Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-20 / nr. 249

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA , Anul X, Nr. 249 (1.123) Vineri, 20 octombrie 1961 4 pagini 20 bani Lucrările Congresului al XXII-lea al P. C. U. S.­ ­ MOSCOVA 19 (Agerpres). —­­TASS transmite: La 19 octombrie, ora 10 dimi­neaţa, ora Moscovei, Congresul­­ al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi-a reluat lucrările. In cadrul şedinţei de dimineaţă au început dezbaterile pe margi­nea Raportului de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. la cel de-al XXII-lea Congres şi a Raportului cu privire la proiectul de Program al partidului, care au fost prezentate de Nikita Hruş­ciov în primele două zile ale lu­crărilor Congresului, precum şi pe marginea Raportului de activitate­­ al Comisiei centrale de revizie. Luînd primul cuvîntul P. N. DEMICEV, prim-secretar al Co­­­mitetului orăşenesc Moscova al­­ P.C.U.S., a declarat că noul Pro- I­gram al Partidului Comunist al­­ Uniunii Sovietice constituie un cod­­ al înţelepciunii marxism-leninis­­mului creator. El se distinge prin profunzime ştiinţifică, prin indica­rea concretă a căilor de construire a comunismului. Pînă la sfîrşitul septenalului ’(1965) în capitala Uniunii Sovie­tice vor fi complet automatizate 75 de uzine şi fabrici, peste 700 de secţii de producţie. Anul acesta —­­ a spus vorbitorul — industria Moscovei va atinge, în ce priveşte producţia globală şi productivita­tea muncii, nivelul prevăzut pen­tru cel de-al patrulea an al septe­­nalului. El a declarat că colectivele în­treprinderilor din Moscova propun iniţierea unei întreceri comuniste unionale. Luînd în continuare cuvîntul, NIKOLAI PODGORNII, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a declarat că întregul popor ucrainean aprobă fierbinte, activitatea C.C. al P.C.U.S. în frunte și Nikita Hruşciov, eminent activist de partid şi de stat. Sarcinile septenalului sînt înde­plinite de poporul ucrainean cu­­un an înainte de termenele stabi­­­ilite, iar în unele ramuri chiar cu­­ doi ani înainte — a arătat vorbi­­t­­orul. Incepînd din 1956 volumul­­lucrărilor capitale în Republică aproape că s-a dublat. Delegaţii şi invitaţii la Congres au întîmpinat cu aplauze decla­raţia lui N. Podgornîi că U­­craina va aduce aportul cuvenit la înfăptuirea sarcinii trasate de proiectul de Program, de creare în U.R.S.S. a unui belşug de pro­­­­duse agricole. Vorbitorul a declarat că la Con­gresul al XXII-lea comuniştii din Ucraina au venit strîns uniţi, ca un monolit, în jurul Comitetului Central al P.C.U.S. In dezvoltarea sa Ucraina a întrecut multe ţări capitaliste şi deţine un loc important în econo­mia Uniunii Sovietice şi în econo­mia mondială. Producţia republicii se exportă în 61 de ţări. Subliniind că C.C. al P.C.U.S. I a desfăşurat o amplă activitate pentru lichidarea cultului persona­lităţii şi a consecinţelor lui dăună­toare pentru restabilirea normelor leniniste ale vieţii de partid, N. Podgornîi a declarat că aceas­ta a descătuşat iniţiativa creatoa­re a maselor. El a subliniat impor­tanţa deosebită pe care au avut-o demascarea şi zdrobirea grupului antipartinic. In legătură cu aceas­ta vorbitorul a citat fapte privind activitatea antipartinică a lui Ka­­ganovici în perioada în care se­­ afla în Ucraina.­­ In încheiere Nikolai Pod­gornîi a declarat că Partidul Comunist din Ucraina va întări permanent prietenia dintre po­porul ucrainean şi toate popoarele Uniunii Sovietice. „Ne este scum­pă această prietenie şi o vom păzi cu sfinţenie“. Leningrădenii, ia spus IVAN SPIRIDONOV, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid Le­ningrad, aprobă şi sprijină din toată inima proiectul noului Pro­gram al P.C.U.S. — remarcabil document teoretic şi politic al epocii noastre. Subliniind justeţea condamnării cultului personalităţii lui Stalin şi lichidarea denaturărilor legate de acest cult, Ivan Spiridonov a­­amintit despre rolul criminal­­al lui Malenkov în aşa-numita „afa­cere de la Leningrad“. Oamenii muncii din regiunea Leningrad ia spus vorbitorul, reali­zează cu succes sarcinile septena­lului. Ritmul dezvoltării industriei va asigura atingerea în anul 1963 a nivelului de producţie stabilit pentru sfîrşitul planului septenal. Comuniştii din Bielorusia apro­bă întrutotul politica internă şi ex­ternă la Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,­­ a declarat K. T. MAZUROV, prim-secretar al IC.C. t al P.C. din Bielorusia. El a­­calificat proiectul noului Program ca un remarcabil document al marxismului creator, în care sînt trasate căile concrete de construire a comunismului. Pe măsura în­făptuirii programului nostru,­­a spus Mazurov, noi şi noi popoare vor păşi sub steagul comunismu­lui, întreaga omenire va ajunge la comunism — aceasta este lo­gica dezvoltării sociale. Mazurov ia subliniat uriaşa im­portanţă pe care o are pentru par­tid şi pentru popor lichidarea cul­tului personalităţii şi restabilirea normelor leniniste ale vieţii de partid. El a relevat rolul de sea­mă al lui Nikita Hruşciov în zdro­birea grupului antipartinic. Scoţînd în evidenţă posibilita­tea reală de a îndeplini progra­mul partidului, prezentat spre exa­minare congresului, Mazurov a arătat că succesele oamenilor muncii în îndeplinirea planului septenal stau chezăşie pentru aceasta. Industria Bielorusiei va îndeplini în cinci ani planul sep­tenal la producţia globală. Anul acesta producţia industrială ur­mează să crească cu 40 la sută în comparaţie cu anul 1958. S. R. RASIDOV, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. din Uzbekistan, a apreciat rezolvarea justă a problemei naţionale ca un merit istoric al partidului comu­niştilor şi a subliniat că aceasta constituie un exemplu pentru orice stat, pentru orice partid. Subliniind că în cursul vieţii unei singure generaţii Uzbekista­­nul a făcut un salt gigantic de la feudalism la socialism, Raşidov ia vorbit apoi amănunţit despre im­portantele succese obţinute de po­porul uzbec în dezvoltarea indus­triei, a agriculturii — îndeosebi în cultivarea bumbacului — pre­cum şi în dezvoltarea ştiinţei, în­­văţămîntului şi culturii. Primul secretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan a declarat că noul Program al P.C.U.S. este un do­cument de o forţă excepţională. El este un imn închinat viitorului nos­tru luminos spre care­ se îndreaptă şi la care va ajunge negreşit în­treaga omenire sub steagul mar­­xism-leninismului. Raportul Comitetului Central prezentat Congresului partidului, și proiectul noului Program al P.C.U.S. sînt pătrunse de umanism și de grija pentru om, — a de­clarat D. A. KUNAEV, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Comu­nist din Kazahstan. El a subli­niat că aceste documente consti­tuie un model de unitate între teo­rie şi practică, că ele constituie o generalizare, de pe poziţii marxist­­leniniste a experienţei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a întregii mişcări comuniste mon­diale, că răspund tuturor proble­melor vitale ale contemporaneităţii. Car­acterizînd situaţia economi­că a Kazahstanului, Kunaev a de­clarat că dezvoltarea sa impetuoa­să din ultimii ani confirmă impor­tanţa liniei adoptate de partid pri­vind dezvoltarea forţelor de pro­ducţie ale regiunilor răsăritene. Şedinţa de după-amiază Luînd cuvîntul conducătorul de­legaţiei Partidului Comunist Chi­nez, CIU EN-LAI, vicepreşedinte al C.C. al P.C. Chinez care a ur­mat la tribună, a caracterizat Programul P.C.U.S. drept un plan măreţ de construire a comunismu­lui, care deschide perspective lu­minoase şi însufleţeşte popoarele. Vorbitorul a declarat că poporul chinez sprijină acţiunile guvernu­lui sovietic în domeniul politicii externe, acţiuni orientate spre slă­birea încordării internaţionale, dezarmarea generală, consolidarea principiilor coexistenţei paşnice, precum şi măsurile întreprinse în ultima vreme pentru întărirea apă­rării. După cum a subliniat conducă­torul delegaţiei Partidului Comu­nist Chinez, viaţa a confirmat justeţea concluziilor Consfătuirilor de la Moscova ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncito­reşti din anii 1957 şi 1960. A apă­ra coeziunea mişcării comuniste internaţionale, a spus el, iată da­toria internaţionalistă a tuturor comuniştilor.„ Trainica prietenie chino-sovieti­­că — a spus Ciu En-lai, va dăinui în veci. El a dat apoi ci­tire mesajului de salut semnat de Mao Tze-dun, preşedintele Parti­dului Comunist Chinez, adresat Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. WLADYSLAW GOMULKA, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a subliniat în cuvîntul său că popoarele Europei și întregii lumi vor saluta cu deplină aprobare şi cu recunoştinţă tot ceea ce a spus N. S. Hruşciov în problema înche­ierii Tratatului de pace cu­ Ger­mania. . Poporul polonez, a decla­rat W. Gomulka, se alătură întru­­totul acestei poziţii. El a relevat că relaţiile dintre P.C.U.S. şi P.M.U.P., dintre poporul polonez şi poporul sovietic, au devenit mai cordiale şi mai frăţeşti ca nicio­dată înainte. Aşa cum revoluţia din octombrie din Rusia a deschis o epocă nouă în faţa omenirii, ia exercitat o in­fluenţă hotărîtoare asupra formării lagărului socialist mondial, tot aşa şi înfăptuirea programului de construire a comunismului în U.R.S.S. va deschide o nouă eta­pă în istoria omenirii, va crea condiţii fără precedent pentru vic­toria socialismului în întreaga lu­me. Gomulka a subliniat că Con­gresul al XXII-lea al P.C.U.S. constituie o nouă contribuţie uria­şă la cauza păcii în întreaga lu­me, şi că Programul supus spre examinare deschide perspective întregii omeniri. MAURICE THOREZ, secretar general al Partidului Comunist Francez care a luat apoi cuvîn­­tul a spus că privirile tuturor oa­menilor muncii din Franţa sînt în­dreptate spre acest Congres care va­­adopta cel mai însemnat docu­ment politic­­al epocii noastre — Programul P.C.U.S. — şi care are o mare însemnătate pentru mişca­rea muncitorească internaţională. Poporul sovietic­­a demonstrat caracterul realist­­al socialismului prin însăşi faptul că l-a construit. In prezent în istorie se înscrie o nouă pagină, ia spus Maurice Thorez. Farurile măreţelor con­strucţii ale comunismului luminează întreg pămîntul răspîndind ideile muncii creatoare. Thorez a decla­rat că Partidul Comunist Francez îşi exprimă regretul în legătură cu poziţia conducătorilor Partidu­lui Muncii din Albania, care, tabă­­tîndu-se de la principiile unităţii mişcării muncitoreşti şi comuniste internaţionale, aduc un prejudiciu poporului albanez. In cuvîntul său, LEONID BREJ­­NEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., a caracterizat fanii care au trecut de la cel de-al XX- lea Congres al partidului ca o mare cotitură în toate domeniile vieţii politice, economice şi spiri­tuale a poporului sovietic. Pro­gramul P.C.U.S., ia spus el, lumi­nează ca o făclie strălucitoare ca­lea spre o viaţă liberă şi fericită, calea spre comunism. Realizările Uniunii Sovietice, a subliniat L. I. Brejnev, dovedesc că se înfăptuieşte cu succes sarci­na formulată de partid­a de­­a ajunge din urmă şi de a întrece cele mai dezvoltate ţări capita­liste în ceea ce priveşte nivelul producţiei pe cap de locuitor. L. I. Brejnev s-a referit în con­tinuare la lupta împotriva grupu­lui antipartinic care s-a ridicat împotriva liniei leniniste, elabo­rată de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. Atît în politica externă, cît şi în cea internă,­­a arătat vor­bitorul, fracţioniştii au fost revi­zionişti, sectarişti şi dogmatici ire­mediabili. Leonid Brejnev a spus în con­tinuare: Nu putem vorbi fără un sentiment de nelinişte şi îngrijo­rare despre activitatea conducăto­rilor din Albania care în ultimul timp subminează pas cu pas teme­lia prieteniei dintre ţările noastre, dintre P.C.U.S. şi Partidul Muncii din Albania. Există o singură cale pentru a împiedica o dezvoltare nefastă a evenimentelor, a spus Brejnev. Această cale constă în reîntoarcerea conducătorilor din Albania pe poziţiile internaţiona­lismului, ale prieteniei şi colabo­rării cu toate ţările socialiste în interesul măreţei noastre cauze comune. Noi ne mîndrim, a spus în con­tinuare L. I. Brejnev, cu faptul că Partidul Comunist al Uniunii So­vietice a fost cel care a tras con­cluzia deosebit de importantă a po­sibilităţii de a se preîntîmpină războiul în epoca actuală. Forţa Uniunii Sovietice, a lagărului so­cialist, constituie un bastion de nădejde al popoarelor împotriva unui nou război. VASILI MJAVANADZE, prim­­secretar al Comitetului Central al P.C. din Gruzia, a spus că rapor­tul de activitate al Comitetului Central la Congresul al XXII-lea este un model de analiză marxist­­leninistă şi de dezvoltare creatoare a ideilor leninismului. Politica externă a C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, politica coexistenţei paşnice a ţă­rilor cu sisteme sociale diferite, se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru care este încre­dinţat că guvernul sovietic va promova şi pe viitor o politică ex­ternă activă pentru a preîntîmpina un nou război. Mjavanadze a declarat că în ultimii ani în Gruzia a crescut producţia de oţel, fontă, maşini­­unelte, ţesături, încălțăminte. Au fost create întreprinderi producă­(Continuare In pag. 4-a) Lucrează în contul ultimei luni din acest an Participînd cu mare însufleţire la întrecerea socialistă, colectivul de muncă al Fabricii de lapte­­praf „Mureşul“ din Remetea, Ra­ionul Gheorghieni, obţine însemna­te realizări în producţie. De la începutul anului munci­torii de aici iau produs peste pre­vederile planului însemnate canti­tăţi de lapte praf, tint şi alte pro­duse lactate în valoare de 2.025.000 lei. Prin folosirea mai raţională a mijloacelor de produc­ţie,­­a materiei prime, colectivul de muncă al fabricii a mai reali­zat economii pe seama reducerii preţului de cost în valoare de 466.000 lei, depăşindu-se angaja­mentul luat, privind realizarea pî­­nă la sfîrşitul anului a unei eco­nomii de 113.000 lei. Incepînd de la 15 octombrie muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii lucrează în contul ultimei luni din acest an. La obţinerea acestor frumoase realizări o contribuţie de seamă au avut-o şi muncitorii de la sec­ţia de întreţinere, în frunte cu Szigeti Iosif, maistru._____ nsămîntărire trebuie grabnic terminate! In Raionul Tîrgu-Mureş Intirzieri nejustificate In ultima perioadă, datorită măsurilor politico-organizatorice luate de comitetul raional de par­tid, în raionul Tg. Mureş ritmul lucrărilor agricole de toamnă a cunoscut o oarecare intensificare. Astfel, pînă la 18 octombrie s-a pregătit pentru însămînţări o su­prafaţă de 10.066 hectare (49 la sută din plan) şi s-au executat însămînţări pe 7.371 hectare, adi­că pe 35 la sută din sup­rafaţa planificată. In două zile s-au pre­gătit pentru însămînţări 662 hec­tare şi s-au însămînţat 1.429 bec­­ i n­BTagseal STD919 Zilele trec ca minate de vînt. O dată cu ele, trece şi perioada optimă pentru însămînţatul ce­realelor păioase. Acest lucru im­pune luarea tuturor măsurilor pentru terminarea grabnică a în­sămînţărilor. Acolo unde sfaturile populare comunale, îndrumate de organiza­ţiile de partid, au luat din timp masurile necesare, au mobilizat toate forţele şi au folosit din plin capacitatea tractoarelor şi maşini­lor agricole, precum şi atelajele existente, lucrările agricole sînt mai înaintate. In comuna Un­­gheni, bunăoară, planul de însă­mînţări s-a realizat în proporţie de 64 la sută. S-a însămînţat pe 62 la sută din suprafaţa planifi­cată şi în comuna Eremitul. La Acăţari şi în numeroase comune planul de însămînţări este de ase­menea realizat în proporţie de peste 50 la sută. Realizări fru­moase s-au obţinut în ultimul timp şi în comuna Ceuaş. Există în raion gospodării co­lective care au efectuat însămîn­ţări pe întreaga suprafaţă plani­ficată. In fruntea acestora se si­tuează gospodăria agricolă colec­tivă din Păingeni. Gospodăriile agricole colective din raza comu­nei Acăţari — după cum ne infor­mează corespondentul nostru Huszár Iosif — desfăşoară o susţinută întrecere pentru termi­narea grabnică a însămînţărilor de toamnă. „ In această întrecere pe primul loc se situează gospo­tare. Dacă la începutul campa­niei se realiza ritmul mediu zilnic din ultimul timp, în Raionul Tg. Mureş planul însămînţărilor pu­tea fi îndeplinit. Desigur, cu toate măsurile lua­te, lucrările de pregătire a tere­nului şi însămînţările se desfă­şoară anevoios. In raion mai exis­tă de însămînţat o suprafaţă de peste 13.000 hectare. Lucrîndu-se în ritmul de pînă acum înseamnă că pentru realizarea acestei su­prafeţe mai sînt necesare aproape 20 de zile lucrătoare, darna colectivă din Acăţari, care pînă la 17 octombrie a executat însămînţări pe 84 la sută din su­prafaţă, faţă de procentajul de 56 la sută realizat în gospodăria colectivă din Stejeriş. La unele gospodării colective însă însămînţările sunt mult ră­mase în urmă. Colectiviştii din Beu, de pildă, cu însămînţat nu­mai pe 17 la sută din suprafaţă, cei din Porumbeni pe 18 la sută, etc. Cum explică oare sfatul popular din Corneşti şi­ organizaţia de bază de aici marea rămînere în urmă ce există la însămînţări. In această comună pînă la 18 octom­brie s-au însămînţat numai 9 hec­tare cu grîu, din cele 350 hectare planificate. Nu s-a însămnînţat nici orzul de toamnă planificat. Aceeaşi situaţie întîlnim şi în comunele Sîntioana, Berghia, Band, Cris­­teşti, Săbed etc. La Sîntioana, din cele 400 hectare planificate a se însămânţa cu grîu şi orz s-au în­sămînţat numai 17 hectare, la Berghia din 295 hectare s-au în­sămînţat abia 16 hectare, iar la Band din 1.235 hectare s-au însă­mînţat numai 172 hectare. Se pune întrebarea: Timpul va aştepta pînă cînd şi aceste comu­ne vor termina însămînţările? Fără doar şi poate că nu aşteaptă. Tocmai de aceea, se cere ca în aceste zile toată atenţia, toate forţele să fie îndreptate spre acce­lerarea ritmului însămînţărilor, pentru realizarea grabnică a pla­nului. II" ...... In gospodăriile agricole de stat Organizînd mai bine munca şi folosind mai raţional tractoarele şi maşinile agricole cu care sînt înzestrate multe gospodării agrico­le de stat constituie exemple vii în faţa gos­podăriilor agricole co­lective şi a întovărăşirilor în ce priveşte executarea la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor de toamnă. Şi de data aceasta ele se situează în fruntea muncilor agricole. Pînă la 18 octombrie, gospodăriile agricole de stat au executat însămînţări pe mai bine de 83 la sută din suprafaţa pla­nificată. Cele din Batoş, Lăzarea, Miercurea Ciuc, Filiaşi, Gorneşti şi Sîncrai au realizat în întregime planul de însămînţări. Insămînţă­­rile sînt pe terminate şi la gospo­dăriile agricole de stat din Rîciu, Reghin, Miheş etc. Sînt în schimb şi unele gospodă­rii de stat, ale căror consilii nu şi-au pus însămînţările de toamnă în centrul atenţiei. Aici desigur, în mod cu totul nejustificat, însă­mînţările au rămas mult în urmă faţă de posibilităţi. Se ştie că fiecare gospodărie de stat este dotată cu tractoare şi maşini, în raport cu suprafaţa de teren ce o deţine. Cu toate aces­tea, rezultatele obţinute în m­utică sunt diferite. Acest lucru se da­­toreşte tocmai nefolosirii raţiona­le a tractoarelor şi maşinilor. Astfel, în timp ce multe gospodă­rii de stat, cu aceleaşi condiţii au terminat însămînţările, la G.A.S. Seuca, raionul Tîrnăven­i, s-au în­sămînţat numai 405 hectare din cele 720 ha planificate. La G.A.S. Jidvei de asemenea nu s-au exe­cutat însămînţările nici pe 50 la sută din suprafaţă. Intre 16 şi 18 octombrie aici s-au însămînţat 73 de hectare. Că tractoarele şi maşi­nile agricole nu sunt bine folosi­te rezultă şi din faptul că la această gospodărie între 10 şi 12 octombrie s-au însămînţat numai 10 hectare. Ritmul lucrărilor s-a intensificat abia după ce Trustul regional Gostat a luat măsurile necesare. Mari suprafeţe mai exis­tă de însămînţat şi la gospodăria de stat din Sînmiclăuş. Pînă la 18 octombrie aici s-au executat însămînţări numai pe 190 ha din cele 450 ha planificate. Dacă şi de acum înainte se vor însămînţa numai cîte 22 hectare la zi, cît s-au însămînţat în ultimele zile, înseamnă că pentru însămînţarea suprafeţei planificate acestei gos­podării îi mai trebuie aproape trei­ săptămâni. a——THP'"iifi iPW)i­rini Iiiini Haiwca—ttBij I A încetat din viaţă Mihail Sadoveanu | Academia Republicii Populare Romîne, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Uniunea Scriitorilor şi Comitetul Naţional pentru Apăra­rea Păcii din R.P. Romînă anunţă cu adîncă durere că în ziua de 19 octombrie 1961, ora 9, a încetat Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P.R., exprimă durerea lor pro­fundă cu prilejul încetării din via­ţă a lui Mihail Sadoveanu,­ din viaţă, în urma unei boli în­delungate şi grele, marele scriitor, academicianul A Mihail Sadoveanu, luptător neobosit pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru pace şi înţelegere între popoare. Strălucit om de cultură, marele scriitor al poporului român a creat în literatura noastră opere de valoare universală. Patriot luminat şi democrat con­vins, el a activat pe tărîm obştesc Constituirea comisiei pentru organizarea funeraliilor Pentru organizarea funeralii-*­lor acad. Mihail Sadoveanu, a fost alcătuită o comisie formată din tovarăşii: Atanasie Joja, preşedin­te, Ilie Murgulescu, Horia Hului­bei, Mihail Ralea şi Zaharia Stancu, şi în viaţa noastră de stat. Mihail Sadoveanu a fost un militant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului şi a prieteniei între popoare. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE MINISTERUL INVĂŢĂMÎNTULUI ŞI CULTURII­­ UNIUNEA SCRIITORILOR, COMITETUL NAŢIONAL PEN­TRU APĂRAREA PĂCII DIN R.P. ROMINA Xv • • . I • . t Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN CONSILIUL DE STAT AL R.P.R. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL R.P.R. In an­l viitor, recolte şi mai b­ogate Colectiviştii din Vrabia, Raionul Ciuc, au obţinut anul acesta o producţie medie la hectar de peste 2.650 kg la grîu, 3.140 kg la seca­ră şi 2.320 kg la orz. In anul vii­tor ei sînt hotărîţi să obţină pro­ducţii şi mai mari. In acest sens pămîntul destinat însămînţărilor din toamna aceas­ta a fost bine pregătit şi însămîn­­ţat la timp. Acum, pe terenurile destinate însămînţărilor de primăvară, pen­tru obţinerea în anul viitor la cul­turile prăşitoare de recolte cit mai mari la hectar, colectiviştii se pre­ocupă de pregătirea terenului. Ei încorporează în sol mari cantităţi de îngrăşăminte, administrînd cîte 30—35 tone gunoi de grajd la hec­tar. In numai cîteva zile s-au transportat pe terenurile destinate însămînţărilor de primăvară peste 200 tone gunoi de grajd. Intîlnire cu Igor Jukov Cu prilejul Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice, şi la Tg. Mureş sosesc prieteni din Marea Ţară a constructorilor comunismului. U­­nul din aceşti prieteni este şi pia­nistul Igor Jukov, care a susţinut miercuri seara, în acompaniamen­tul orchestrei Filarmonicii de stat, Concertul pentru pian şi orches­tră în Si bemol major de Brahms. In dorinţa de a schimba cîteva cuvinte cu acest tînăr şi talen­tat pianist sovietic, ne-am depla­sat în holul hotelului „Transilva­nia“, tocmai în momentul cînd pianistul sovietic se pregătea pen­tru un scurt repaus. — Mă odihnesc de muncă prin muncă — spunea marele Enescu. De aceea, sunt foarte fericit că chiar după repetiția de cîteva ore cu orchestra condusă de excelen­tul dv. dirijor, Székely Endre, am prilejul să stau de vorbă prin dv. cu cititorii ziarului „Steaua ro­șie“... — Ar fi interesant pentru citito­rii noştri să amintiţi cîte ceva din activitatea dumneavoastră pianistică. — Sînt tînăr. Am absolvit Con­servatorul din Aloscova abia anul trecut, la clasa profesorilor Neu­­haus și Ghilels. — De fapt, Ghilels, este și u­­nul dintre cei mai mari pianiști. — Da, incontestabil... Student fiind, bucurîndu-mă de ajutorul profesorilor mei am reuşit să o­­cup locul II la Concursul „Jaques Tibaud“ din Paris. De-acum, mi­­am făcut, ca să spun aşa, „bote­zul“ ca pianist solist. Urmează susţinerea multor concerte prin majoritatea oraşelor Uniunii So­vietice, avînd la pupitru dirijori de faimă ca Kiril Kondraşin, sau Artistul Poporului din Azerbaid­jan, Nijazi. O serie întreagă de concerte, din compoziţiile lui Mo­zart, Brahms, Beethoven, Proko­fiev şi alţi compozitori, am dat în principalele oraşe din Republi­ca Populară Ungară.­­—­ In ţara noastră vă aflaţi pentru prima oară? *— Da, pentru prima oară. Şi primul concert îl susţin în acest oraş minunat al florilor. De Romînia mă leagă o veche prietenie. Este vorba de colegul meu de conservator, Gabriel Ami­­raş, din Cluj. Mai bine de 5 ani am studiat şi am trăit împreună. Abia aştept reîntîlnirea cu el la Cluj. Multe au fost zilele — şi de ce n-aş recunoaşte şi nopţile — cînd împreună cu tovarăşul meu român am repetat şi iarăşi am repetat, pentru a ne însuşi cît mai bine cîte ceva din ştiinţa pianistică... Da, şi pianistica este o ştiinţă. Ce bine ar fi ca pretutindeni oamenii să se înţe­leagă aşa cum m-am înţeles eu cu prietenul meu Gabriel Amiraş. — Care este prima părere des­pre orchestra noastră ? — Aş putea-o compara cu mul­te orchestre cu renume. Este o formaţie sudată, în care locul de frunte trebuie să recunosc că-l o­­cupă coardele, care sună impre­sionant. In această ambianţă a oraşului Tg. Mureş, care păstrîndu-şi sti­lul, naşte din temelii construcţii socialiste de toată frumuseţea, Filarmonica este ca o floare ce înfloreşte mereu. Aceeaşi situaţie am trăit-o în oraşul ucrainean Poltava. Duc cu mine impresii foarte frumoase, din acest oraş. Cu toa­te că nu cunosc limba, am găsit oameni cu care am legat prietenii trainice, aşa cum trainică şi de nezdruncinat este prietenia dintre popoarele noastre... Intr-adevăr, Tirgumureşenii ca­re l-au cunoscut şi ascultat pe pianistul Igor Jukov în Concertul pentru pian şi orchestră în Si bemol major de Brahms, în bisu­­rile date, au găsit în el nu numai un interpret valoros dar şi încă un prieten din marea familie so­vietică, care Ie-a produs cu arta sa interpretativă momente de ne­uitat, cu prilejul acestei manifes­tări date în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice. ATANASIE POPA In numele tine- \ • retului sovietic şi al meu personal salut călduros ci­­­­titorii ziarului „Steaua roşie". Fie ca prietenia de nezdruncinat dintre popoarele noastre să se în­tărească și mai mult, în pofida tuturor, dușmani­lor păcii. n­CL,_ Tg. Mureș, 18 octombrie 1960­­.IGOR JUKOV.

Next