. Dansul şi veselia au continuat pînă tîrziu, în noapte. In Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ şi-au dat intîlnire cetăţeni din, toate colţurile Capitalei, veniţi să petreacă împreună, în aer liber, cîteva ore de nestăvilită voie bună. Vremea, la încet potrivnică, s-a îndreptat, îngăduind vizitatorilor sa se bucure din plin. Ca şi în ceilalţi ani, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“, prima zi a lunii mai înseamnă şi prima zi a activităţii artistice şi culturale ce se desfăşoară aici pînă tîrziu în zilele mohorîte ale toamnei. Incontinuu prin intrările parcului se revarsă numeroşi, cetăţeni. Unii se îndreaptă către Teatrul de vară pe a cărui scenă îşi desfăşoară programul orchestra şi soliştii Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Peste 4.000 de oameni aplaudă cu căldură „Invîrtita din Ardeal“ sau renumitul vals „Valurile Amurului“. Vine rîndul corului şi orchestrei Comitetului de Stat al Planificării. Potpuriurile romîneşti, cintecele sovietice şi ale altor popoare au atras şi ele preţuirea miilor de auditori. Echipa de jocuri de la Depoul I.T.B. „11 de Pintilie“ i-a încîntat cu suita sa de dansuri populare din regiunea Argeş. Şi pe estrada de amatori jocul şi cîntecul nu au încetat o clipă. Aici tineri muncitori şi elevi din formaţia Casei de cultură a tineretului din raionul I. V. Stalin au recitat, au dansat jocuri de pe plaiurile ţării noastre, au cîntat melodii din bogatul nostru tezaur folcloric. Numeroşi vizitatori se îndreaptă către cele două expoziţii deschise în pavilioanele parcului: expoziţia „1 Mai în Bucureşti 1890—1961“ şi expoziţia „Aspecte din Parcul de cultură şi odihnă V. Stalin“. In sala de festivităţi a Şcolii medii nr. 13 „MinaiViteazu“ sute de cetăţeni au aplaudat bogatul program prezentat de echipele artistice de amatori ale Uzinelor „Republica“, ale fabricilor „Electroaparataj“, „Bucureşti“, „Matasea Populară“ şi altele. Artiştii amatori au interpretat cu talent cîntece închinate zilei de 1 Mai şi aniversării partidului, iar dansatorii au executat frumoase jocuri populare romîneşti, sovietice, maghiare şi ale altor popoare. O seară minunată au petrecut numeroşi cetăţeni la Arenele Libertăţii, admirînd programul susţinut printre altele de corul Sindicatului lucrătorilor din învăţământ, Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei, orchestra şi soliştii Întreprinderii „Steaua Roşie“, echipelede dansuri ale Fabricii de chibrituri şi întreprinderii de bere „Rahova“. In după-amiaza marii sărbători, numeroşi bucureşteni s-au îndreptat către pădurile din preajma Capitalei, unde echipe artistice ale căminelor culturale şi ale unor întreprinderi şi instituţii au întreţinut atmosfera de voie bună prezentînd reuşite programe artistice. Tineretul a petrecut pînă în zori la carnavalurile organizate la casele de cultură ale tineretului din raioanele 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Gri- Viţa Roşie și altele. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE INITI-SAT ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ d 1n Anul X, Nr. 104 (978) | Miercuri, 3 mai 1961 | 4 pagini 20 bani Dacă cineva s-ar fi încumetat ca în ziua de 1 Mai să dea o raită prin toate întreprinderile oraşului Tg. Mureş, ar fi văzut intensele pregătiri care s-au făcut, entuziasmul cu care oamenii muncii au întîmpinat 1 Mai — Ziua solidarităţii, internaţionale a celor ce muncesc — ar fi cunoscut bilanţul bogat pe care l-au raportat partidului, harnicii muncitori de la Fabrica de mobilă „23 August", de la fabrica de conductori, fabrica de cărămizi şi ţigle, întreprinderea „Lázár Ödön" şi altele. Oraşul, a fost îmbrăcat şi el în frumoasele-i straie de sărbătoare Piaţa Stalin s-a înnoit în aceste zile. S-au finisat faţadele a două impunătoare clădiri cu cite patru etaje, care în cinstea glorioasei aniversări a partidului vor fi date în folosinţă oamenilor muncii. Pe frontispiciile clădirilor şi în vitrinele magazinelor au fost aşezate cu dragoste tablourile marilor dascăli, ai conducătorilor partidului, alături de drapele roşii şi tricolore ce fîlfîiau semeţe. Cu mult înainte de ora 7 dimineaţa, străzile oraşului au cunoscut animaţie oarecum deosebită de cea cotidiană. In ciuda ploii grupuri-grupuri de oameni ai muncii se îndreptau spre locurile de intîlnire a colectivelor întreprinderilor, îneît părea că întregul oraş este în stradă. Vremea capricioasă a continuat însă cu încăpăţînare să nu ţină seama de ceea ce s-a pregătit cu atîta dragoste şi entuziasm pentru această zi, astfel îneît demonstraţia oamenilor muncii n-a mai putut avea loc. ... Centrul oraşului, în jurul orei 10, era mai populat ca de obicei. Sălile de spectacole ale cinematografelor şi a Palatului culturii, de asemenea, cunoaşteau o afluenţă neobişnuită. Oamenii muncii aşteptau transmisia prin posturile de radio, a cuvîntării tovarăşului Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., adresate oamenilor muncii cu ocazia zilei de 1 Mai 1961. Timp de aproape 15 minute, în tăcerea care s-a lăsat asupra centrului oraşului, megafoanele au transmis prin cuvîntul tov. Chivu Stoica, un valoros bilanţ al oamenilor muncii din patria noastră, obţinut în cinstea acestei măreţe zile. Audiţia colectivă a cuvîntării a mai fost organizată şi în cadrul întreprinderilor ca „Lázár Ödön" I.R.A. nr. 2, fabrica de zahăr şi altele, unde muncitorii au ascultat cu deosebit interes realizările obţinute pînă în prezent de poporul nostru pe calea luminoasă a socialismului, pe care înaintează sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Român. „ Vremii care vroia să se arate posomorită i-au venit de hac, miile de cetăţeni ai oraşului Tg. Mureş. După întrunirile de dimineaţă oamenii muncii s-au îndreptat spre parcurile oraşului, spre frumoasele sale versante din împrejurimi. După masă, din jurul orelor 16, sălile cluburilor, colţurile roşii, îmbrăcate în straie de sărbătoare, pregătite ca pentru petrecere şi aprovizionare cu tot ce era necesar, au început să se populeze. La clubul fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ veselia a ţinut pînă tîrziu. Echipa de artişti amatori a fabricii a prezentat publicului un reuşit program artistic, pentru care a fost pe deplin răsplătită. Au fost jucate pe scenă frumoase învîrtite de pe Valea Mureşului, jocuri secuieşti de la Corund, au răsunat melodioase cîntece populare romîneşti şi maghiare. Veniseră la petrecere sute de oameni ai muncii. Fruntaşul în producţie Roşea Petru, muncitor la difuzie, venise tocmai de la Cristeşti. II însoţiră şi soţia şi cei doi flăcăi ai săi. Erau acolo fraţii Cozma, dintre care Emil muncitor al fabricii de zahăr, bine cunoscut pentru hărnicia sa, lăcătuşul Dan Béla şi-a invitat la petrecere şi cîteva dintre rude. Sosiseră cu familiile lor şi Pethő Albert, Demeter Béni şi mulţi alţii. La o masă stătea cu familia sa Ioan Ormenişan, bun jucător al echipei artistice, dar harnic şi în producţie. La clubul fabricii de mobilă „23 August“ veniseră în orele de după-amiază mulţi muncitori cu familile lor, tineri băieţi şi fete. Prezentând aspecte din repertoriul său pregătit pentru măreaţa sărbătoare —aniversarea a 40 de ani de la crearea partidului — echipa artistică de agitaţie a fost îndelung aplaudată pentru măiestria ei. Au sfidat capriciile vremii sute de oameni ai muncii şi au facut o vizită preferatului loc al petrecerilor de 1 Mai — platoul Corneşti. Spre seară nici o masă liberă nu mai era la restaurantul din deal, iar de jur împrejurul cabanei la cîteva grătare meşteruiau bucătarii pregătind fleica şi mititeii. Cele două gherete rămase locului, la care se vindea bere s-au dovedit insuficiente pentru numărul mare de vizitatori. Oamenii au sfidat vremea şi au venit la petrecere în pădurea înverzită. Jocurile, cintecele, voioşia a durat pînă tîrziu, spre miezul nopţii. Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pretutindeni cu multă voioşie, cu cîntece şi jocuri, cu optimismul şi hotărîrea de a se obţine noi succese în zilele ce urmează în cinstea unei mari sărbători la* niversarea a 40 de ani de la în fiinţarea partidului nostru drag. Un grup de muncitori de la întreprinderea „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş ascultă la radio cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica, membru al Biroului politic şi secretar al C.C. al P.M.R., adresată oamenilor muncii din patria noastră cu ocazia zilei de 1 Mai. In cursul după-amiezii, numeroase formaţii artistice au prezentat în faţa oamenilor muncii bogate programe artistice,in clişeu . Echipa de dansuri de la fabrica de zahăr „Bernáth Andrei“, interpretînd o învirtită de pe Valea Mureşului. Deşi o ploaie caldă de primăvară ce prevestea belşugul unitelor ogoare, îşi trimitea picurii mărunţi peste oraşul sărbătoreşte îmbrăcat, mii de oameni se adunau, grupuri grupuri, sau încolonaţi, îndreptîndu-se spre stadionul din parcul popular, unde urma să aibă loc mitingul oamenilor muncii din oraşul Reghin cu ocazia zilei de 1 Mai, măreaţă sărbătoare a celor ce muncesc. 1 Mai la Reghin La orele 10, pe stadion un potop de aplauze întîmpină pe conducătorii organizaţiilor raionale de partid şi de stat, pe reprezentanţii muncitorilor, intelectualilor, meseriaşilor din oraş, care urcă la tribună. Mitingul este deschis de tov. Boaru Constantin, preşedintele Consiliului raional al sindicatelor. Apoi tovarăşul Căldare Vasile, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R. şi tovarăşul Balint Alexandru, secretarul Comitetului orăşenesc P.M.R. vorbesc în limbile romînă şi maghiară, despre importanţa zilei de 1 Mai, arătînd realizările pe care oamenii muncii din ţară, din regiune, respectiv cei din oraşul şi raionul Reghin le-au obţinut în întrecerea socialistă organizată în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia. De nenumărate ori cuvântările sînt întrerupte de aplauze. Participantu manifestă pentru victoriosul nostru partid, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, manifestă pentru pace şi pentru unitatea oamenilor muncii din lumea întreagă. In cuvântările festive s-a arătat că în anul 1960 valoarea producţiei globale industriale a întreprinderilor din raion a fost de 7 ori mai mare decît în 1938, şi că muncitorii antrenaţi în întrecerea socialistă au realizat planul pe primul trimestru al acestui an, depăşind cu 7.375.000 lei valoarea producţiei globale planificate. Astfel, în primul trimestru al anului au fost realizate angajamentele luate pe întreg anul. S-a vorbit de asemeni despre realizările gospodăriei agricole de stat din Reghin, care deţine locul I pe regiune şi ale G.A.S-ului Batoş, care a terminat prima din raion însămînţările din primăvara acestui an. "(Continuare în pag. 3-a) In centrul oraşului a fost instalat un frumos panou al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor frun«A-fej. Ian Tg. Muici, ca.rg obţinut cele mai valoroase rezultate în producţie, în întrecerea seciai—.do.tai..caia in cinstea zilelor de 1 Mai si 8 Mai Mitingul oamenilor muncii din Tîrnăveni De la un capăt la altul, oraşul Tîrnăveni a îmbrăcat în această zi haine de sărbătoare. Mii de steaguri roşii şi tricolore fîlfîiau în adierea uşoară a vîntului de mai. Pe faţadele clădirilor proaspăt spoite erau expuse portretele marilor dascăli ai proletariatului Marx, Engels, Lenin şi ale membrilor Biroului politic al C. C. al partidului nostru. In scurt timp, piaţa 7 Noiembrie a fost plină de miile de demonstranţi, care scandau lozinci exprimîndu-şi dragostea faţă de Partidul Muncitoresc Român, conducătorul înţelept al poporului nostru şi solidaritatea cu oamenii muncii de pretutindeni. Mitingul a fost deschis de tovarăşul Moldovan Iacob, preşedintele consiliului local al sindicatelor. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tov. Buda Ieronim, secretar al Comitetului raional de partid. Vorbitorul a subliniat că, anul acesta poporul nostru sărbătoreşte ziua de 1 Mai antrenat în marea întrecere socialistă în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, pentru a da patriei produse mai multe, mai ieftine şi de o calitate tot mai superioară. Fâcînd un scurt bilanţ al realizărilor obţinute în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile raionului Tîrnăveni, vorbitorul a scos în evidenţă faptul că întreprinderile au dat produse peste plan în valoare de 5.436.000 lei, iar economiile realizate peste plan însumează 1.370.000 lei. Rezultate deosebit de frumoase au obţinut muncitorii, inginerii şi tehnicienii Combinatului chimic.Karl Marx“, care în frunte cuComuniştii au dat pe primele trei luni ale anului peste 1.243 tone carbid, 584 tone acid sulfuric, 790 tone şamotă, 33 tone policlorură de vinil şi alte cantităţi de produse, realizînd o economie la preţul de cost în valoare de 1.120.000 lei. Printre fruntarii întrecerii s-au situat harnicii făurari ai carbidului, în frunte cu echipa condusă de Hancu Gheorghe, cea condusă de Blaj Aurel de la secţia chimică, Török Iosif cu echipa sa de la metalurgie, Székely Mihăilă de la clorosodice ş. a. Rezultate tot atît de frumoase a obţinut şi harnicul colectiv de muncă al fabricii, de geamuri, care a dat peste plan 18.000 mp geam tras, 44.000 mp geam turnat, 239.000 bucăţi sticle şi flacoane, 15.800 mp geam armat colorat, a realizat 60.000 lei economii la preţul de cost şi un beneficiu peste plan de 167.000 lei. S-au evidenţiat in mod deosebit echipele conduse de maiştrii Végii Francisc, Fülöp Andrei, Olteanu Emil ş. a. Pentru rezultatele deosebite, obţinute în anul trecut, co(Continuare în pag. 3-a)