Steaua Roşie, decembrie 1961 (Anul 10, nr. 285-311)

1961-12-01 / nr. 285

încă un tub fluorescent Fotó: SZÁSZ KÁROLY „Să mai poftiţi pe la noi Zilele trecute, caravana cinema­tografică nr. 2 din Tg. Mureş a sosit din nou în satul nostru Mi­lăşel, din Raionul Reghin, prezen­­tind două filme­ interesante care„au fost mult apreciate de cei 250 spectatori. Suntem­ foarte mulţumiţi că în ultimul timp, după interven­­iţia ziarului „Steaua roşie“, cara­vanele cinematografice ne vizitea-­­ ză mai des, dar iar fi de dorit ca reprezentaţiile să înceapă cel pu­ţin la orele 17 şi nu la orele 13,30, cînd mulţi ţărani muncitori sînt plecaţi la cîmp şi nu pot participa la spectacol. In numele ţăranilor întovărăşiţi din Milăşel, mulţumim , din, nou ziarului „Steaua roşie“ pentru fap­tul că, caravana cinematografică care din anul 1952 ne-a cam oco­lit, la intervenţia ziarului ne vizi­tează totdeauna, cînd drumurile noastre sînt practicabile. IO­AN GO­REA corespondent voluntar Din acţiunile tineretului din Raionul Reghin Tinerii din Raionul Reghin or­ganizaţi în 246 brigăzi de muncă patriotică, participă în număr tot mai mare la acţiunile patriotice. Ei au executat însămînţări direc­te de arbori pe o suprafaţă de 18 hectare. In acelaşi timp tinerii au continuat şi acţiunea de curăţire a păşunilor, îmbunătăţind astfel 400 hectare păşune. Colectarea de fier vechi a con­stituit şi după încheierea lunii oc­tombrie — declarată „Luna co­lectării de fier vechi“ — o preo­cupare a tinerilor din Raionul Reghin. Astfel în ultimele trei săptămîni tinerii au adunat 170 tone fier vechi. In aceste acţiuni s-au eviden­ţiat îndeosebi brigăzile de mun­că patriotică de la I. F., mai ales cele de la sectoarele Isticeu şi I­ăpuşna. De asemenea, brigăzile de la Şcoala silvică Gurghiu şi de la Şcoala profesională specială din Apalina au efectuat multe ore de m­unca patriotică. La colectarea fierului vechi, pe loc de frunte se situează brigăzile de la I.R.U.M., Republica, precum și brigăzile de muncă patriotică ale tinerilor din comunele Batoş și Petelea. ■ CXXXV ' ■— In­vSftvSnelsD libvâvHInv In colecţia „Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“ au apărut: MELINTE L., CHIRCULESCU L. Baza tehnică materială a socia­lismului. Ed. politică, 64 pag. 1— 1,15 lei. VLAD C. Marxism-leninismul despre stat şi dictatura proletariatului — re­tipărire. Ed. politică, 144 pag. — 2,90 lei. * * * Marxism-leninismul — teoria revoluţionară a proletariatului — retip­ărire. Ed. politică, 80 pag. — 1,25 lei. CTEAUA RO$I . Un comitet de părinţi deosebit de activ Comitetul de părinţi de pe lin­gă Şcoala medie din Luduş, dă un ajutor rodnic direcţiunii şcolii în rezolvarea problemelor pedago­gice şi economice. Astfel, în ca­­drul consfătuirilor cu părinţii s-au stabilit anumite zile pentru vizionarea filmelor de către elevi, s-au analizat şi înlăturat cău­zele pentru care­ unii elevi au neglijat învăţătura. Legătura strînsă din­tre şcoală şi părinţi a contribuit simţitor la micşorarea cazurilor de indisciplină. Una dintre cele mai frumoase j­e­ acţiuni ale comitetului de părinţi ii a fost antrenarea tuturor părinţilor­ în acţiunea de introducere a apei potabile în internat şi în cele 3 localuri ale şcolii. La această acţiune părinţii au contribuit prestîrid muncă patriotică­­ la să­parea şanţurilor. Din economiile realizate, părinţii copiilor au procurat pentru şcoală 12 buc. mandoline, înjghebîndu-se astfel o mică orchestră a elevilor. Elevii talentaţi sunt instruiţi benevol de unul dintre părinţi şi în curînd vor prezenta un pro­gram artistic în faţa părinţilor. EMILIA RUSSE 1­ corespondent voluntar Acţiuni de folos obştesc la Sărmaş Sub îndrumarea comitetului exe­cutiv al sfatului popular comunal, mobilizaţi de deputaţi, locuitorii comunei Sărmaş, Raionul Topliţa, participă cu elan sporit la diferi­­­­tele acţiuni de interes obştesc, care­­ schimbă cu totul înfăţişarea co- I muriei, întreaga comună a fost electri­ficată; s-a construit o nouă casa de naştere; s-a transportat balast şi nisip pentru construirea — în viitorul­­apropiat — a unui nou cămin cultural etc. Una din acţiunile patriotice cele mai însemnate efectuate de către harnicii cetăţeni în ultimul timp a fost cilindrarea drumului Sărmaş- Subcetate, pe o distanţă de 2.200 km, la care iau participat 392 oa­meni. Lucrînd fiecare cite 6,7 zile cu braţele, în cele 2.357 zile­­muncă s-au efectuat lucrări în va­loare de 47.140 lei. Unii din oa­meni iau fost însoţitori de atelaje, alţii au lucrat la aşternutul pietre­lor, la extragerea pietrişului şi ba­lastului sau la săparea celor 350 m­c pămînt. Pe lîngă aceasta, un număr de 253 cetăţeni, lucrînd şi ei cite 6—7 zile fiecare, au efectuat cu atela­jele 1.518 zile de muncă patrioti­că, transported 1.782 m­c bolo­vani. Valoarea acestei lucrări se cifrează la 60.720 lei. Toţi cetăţenii comunei au partici­pat cu însufleţire la aceste lucrari, evidenţiindu-se îndeosebi Vasile Ţăran de la nr. 141, Vasile Vîlcan de la nr. 469, Gheorghe Baci­i de la nr. 675, Vasile Moraru­ de la nr. 429 şi Iosif Cioia dintre cei care au muncit cu atelajele, pre­cum şi Ion Moldovan de la nr., 152, Alexandru Coşarcă de la nr. 522 şi Petru Vîlcan de la nr. 467, dintre­ cei care au lucrat cu br­î­­­ţele.­­ Cetăţenii comunei au mai efec-­­­tuat 425 zile-muncă cu braţele­­ şi tot latîtea cu latelajele la lucră-­­ rile de modernizare a şoselei na-­ ţionale, transported 1.023 m cu piatră spartă, lucrare a cărei­­ valoare se cifrează în total la 25.500 lei. ALEXANDRINA GANEA corespondent voluntar Hai să ne consultăm... Am participat spontan la o in­vitaţie cotidiană pe care un tinăr blond, subţirel şi impulsiv, i-o adresa unui alt tovarăş de-al său ce lucra la un şablon. Uite, eu văc, di închizătorul la furcheţi pentu Sulţif nu are o suprafaţă fină. Crez­i Ei din cauza prelucrării... Ce pă­rere ai? — Se adresa tînărul Gál, Ludovic, colegului său Demeter Francisc. Eu m-am gîndit să fac ur, dispozitiv de frezat locașe pe care să-l montez pe strung, — continue să-i explice Gáli. Ce-ai zice dace tu ai încerca să-l montezi pe strung? Tînărul Demeter asculte cu atenție; studia piesa, capul fre­zei. Am să încerc, i-a răspuns bu­curos Demeter. Dar am o propu­nere. Hai să consultăm şi colegii noştri Pop Emil şi Gligor Mihai Zis şi făcut. A început consulta­rea colectivă. Cei ce fabrică părţile feroase pentru ambarcaţiuni au în­ceput să discute. Hotărîrea a venit, începem să ni fabricăm. Fiecare,tre­buie să-şi aducă contribuţia — c­a­inul să completeze comunistul PopiJlmi.­ De cite ori nu se nasc asemenea dispute înflăcărate în secţia lor. Ancoraţi mereu în rea­litate, cei 4 lăcătuşi şi un strungar vin mereu cu alte propuneri inven­tive. Furcheţii, tamburii, închiză­toarele, şabloanele au suferit mul­te modificări. Mereu au fost fabri­cate altele mai bune, mai atrăgă­toare. Doar şi fierăria trebuie să fie de aceeaşi calitate ca ambarca­ţiunea. Mecanizarea fazelor de fabrica­ţie a echipamentului metalic pen­tru ambarcaţiuni a prilejuit vii­­ consultaţii, nenumărate propuneri valoroase. In carnetul echipei, în­semnările şi schiţele, au suferit multe corecturi. Fiecare din cei 5 a completat propunerea cu alte idei. Raţionalizarea şlefuirii fut­­cheţilor, a confecţionării butoane­lor pentru tamburi, confecţionarea dispozitivului pentru frezarea lo­­caşelor închizătorului, raţionaliza­rea fabricării altor şi altor acce­sorii la ambarcaţiuni, au fost re­zolvate de cei 5 tineri. Ca un organism bine sudat, ti-1 I nerii se completează unul pe altul; 1 . colaborează ori de cite ori unul sau doi sînt prea mult solicitaţi. Experienţa unuia devine de fiecare­­ dată bun al colectivului. La ei,­­ prietenia a îmbrăcat forma frăţiei,­­ iar voinţa şi hotărîrea lor se ex­primă în numeroase ocazii, colec­tiv. De cite ori în organizaţia U.T.M. n-au împărtăşit altora din activitatea lor cotidiană. La un moment dat colectivul a­­ fost supus unei încercări mai gre­le. Tipurile de ambarcaţiuni fiind numeroase, se ivea greutatea ca de fiecare dată să confecţioneze mai mult de 10 şabloane. Montarea portanţilor se cerea să fie mai operativă. A intrat în acţiune gin-­­ di­rea colectivă creatoare. După mai multe frămîntări, cei cinci au căzut de acord să confecţionez un dispozitiv pentru fixarea , montarea glisanţilor. Măsurători­le, verificarea glisoarelor, schiţei şi însemnările locurilor de aşezar a portanţilor au fost suprimate.­­ dispozitivul gradat se poate aşez în timp mult mai scurt orice por­tant. Citind mai multe reviste de spe­cialitate, tinerii au descoperit machetă a unei biciclete ce le­­polarizat atenţia. Acum au luat î dezbatere problema fabricării une biciclete care să meargă atît p apă cit şi pe uscat. Treaba cer multe studii, multe încercări. Ca experienţa lor colectivă va fi pus în valoare şi poate nu peste mu! timp vom consemna din nou alt­e zbinzi ale acestui tînăr colectiv. GH. BARBULESCU Tînărul diriginte de poştă. i., .fii K-': mi iui« cs s " In vara lui 1960 un tînăr m­ai şi uscăţiv cobora pentru prima oară în halta Miheşul de Cîmpie Pe faţa-i zîmbitoare se putea cit o nemărginită bucurie, fiindcă purta în buzunar hîrtia de repar­tizare ca diriginte la P.T.T. Mi­heş. Nimeni n-ar fi crezut a tine că acest tinăr care încă nu im plinise un sfert de secol, va obţi­ne în muncă rezultate atît de fru­moase intr-un timp atît de scurt mai ales că diriginţii care s-ai perindat pe­ aicii îi lăsaseră o moş­tenire nu prea strălucită. Utemistul Pepelea Teodor — pentru câ despre el este vorba — cu elanul ce-i este caracteristic unui tînăr ieşit de pe băncile şco­lii, a pornit la treabă. Conştiin­ciozitatea cu care îşi îndeplineşti atribuţiile, felul cum este deservi­tă populaţia din raza oficiului ai făcut ca să-şi cîştige dragostea ş respectul oamenilor. Luna de lu­nă, numărul abonaţilor la ziare şi reviste a crescut; un număr tot mai însemnat de cetăţeni se prezintă la ghişeul C.E.C. pentru a-şi păstra banii pe librete de­ e­­conomii. Oficiul deserveşte satele Miheş, Răzoare şi Şăulia, iar oa­menii de aici au numai cuvinte de laudă pentru întregul colectiv ce deserveşte oficiul P.T.T. şi în special faţă de tînărul diriginte de poştă. Cu ocazia consfătuirii ce a a­vut loc în 12 noiembrie a. c. în Raionul Luduş cu corespondenţii voluntari, la care au participat şi diriginţii oficiilor P.T.T. din raion, printre oficiile evidenţiate în difuzarea presei se numără şi cel din Miheşul de Cîmpie. In­tr-adevăr, în trimestrul III al a­­cestui an planul de difuzare a presei a fost îndeplinit în propor­ţie de 122 la sută, iar în luna noiembrie numai la presa regio­nală au fost realizate 175 abona­­mente, faţă de 108 planificate, iar la presa sovietică pentru anul 1962, pînă în momentul de faţă au fost realizate de asemenea un număr mare de abonamente. Dar şirul realizărilor nu se opreşte aici. S-ar mai putea aminti că din luna august a anului trecut şi pî­­nă în momentul de faţă numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut cu 120 la sută, etc. In momentul de faţă tovarăşul Pepelea contribuie la o populari­zare largă a avantajelor pe care le oferă libretele C.E.C. cu do­­bîndă şi cîştiguri, pentru ca să se mărească şi mai mult numărul depunătorilor. Tovarăşul Pepelea iţi vorbeşte cu căldură despre personalul ce deserveşte oficiul. De pildă, pe bună dreptate adre­sează cuvinte de laudă factorului poştal Făgăraş Petru, care de curînd a devenit candidat de par­tid. Rezultatele obţinute în muncă de tovarăşul Pepelea nu sunt în­­tîmplătoare. Ele sînt rodul unei strădanii şi munci perseverente, sînt rodul unei educaţii primite în anii însoriţi ai timpurilor pe care le trăim. LIV­IU RUSO Forfotă mare. Căru­ţe încărcate ce sctr­­ţîiau din toate înche­ieturile intrau şi ie­şeau pe poartă, in­­cadrîndu-se în ritmul obişnuit al circulaţiei, ţinind partea dreaptă a străzii. La intrarea în curte, în stingă şi în dreapta, alte că­ruţe aşteptau încăr­carea. Undeva, lîngă poarta mare aglome­rată cu intrări şi ie­şiri de căruţe şi oa­meni, o femeie în vîrstă sta aşezată pe o ramă nouă de fe­reastră, admirînd pe celelalte cîteva stivui­te în faţa ei, îmbră­cămintea, bagajul care-l avea cu ea in­dicau că e de undeva de la gară. Mai la dreapta, tot pe mar­ginea trotuarului, doi bărbaţi transportau nişte suluri de carton asfaltat, manifestînd o nervozitate vădită. — Unde o fi omul acela că nu mai vine cu căruţa? Ar trebui să mai facem un drum azi. Toate aces­tea nu intră într-o căruţă zise unul din ei privind grămada de lemne şi carton asfaltat din faţa lor. înăuntru, aproape de poarta mare des­chisă în lături, un moşneag în straie cu­rate, cu un suman nou şi bine croit face socoteli financiare cu baba lui. — Am mai putea lua câfiva saci măi femeie, să avem şi pentru pivniţă. La pri­măvară n-o să mai avem timp să venim. Încep lucrările şi... Mătuşica se învoi. — Atunci mergi şi mai plăteşte la casă încă cinci saci. O să-l grijim bine şi n-o să se strice. Era vorba de ci­ment. Moşul, colecti­vist din comuna Ier­­nut, Raionul Luduş şi-a făcut o casă nouă şi la primăvară vrea să-şi pună la punct şi pivniţa. De, veniturile realizate în gospodăria colectivă sînt frumoase, per­mit ... Asemenea tablou în­tîlneşti în orice zi aici, în curtea Depo­zitului de cherestea şi de materiale de con­strucţii al O.C.L. „Produse industriale" din strada Gh. Doja, din Tg. Mureş. Oamenii încarcă in căruţe lemne, cără­mizi, ţigle, ciment, carton asfaltat, tot, tot ce ţine de materia­le de construcţii. Pes­te 200 de clienţi cumpără zilnic însem­nate cantităţi de ma­teriale. Din raportul găsit în biroul de expediere al depozitului am mai extras cîteva date semnificative. Numai în ultima decadă a lunii octombrie s-au vîndut aproape patru vagoane de cherestea de tot felul pentru construcţii, iar în în­treaga lună octombrie peste 50 de vagoane ţiglă, cantitate sufi­cientă pentru acope­rirea a 50 case, pes­te 20 vagoane de că­rămizi etc.; diferite categorii de lemne pentru construcţii, 14 vagoane. Numai în­­tr-o singură zi s-au vîndut 70 de rame pentru ferestre şi multe alte materiale. Majoritatea acestor materiale se îndreap­tă către comunele şi satele regiunii noas­tre, care îşi schimbă pe zi ce trece înfăţi­şarea. AUREL URZICA Însemnări TABLOU COTIDIAN Uniunea.SgeHc. Un oraş modern dincolo de călitor îa­­ cercul polar Bj 3,:w::0 u. Oraşul Moncegorsk, un centru industrial ridicat în tundra Pe­ninsulei Kola, dincolo de cercul polar, este numit adeseori *,oraş al viitorului“. Intr-adevăr aici, la orice pas, întîlneşti semne vizibile ale nou­lui. Cu doi ani în urmă locuitorii Moncegorskuluî — minerii şî me­­talurgiştii — au hotărît să-l transforme într-un oraş al unei înalte productivităţi a muncii, al unui înalt nivel cultural şi al u­­nei ordini publice exemplare. La Moncegorsk se realizează multe din iniţiativa oamenilor muncii, fără cheltuieli băneşti din bugetul oraşului. In ultimii ani locuitorii oraşului au construit în timpul lor liber, din materialele economisite în întreprinderi, cinci grădiniţe de copii şi au amenajat 11 terenuri de joc pentru cei mici. Tot prin muncă voluntară se construiesc un stadion, un ba­zin de înot acoperit şi o sală de tenis. Locuitorii oraşului au plantat în acest an de-a lungul străzilor şi în jurul pieţelor mii de copaci, arbuşti şi flori. Prin numărul a­­cestor plantaţii Moncegorskul o­­cupă primul loc în lume între o­raşele situate dincolo de cercul polar. La Moncegorsk au devenit obiş­nuite multe fenomene care nu pot fi înserate în nici o evidenţă sta­tistică — noua atitudine comunis­tă faţă de muncă, ajutor priete­nesc în muncă şi în viaţa de toa­te zilele, profunda încredere în relaţiile dintre oameni. • In bazinul carbonifer Tuiţi, din provincia Anhitei, a intrat în funcţiune înainte de termen mina Cijud­juan — cea mai mare din toate minele noi date în exploatare în ultimii ani în acest bazin. Noua mină va furniza Combinatului me­talurgic de la Ansan cărbune cocsi­­ficabil care înainte se aducea din alte provincii. • Pe malul rîului Manas, din regiunea autonomă Sintzian-Uigu­ră, a luat fiinţă un nou centru al industriei uşoare — oraşul Sihetzi. In prezent în acest oraş funcţionează 38 de fabrici şi Există la Moncegorsk întreprin­­deri unde salariul se plăteşte art­­secţii fără casier. La toate cine­­matografele oraşului a fost supri­­mată funcţia de controlor. Dispar­ treptat şi posturile de miliţie ş­i funcţiile lor sunt îndeplinite de detaşamente voluntare ale m­ilit­ţiei populare, uzine, între care întreprinderile ale industriei textile şi ali­mentare, întreprinderile oraşul­­ui produc peste 100 de articole — ţesături de bumbac, covoare, tricotaje, hîrtie, obiecte ceramice produse alimentare, zahăr, săpun şi multe alte articole de primă nete­cesitate. .«* • Şantierele navale din Sanfial au produs în primele trei trimestre ale anului curent 29 de vase pes­­căreşti. Noile vase sunt prevăzute cu toate mijloacele de telecomunic­caţii necesare, pot dezvolta o vit­teză de 9—11 mile pe oră. R. P. Chineză Noi întreprinderi industriale Vedere din Ulan-Bator, capitala R.P. Mongola. „VENA“ CÎMPIEI HORTOBÁGY Cîmpia Hortobágy, care ocupă o parte însemnată din estul Un­gariei, era cunoscută în trecut ca o regiune cu pămînturi usca­te, foarte puţin roditoare, unde singura plantă care rezista con­diţiilor climaterice vitrege de aici era o iarbă roşcată-In anii puterii populare, mii de muncitori şi ţărani au construit însă aici un canal uriaş, care a fost umplut cu apa curată a Ti­sei. In 1959 suprafaţa irigată din jurul canalului nu era decit de 13­ 000 holzi. Folosirea pe scară mai largă a apei canalului era împiedicată şi de existenţa încă pe atunci a parcelelor mici, ale ţăranilor cu gospodării individua­le. In ultimii doi ani aceste piedici au dispărut cu desăvîrşire. Ţăra­nii din Hortobágy, îndrumaţi de Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, s-au unit în cooperative agricole de producţie şi cu forţe unite au construit un larg sistem de irigaţie. In prezent apele canalului sînt răspîndite cu ajutorul unor insta­laţii uriaşe de pompare pe 40.000 holzi, suprafaţă care pînă în 1965 va creşte pînă la 100.000 holzi. Localnicii au denumit canalul „vena“ cîmpiei Hortobágyi. Intr­­adevăr, în jurul canalului parcă a înviat natura. Peste tot pot fi văzute astăzi livezi cu pomi fruc­i tiferi, ogoare roditoare, pășuni bogate. R. P. Ungară Sfatul popular comunal In sprijinul colectivizării agriculturii Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat — con­duc activitatea locală pe tărîra e­­conomic, gospodăresc, social-cul­­tural şi administrativ. O atribu­ţie de o însemnătate deosebită a sfaturilor populare comunale este aceea de a sprijini unităţile so­cialiste ale agriculturii în vederea continuei lor întăriri din punct de vedere economic şi organiza­toric, în vederea creşterii produc­ţiei agricole la ha şi a sporirii şeptelului de animale. De asemenea, acolo unde încă nu există gospodării colective, sfa­turile populare sînt chemate să desfăşoare o largă muncă politi­că de masă pentru colectivizarea agriculturii. In cele ce urmează vom relata cîteva aspecte din metodele de muncă folosite de sfatul popular din comuna Monor, Raionul Re­ghin, şi deputaţii acestuia, în ceea ce priveşte munca politică de ma­să desfăşurată în rîndul ţăranilor întovărăşiţi pentru a-i convinge să păşească cu încredere pe ca­lea gospodăriei colective. Cu ocazia alegerilor ce au a­­vut loc în organizaţia de bază, luna trecută, a fost analizată munca sfatului popular privind transpunerea în practică a sarci­­nilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. A reieşit că sfatul popular nu s-a preocupat în suficientă măsură de această problemă. S-au luat masuri concrete pen­tru organizarea activităţii în a­­ceastă direcţie. S-a constituit un comitet de iniţiativă compus din 11 persoane. Acest comitet, cu sprijinul organizaţiei de bază a antrenat forţele locale — agita­torii, activul fără de partid, cor­pul didactic, U.T.M.-iştii, deputa­ţii etc. în 8 colective. Aceste co­lective folosesc forme şi metode variate, ca de pildă, populariza­rea rezultatelor obţinute de gos­podăriile colective vecine ca : Go­reni, Batoş, Dedrad. De asemenea dezbate cu întovărăşiţii statutul model al G.A.C., se discută des­pre avantajele lucrării pămîntului în comun şi posibilităţile de spo­rire, a recoltelor etc., demonstrîn­­du-li-se concret că toate acestea duc la ridicarea nivelului lor de viaţă şi la bunăstarea lor. O altă metodă bună folosită de deputaţi este şi aceea că în ca­drul intilnirilor organizate pe cir­cumscripţii cu alegătorii, pe lîn­gă discutarea problemelor cetăţe­neşti, se abordează şi problema trecerii de la întovărăşire la gos­podăria colectivă. Astfel munceş­te deputatul Ichim Dumitru, mem­bru în comitetul de conducere al întovărăşirii, care în circumscrip­ţia sa a desfăşurat şi desfăşoară o susţinută muncă de lămurire în rîndurile alegătorilor. El a arătat concret cetăţenilor că în comuna lor se pot obţine recolte tot mai bogate, dacă vor lucra pămîntul în comun şi după regulile agro­tehnice avansate, aşa cum a în­văţat la cursurile agrotehnice de masă. In urma acestei munci desfăşurate de el şi colectivul din care face parte, s-au obţinut re­zultate frumoase. Mai mulţi în­tovărăşiţi au făcut cereri de în­scriere in G.A.C. Asemenea re­zultate au obţinut şi colectivele conduse de deputaţii Cira Ilie, Ciucea­.Cornel, Boieru Aurel, iar colectivul condus de preşedintele sfatului popular Moţoc Dumitru a reuşit să atragă în G.A.C. prin muncă de convingere mai mulţi întovărăşiţi. In sesiunile sfatului popular, cit şi în şedinţele de comitet exe­cutiv a fost analizată munca fie­cărui deputat în parte, scoţîndu­­se în evidenţă rezultatele obţinu­te. Tot cu acest prilej au fost îm­părtăşite metodele bune de mun­că folosite de unii deputaţi care au obţinut rezultate mai frumoa­se, pentru a fi însuşite şi folosi­­te şi de ceilalţi deputaţi. Comite­tul executiv, împreună cu organi­zaţia de bază, au luat măsurile necesare ca munca culturală de masă ce se desfăşoară în cadrul căminului cultural să fie legată concret de colectivizarea comunei. In acest scop au fost ţinute şi o serie de conferinţe pe această ie­m­ă. De asemenea în programele prezentate pe scena căminului cultural brigada artistică de agi­taţie popularizează realizările şi traiul îmbelşugat al colectivişti­lor de pe valea Luţului. In mo­mentul de faţă se pregăteşte o piesă legată tot de colectivizare: „Rîsul pămîntului“. O influenţă pozitivă asupra în­­tovărăşiţilor din Monor a avut vizita făcută de către colectiviştii din Goreni, care le-au demon­strat prin exemple concrete felul cum trăiesc şi muncesc ei în co­lectivă. Această muncă politică de ma­să desfăşurată în rîndul întovă­­răşiţilor a dat rezultate frumoase. Numărul cererilor de înscriere vii, G.A.C. a crescut de la 40 la 1551 IOAN HUSAR/

Next