Steaua Roşie, decembrie 1961 (Anul 10, nr. 285-311)
1961-12-01 / nr. 285
Reparaţiile de iarna — în centrul atenţiei ! Mecanizatorii din S.M.T.-urile regiunii noastre au obţinut pînă în prezent succese de seamă. Planulanual de producţie este aproape îndeplinit, iar preţul de cost. De hantrai a fost redus cu aproape 10 lei, faţă de plan. Valoarea totală a economiilor realizate la preţul de cost se cifrează la peste 3 milioane lei. Acum, o dată cu terminarea urgentă a arăturilor adînci de toamnă, în faţa mecanizatorilor stă sarcina pregătirii campaniei de primăvară: reparaţiile de iarnă. De felul cum se vor executa aceste reparaţii va depinde în mare măsură cîţi bantri se vor executa în anul viitor de fiecare tractor. In unele staţiuni de maşini şi tractoare, şi în special la S.M.T. Tg. Mureş reparaţiile de iarnă nu mai constituie o campanie, ca înalţi ani. In ultima vreme utilajul agricol se repară aici potrivit graficului, în tot cursul anului. Tottuşi, în perioada de iarnă, chiar după grafic, se prevede executarea unui volum mai mare de reparaţii şi revizuirea întregului utilaj. De aceea conducerea staţiunii, şi în special sectorul mecanic, acordă o atenţie deosebită pregătirii în cele mai bune condiţiuni a lucrărilor de reparaţii. Pentru ca reparaţiile să se desfăşoare la un înalt nivel tehnic, mai întîi s-a format o comisie care a verificat starea tehnică a fiecărui tractor şi maşini agricole de pe teren, întocmindu-se totodată fişe de constatare. Pe baza acestor fişe s-a întocmit un plan de muncă cuprinzînd numărul tractoarelor şi maşinilor agricole pe mărci şi tipuri. Planul mai prevede şi repartizarea oamenilor din atelier pe echipe, precum şi necesarul de zile-om pentru executarea reparaţiei, cît şi data intrării şi ieşirii din reparaţie. Pe de altă parte, atelierul mecanic a fost pregătit; s-a revizuit încălzirea centrală, baia cu duş, creîndu-se condiţii favorabile de lucru oamenilor. Utilajele de atelier şi maşinile-unelte, printre care: strunguri, maşini de găurit, compresoare etc., au fost din vreme revizuite şi puse în stare de funcţionare. Dotarea S.M.T.-ului cu maşini de tipuri noi a pus în faţa mecanicilor de la S.M.T. problema creării unor maşini-unelte cu care să se poată repara anumite piese ale acestor maşini. Astfel, reglarea şi repararea pompelor hidraulice la tractoarele U.T.O.S. 26 şi U.T.O.S. 27 se făcea pînă în prezent din ochi, prin tatonare. Pentru actuala campanie de reparaţii, comunistul András Arcadie, şeful atelierului, a conceput o maşină-unealtă pe care a denumit-o „Banc de probă şi reglaj pentru pompe hidraulice şi distribuitoare hidraulice“. Acest banc de probă este de o construcţie foarte simplă. Se recomandă ca pentru executarea unor reparaţii de bună calitate la pompele hidraulice, această maşină-unealtă să fie generalizată în toate S.M.T.-urile din regiune. In acest an inginerul mecanic Iszlai. P, ajutat de ceilalţi mecanici- de atelier, a inventat o baie de spălat piese cu apă caldă şi sodă, care funicţionează pe principiul maşinei de spălat rufe. Apa necesara este asigurată din fîntîna din curtea S.M.T.-uluî şi dusă pînă,la baia de spălare cu ajutorul electropompei. La S.M.T. Tg. Mureş reparaţiile de iarnă pot fi considerate începute. Pe baza graficelor de reparaţii, primele tractoare au şi fost introduse în atelier (acelea care nu mai dau randament în cîmp). Au şi fost reparate un număr de 20 tractoare, care după recepţie au fost imediat trimise în cîmp, la arat. Mecanizatorii de aici sînt hotărîţi ca la 1 ianuarie 1962 să execute reparaţiile în proporţie de 80—90 la sută. Sînt însă unele S.M.T.-uri, ca cele din Lăzarea, Odorhei, Sărmaş şi Luduş, unde pînă zilele trecute nu s-au început reparaţiile sau chiar dacă s-au început, au fost reparate prea puţine maşini. Este necesar ca în zilele ce urmează toate S.M.T.-urile să-şi organizeze munca după exemplul S.M.T.-ului Tg. Mureş şi să înceapă din plin reparaţiile de iarnă. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît dispoziţiile primite de la forurile superioare prevăd ca întregul parc de maşini şi tractoare care va lucra în campania din primăvara anului 1962 să fie reparat pînă la 31 decembrie în proporţie de 60 la sută. Pînă la această dată a mai rămas doar o lună. De aceea, fiecare S.M.T. trebuie să-şi revizuiască de urgenţă maşinile-unelte din atelier, să facă aprovizionarea cu piese de schimb, iar tractoarele şi maşinile agricole să fie retrase de pe teren numai conform graficului de reparaţii. La fel, personalului care lucrează în atelier trebuie să-i fie asigurate condiţii bune de lucru, pentru ca reparaţiile să se desfăşoare la un înalt nivel calitativ. S-a constatat în general la S.M.T.-uri că bunul mers al reparaţiilor este frînat de lipsa unor piese de schimb ca: coroană conică helicoidală la tractorul U.T.O.S., steluţe K. D„ tambur de frînă, prazuri şi coroane de pluguri şi altele. Baza nr. 16 din Tg. Mureş ar putea să aducă un aport deosebit la executarea la timp a reparaţiilor, dacă s-ar aproviziona de urgenţă cu aceste piese atît de necesare. De felul şi timpul în care se vor executa reparaţiile parcului de maşini şi tractoare va depinde în cea mai mare măsură reuşita campaniilor agricole din anul viitor. T. GABOR Un schimb de experienţă al colectiviştilor Zilele trecute a avut loc la Sărmaş, un schimb de experienţă între cele şase gospodării agricole colective de pe raza comunei Sărmaş, la care au participat peste 300 ţărani colectivişti şi întovărăşiţi. Scopul acestui schimb de experienţă a fost să examineze mersul realizării sarcinilor care decurg din hotărîrile Congresului al III-lea al P.M.R. privind întărirea economico-organizatorică a G.A.C.-urilor, de pe raza comunei Sărmaş şi de a se extinde experienţa înaintată din gospodăriile colective fruntaşe. Din referatul prezentat de tov. Pop, tehnician agronom la Sfatul popular comunal Sărmaş, a reieşit că s-au obţinut rezultate frumoase în toate cele şase gospodării agricole colective de pe raza comunei. Pentru adăpostirea animalelor pe timpul iernii, au fost terminate la timp grajdurile, maternităţile, coteţele de păsări şi saivanele pentru oi în toate cele 6 G.A.C.-uri. Cele mai bune rezultate le-a obţinut G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Balda, care a repartizat colectiviştilor în afară de cereale, legume, furaje, vin etc. şi cîte 5 lei lunar la zi-muncă. In cadrul schimbului de experienţă au luat cuvîntul mulţi colectivişti, care au arătat realizările obţinute de ei, metodele folosite, făcînd totodată propuneri preţioase pentru viitor. ROBEA RADU corespondent voluntar Uzinele de utilaj chimic şi petrolifer din Bucureşti. In foto: Sudorii Itu Gheorghe şi Slave Ion lucrînd la sudarea capacelor de la vasele propani. Foto Agerpres — P. Dumitrescu Wfl’ÎT.TÎTX'RT T5TTTTCXTE TXOTLF UITT-VAI ORGAN^Atr^CCftllTETCftui DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA 4 pagini 20 bani Vineri, 1 decembrie 1961 Anul X. Nr. 285 (1.159) = Cu planul anual Îndeplinit La 28 noiembrie, brigada zootehnică din Suseni, aparţinătoare de G.A.S. Reghin, a raportat îndeplinirea planului anual de producţie. A fost realizat în întregime planul de 345.000 litri lapte, obţinîndu-se pe cap de vacă furajată dite 3.450 litri lapte, iar planul de livrare la carnea de porc s-a depășit cu peste 8.000 kg. PUSKAS VASILE, organizator de partid Din acelaşi mc — o valoare cu 80 la sută mai mare Folosirea complexă a lemnului Directivele Congresului al III- lea al P.M.R. pun în faţa noastră, a lucrătorilor din sectorul forestier, sarcina de a folosi integral şi complex lemnul. De asemenea s-au prevăzut sarcini privind sporirea continuă a valorii m c de masă lemnoasă exploatată. Din coloanele ziarului „Steaua roşie“ am luat cunoştinţă despre nenumăratele căi de valorificare superioară a lemnului, de sporire a valorii m c de lemn. Şi la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş există numeroase căi de folosire complexă a lemnului. Dînd viaţă Directivelor Congresului al III -a al P.M.R., lucrătorii I.L.E.F.O.R- ului, cadrele tehnice, sub conducerea organizaţiilor de partid şi-au îndreptat atenţia spre prelucrarea lemnului subţire de fag direct în clăzi, pentru ambalaje de diferite tipuri. Se ştie că aproape 15 la sută din masa lemnoasă a pădurilor de fag este formată din lemn subţire (lemn pentru construcţii rurale), inapt pentru producţia de cherestea. Acest lemn a fost valorificat pînă în prezent numai pentru construcţii rurale pasagere. Pe baza unei inovaţii întreprinderea noastră a experimentat şi acum prelucrează acest lemn subţire în lăzi fag. Buştenii subţiri sunt retezaţi la lungimea lamelelor cu ferăstraie electrice, apoi spintecaţi în două părţi la ferăstraiele panglică. Din buştenii spintecaţi se fac dulăpaşi cu ajutorul circularelor, iar lamelele se spintecă la ferăstraie panglică, pentru a se reduce procentul de rumeguş şi a se realiza o suprafaţă fină a lamelelor. Din 100 mc lemn subţire fag se obţin 45=-52 m c lăzi fag.depiu--------------------------- __0 V. ---------------------------de de grosimea lamelelor). Din 100 mc buşteni groşi de fag (normali), rezultă 57 mc cherestea, din care se pot confecţiona 31,35 m c lăzi. Iată deci, că din 100 mc de lemn subţire se pot obţine în plus 11 ,13 m c lăzi. Făcînd un studiu de rentabilitate a prelucrării lăzilor din lemn subţire fag, comparativ cu lemnul de fag de mari dimensiuni (buşteni groşi), rezultă o economie de 88 lei/mc de ladă fabricată. Deci noul procedeu de fabricarea lăzilor din lemn subţire are importanţă pe de o parte pentru faptul că se valorifică lemnul subţire într-un sortiment mult căutat, care sporește valoarea m c de masă lemnoasă, iar pe de altă parte, deoarece aduce economii la prelucrare. KEREKES GAVRIL’ I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş _------—-■ Acţiuni ale tineretului In comunele Bahnea, Laslău, Zagăr, Seleuş etc., utemiştii au strîns din pădure şi au predat centrului de depozitare a ghindei din Bahnea 2.400 kg ghindă. De asemenea, în pădurea comunei Bahnea, în parchetul principal care a fost tăiat în 1960, după ce s-a făcut pregătirea solului pe o suprafaţă de 6 ha şi s-au făcut degajări pe o suprafaţă de alte 6 ha, zilele trecute au fost insămînţate cu ghindă 12 ha suprafaţă. Cu aceasta îşi îndeplinineşte planul de împădurire ocolul silvic pe anul 1961.. In această acţiune de folos obştesc au fost mobilizaţi utemiştii din Bahnea, Zagăr, Şoimuş etc, care au efectuat mii de ore muncă patriotică la lucrările de împădurire, realizînd economii de peste 4.000 lei. BOCHIŞ SIMION, corespondent voluntar ======= Pentru asigurarea obţinerii de recolte cît mai sporite în anul viitor se munceşte intens la pregătirea terenului ce va fi însămînţat în primăvară. Pînă în prezent s-au executat arături adînci şi s-au aplicat îngrăşăminte naturale pe o suprafaţă de peste 300 ha. ★ In scopul redării de noi terenuri agriculturii, colectiviştii au început zilele acestea defrişarea unor suprafeţe neproductive ocupate cu boscheţi şi mărăcini. In fruntea acestor munci se situează brigada condusă de comunistul Muruţan Victor. ★ Mergînd pe linia dezvoltării multilaterale, gospodăria a acordat atenţie deosebită sectorului zootehnic. Numărul de bovine a ajuns în prezent la aproape 400 capete. Ca urmare a creşterii numărului animalelor de producţie, şi acumulării în construcţii, fondul de bază se ridică în prezent la peste 2,5 milioane lei. CALEA DUMITRU corespondent voluntar Preocupări ale colectiviştilor din Pogăceaua Printre produsele U.S. „Electro-Mureşul", găsim şi renumitele maşini de calculat, care sunt de tot mai bună calitate cucerind aprecierile unanime ale specialiştilor. Pe tot parcursul procesului de fabricaţie controlul tehnic este asigurat chiar pină la controlul final al produsului terminat. In fotocontrolorul de calitate Kiss Stefan execută ultima verificare a aparatelor. In ciuda gerului pătrunzător de noiembrie, trecătorii continuau să se oprească pe trotuarul cu o margine suspendată. Unii adunaţi in grupuri, discutau arătînd spre locul unde lucra tînăra echipă, alţii se mulţumeau să fie spectatori tăcuţi, să urmărească mişcările agere ale constructorilor. De şirul celor de pe trotuar s-a apropiat un om înalt, spătos, de vreo 50 de ani, îmbrăcat într-o pufoaică. Meşterul zidarilor văzîndu-l, l-a salutat prietenos şi a urcat pe trotuar lingă el. Au stat de vorbă cîteva minute. Tema discuţiei se putea citi uşor din gesturile celor doi. Vorbeau despre echipa zidarilor, despre tinerii cu mișcări agere și sigure, stăpîni pe meserie. Omul cu pufoaică părea tare mulțumit, chiar mîndru de cele spuse de meșter. Cu o voce calmă dar pe un ton hazliu se adresă unui constructor: — Măi , Portik, trage-ți cușma mai pe urechi, că îi inghepta ... nasul! Ca la o comandă, zidarii și-au îndreptat privirile spre omul cu vocea cunoscută. Au început să rîdă. Rîdeau și zidarii și trecătorii opriți pe trotuar. Portik lăsă mistria din mină, își aranjă grijuliu basca pe cap și se grăbi să răspundă. — Eu îs zidar, nu amator! Zidar calificat! Nici unul nu purtăm căciuli nici pufoici și nici urmă de foc nu găsiți pe şantier. Zidul e soba noastră, Juhász baci. Parcă aşa spuneaţi cîndva... Trecătorii continuau să privească de pe trotuarul suspendat. Aşa s-au obişnuit locuitorii Gheorghioritului încă ,din timpul cînd se făceau săpăturile pentru fundaţia blocului cu 24 apartamente, situat în mijlocul oraşului. Acum se lucrează la zidăria subsolului. Omul cu pufoaică e maistrul şcolii profesionale din oraş, Juhász Alexandru. Aceşti 8 zidari, timp de trei ani au fost elevii lui. De fiecare dată cină trece pe aici, se opreşte. Meşterul constructor1. • Gheorghe\ Kádár\ I vorbeşte mereu despre comportările şi isprăvile „puştilor" —" cum îi numesc ei. încă de pe băncile şcolii, maistrul Juhász le spunea tinerilor că un bun constructor munceşte fără pufoaică şi că soba zidarilor e cărămida, peretele pe care îl ridică şi că numai leneşi, lor le e frig cînd lucrează. Practica a dovedit că maistrul avea dreptate. Aceşti opt zidari n-au nevoie nici de foc, nici de căciuli sau pufoici. Lucrează ca adevăraţii zidari şi nu le place cînd cineva le spune „puşti". Nu clădesc ei zidăria subsolului celui mai mare bloc din oraş? Nu minuiesc mistriile, firele cu plumb, ciocanele pentru zidărie sau toate celelalte scule necesare ridicării zidurilor la fel ca oricâte alt constructor? Sau, la terminarea celor opt ore nu măsoară ei suprafeţe de zid chiar mai mari ca ale altor echiipe formate din vîrstnici? Echipa lor are şi alte calităţi. Seara sau ziua, o dată cu munca, obişnuită pe şantier, ei cintă. „Dirijorul" e Miklós Portik. Cintecele vesele, tinereşti, străbat întreg centrul de oraş, se împletesc cu ale difuzoarelor şi cu cel al malaxorului pentru mortar. Miklós Portik, Benedek Balázs şi Boricz Gavril sunt fruntaşii acestei britgazi conduse de Sipos Ladislau. Nici unul din echipă nu depăşeşte vîrsta de 20 de ani. Meşterul Kádár le încredinţează fără pic de îndoială lucrări complicate. E sigur de buna reuşită a oricăror lucrări ce le execută echipa formată din aceşti tineri şi entuziaşti constructori. „ In curând, partea suspendată a trotuarului va fi sprijinită de zidul blocului. De pe schele vor comtinua să se dudă cntece vesele. Poate nici atunci cei 8 zidari nu vor purta pufoici, chiar de vacă, dea zăpada. Zidul îi va încălzi așa cum le spunea cîndva Juhász baci. P. GIURGIU Colectiviştii din Cuci, Raionul Luduş, au obţinut anul acesta recolte bogate. Astfel la griu s-au obţinut în medie cite 1.880 kg la ha, la orz 2.680 kg, la porumb 4.522 kg ştiuleţi, iar la sfeclă de zahăr aproape 26.000 kg la ha. Producţii frumoase s-au obţinut şi din sectorul zootehnic. Acest lucru a permis gospodăriei ca la repartizarea avansurilor să împartă membrilor importante cantităţi de cereale şi bani. Recent, colectiviştii au primit al treilea avans în bani, în suma de 189.740 lei, revenind cite 7 lei la zi-muncă. Colectivistul Domokos Gheorghe, pentru ziele-muncă efectuate pe primit avans 2.896 lei, Nagy Iosif junior, 2.831 lei etc. Două Inovaţii valoroase1e Dintre propunerile de Inovaţii, înaintate în acest an cabinetului tehnic al Filaturii de vndini Gheorghieni, cele mai valoroase, sunt ale maistrului Csergő Ladislau şi ale inginerului Gheorghe Truţa Maistrul a conceput recuperarea materialului valorificabil din rămăşiţele ce se foloseau in alte scopuri. Prin reintroducerea acestor rămăşiţe recuperate în. scuturătoare se economisesc însemnate cantităţi de materii priime. Autorul inovaţiei „Utilizarea in amestec pentru fire groase a cîlţilor de cînepă C2“ este inginerul Truţa Gheorghe. Prin aplicarea celor două inovaţii, la Fulatura de in din Gheorghieni se obţin anual 463.820 lei economii antecalculate. -----------'XXX---------- Consfătuirea lectorilor de la cercurile agrozootehnice din Raionul Tîrgu-Mureş In ziua de 29 noiembrie a. c. a avut loc la Tg. Mureş o con'sfătuire cu toţi lectorii din Raioonul Tg. Mureş care vor preda lecţii la cele 93 cercuri agrozooteh-^nice şi la ciclurile de conferinţe de la căminele culturale. . Cu acest prilej, tov. Kulcsár, Gh. prim-secretar al comitetului raional P.M.R. a făcut o expunere asupra sarcinilor ce stau în fața agriculturii în lumina Documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. VESTI DIN RAIONUL TOPLIŢA LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1962 Colectivul întreprinderii „Apemin“ din Borsec a raportat îndeplinirea la 30 octombrie a. c. a planului de producţie pe 1961. Acest harnic colectiv a dat în contul anului viitor pină în prezent peste 1,5 milioane litri apă minerală. SCHIMB DE EXPERIENŢA Recent, în sala clubului „23 August" din Topliţa, biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Topliţa a organizat un valoros schimb de experienţă între cabinetele tehnice ale F.F. Topliţa, C.I.L. Gălăuţaş şi „Apemin" Borsec, în legătură cu mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. Au participat responsabilii cabinetelor tehnice, preşedinţii comitetelor sindicale din întreprinderi, responsabilii cu inovaţii, inovatori fruntaşi, etc.... Au fost prezentate două dări de seamă, una din partea cabinetului tehnic al I.F. Topliţa şi alta de la C.I.L. Gălăuţaş. Cu acest prilej a fost organizată şi o expoziţie de prototipuri şi fotografii, cuprinzînd numeroase inovaţii, şi portrete ale inovatorilor fruntaşi. Tot aici s-a organizat un stand cu cărţi tehnice şi cu broşuri de specialitate. PESTE 1.161.000 LEI ECONOMII Tineretul din Raionul Topliţa, organizat în aproape 100 brigăzi de muncă patriotică, cuprinzînd peste 4.800 tineri, a efectuat prin muncă patriotică numai în acest an lucrări care aduc economii de peste 1.161.000 lei. Cele mai importante lucrări la care a participat tineretul sunt: curăţirea unei suprafeţe de păşune de peste 6.000 ha ; colectarea a 930 tone fier vechi; lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 125 ha. Tineretul din Raionul Topliţa a mai contribuit la construcţii de drumuri, saivane şi la înfrumuseţarea comunelor şi satelor raionului. BOGATA ACTIVITATE CULTURAL-ARTISTICĂ A devenit un obicei ca la fiecare sfirşit de săptămînă, formaţiile artistice ale Casei de cultură raională din Topliţa să se deplaseze în comunele şi satele raionului. In ultimul timp, formaţiile artistice au poposit în localităţile Rîpa de Jos, Vătava, Dumbrava, Răstoiița etc. Una din echipele de teatru ale Casei de cultură pregătește piesa „Oameni care tac” de A. Voitin, cu care se va prezenta la cel de-al lll-lea Festival bienal de teatru L. Caragiale". Pregătirile sunt un stadiu avansat. CÎŢIVA DIN FRUNTAŞII ÎNTREPRINDERII In numărul de ieri am consemnat în coloanele ziarului ştirea că şi Fabrica de piese de schimb şi garnituri de carde pentru industria de confecţii şi tricotaje „Encsel Mauriciu" din Tg. Mureş şi-a realizat înainte de termen planul anual de producţie. Printre fruntaşii întreprinderii îşi înscriu numele la loc de cinste şi membrii brigăzii de la montarea maşinii de bobinat rapide, condusă de Baranyai Anton. Avînd în vedere importanţa secţiei în întreprindere, specializarea înaltă pe care o implică munca de montare a maşinilor de înaltă tehnicitate, mi-l închipuiam pe conducătorul brigăzii un muncitor vîrstnic, cu o îndelungată experienţă în meserie. Dar am făcut cunoştinţă cu un tînăr, care abia împlineşte 25 de ani — vîrsta medie a tuturor membrilor brigăzii. „Cărui fapt se datorează succesele brigăzii?“ — a repetat tânărul Baranyai întrebarea pe care i-o pusesem. E greu de dat un răspuns precis. Poate elanului tineresc, disciplinei care s-a statornicit în brigadă, faptului că fiecare e preocupat să-și ridice necontenit calificarea profesională, sau poate .Oameni ai zilelor j: i noastre l| j...........................j specializării , fiecărui membru din brigadă în efectuarea anumitor operațiuni. Căci în brigadă nu se lucrează alandala — ne explică tov. Baranyai, — , ci organizat. Cei 12 membri ai brigăzii sînt repartizaţi in grupe restrînse la fiecare subansamblu al maşinii şi astfel fiecare ştie precis ce are de făcut în tot timpul orelor de lucru. Nu o dată am discutat în colectiv una sau alta din problemele studiate din cărţile sau revistele tehnice de specialitate. Şi tot astfel s-au născut, în colectiv, ideile unor inovaţii, care au dus la perfecţionarea maşinii, la uşurarea muncii şi la economii de manoperă şi materiale. Pentru meritele obţinute în producţie — ne spune tov. Baranyai — membrii brigăzii noastre se bucură de încrederea întregului colectiv al fabricii. Zólyomi Márton e secretarul organizaţiei de partid, Kovács Francisc e responsabil de producţie în comitetul U.T.M., Bálint Domokos are în primire biblioteca comitetului sindical, iar Sfark Iosif şi Nemeş Eugen III, „matematicianul brigăzii“, cum îi mai spunem, urmează cursurile serale ale şcolii medii“. Am mai aflat apoi că brigada lui Baranyai Anton îşi îndeplineşte planul de producţie lună de lună în proporţie de 130—135 la sută, prestînd o muncă de o calitate ireproşabilă.* O. HOSSU £«››››››››%%% ›:“››«««,c~c. L SE LĂRGEŞTE REŢEAUA SANITARA An de an creşte şi se dezvoltă reţeaua sanitară în Raionul Topliţa. In curind se va da în folosinţă dispensarul de la Bilbor, care dispune de un aparat nou Roentgen, laborator etc. De curind s-a creat o staţie de salvare la Răstoliţa, care a primit o maşină, precum şi alte utilaje necesare. Dispensarul medical din Deda a fost înzestrat în acest an cu un apărat Roentgen. In oraşul Topliţa se construieşte o policlinică nouă cu 14 servicii. Aici va funcţiona şi o farmacie modernă precum şi Sanepldtilj raional.