Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)
1962-06-01 / nr. 129
Premiera popularei comedii j1Nunta la casta!“ de Sülő András Mai fecund în ultimul an, colectivul Teatrului de stat din Tg.Mureş şi-a înscris doar în cîteva luni în repertoriu un şir de premiere din dramaturgia originală autohtonă, dintre cele mai reuşite. Printre acestea, premiera de ieri seara, cu populara comedie „Nuntă la castel" a lui Sütő András, se înscrie ca cea mai reuşită. Comedia scriitorului şi dramaturgului tir gumureşean Sütő András, „Nuntă la castel" face parte din şirul operelor dramatice originale inspirate din lumea satului contemporan, socialist. Autorul, bun cunoscător al mediului sătesc, după ce ne-a prezentat împreună cu poetul Hajdú Zoltán în comedia „Mireasa desculţă", primele începuturi ale colectivizării agriculturii, relaţiile noi dintre oameni în gospodăria agricolă colectivă, vine, în prezent, în condiţiile terminării colectivizării agriculturii şi ne predă în „Nuntă la castel" aspectul nou al satului socialist, procesul creşterii conştiinţei oamenilor, al transformării gospodăriei colective în mare Unitate socialistă producătoare. Sütő András, glumind sănătos şi optimist pe seama dragostei dintre doi tineri, a disputei dintre vîrstnicul preşedinte de colectivă Madaras Antal şi fratele acestuia mai tînăr Madaras Károly, îndreaptă firul întregii acţiuni către cea mai arzătoare problemă a satului contemporan, formarea unor puternice unităţi agricole socialiste la ţară. Ca şi pe scena bucureşteană, unde a fost prezentată comedia în premieră de Teatrul de comedie, aseară, şi pe scena Palatului culturii din Tg. Mureş „Nuntă la castel" a fost primită cu multă căldură de publicul tîrgumureşean, întregul colectiv care a pus în scenă această piesă, autorul, fiind răsplătiţi cu ropote de aplauze la scenă deschisă. Actori ca Kovács György, Artist al poporului (Golovics), Tamás Ferenc (Madaras A.), Erdős Irma (Zsuzsika), Kőszegi Margit, Artistă emerită (Kincsesné), Tóth Tamás (Madaras K.), Csorba András (Jóska), cit şi ceilalţi interpreţi, au reuşit să imprime spectacolului o înaltă ţinută artistică. Scenă din comedia „Nuntă la castel“. PROLETAR DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 129 (1.314) Vineri, 1 iunie 1962 4 pagini 20 bani Toată atenţia recoltării tinalat la timp şi In cit mai Dime condition! După cum se ştie, una din sarcinile principale care stau în faţa gospodăriilor agricole colective este creşterea efectivelor de animale proprietate obştească. Pînă la sfîrşitul anului, chiar şi gospodăriile colective tinere pot şi trebuie să deţină în medie la suta de hectare teren agricol, 20—30 capete bovine, precum şi un, mare număr de ovine, porcine şi păsări. Condiţiile de climă şi sol ale regiunii noastre permit asigurarea bazei furajere pentru un număr tot mai mare de animale. In gospodăriile agricole colective din, raioanele Gheorghieni, Ciuc, Topliţa, precum şi în o parte din gospodăriile colective din raioanele Odorhei, Reghin şi Tg. Mureş trebuie să se asigure majoritatea furajelor din final rezultat de pe fîneţele naturale şi din masa verde de pe păşuni. Regiunea noastră dispune de peste 200.000 de hectare cu fineţe naturale şi fînuri cultivate. Aceasta înseamnă că există toate condiţiile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de furaje de bună calitate, care să asigure nu numai nevoile gospodăriilor colective, pentru hrănirea numărului sporit de animale, dar chiar să obţină unele cantităţi care să fie livrate altor regiuni deficitare. Practica a demonstrat că prin buna întreţinere a fîneţelor şi prin recoltarea la timp, se pot obţine producţii sporite de fin , la hectar, de bună calitate. Exemplu în această direcţie este gospodăria colectivă din Miercurea Niraj, care în anul trecut a obţinut cîte 5.000 de kilograme de fîn la hectar, de pe fîneţele naturale. Unele gospodării colective în schimb, raşi deţin suprafeţe întinse de fineţe naturale, obţin, cantităţi mici de fîn, şi de proastă calitate. Acest lucru se datoreşte în primul rînd faptului că recoltatul se face ettînkîrziere. La gospodăria colectivă din Valea Strîmbă, raionul Gheorghieni, de pildă, în anul trecut cît şi în alţi ani, neorganizîndu-se din timp recoltatul finului, acesta s-a făcut cu întîrziere, unele suprafeţe rămînînd necosite. Astfel, deşi gospodăria deţine suprafeţe întinse de fineţe naturale, de pe care se pot obţine cantităţi mari de fîn peste nevoile gospodăriei, colectiviştii de aici au fost deficitari în, privinţa finului. Tocmai de aceea se impune ca în fiecare gospodărie agricolă colectivă, în fiecare gospodărie agricolă de stat, organizarea temeinică şi desfăşurarea în bune condiţii a recoltatului, transportului şi conservatul finurilor trebuie să constituie o preocupare de seamă a consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective precum şi a consiliilor agricole raionale. Avînd in vedere suprafeţele întinse de fineţe naturale şi fînuri cultivate, trebuie să facem o adevărată campanie de recoltare a iunurilor. Munca trebuie in, aşa fel organizată, pentru a se recolta, transporta şi conserva finul de pe întreaga suprafaţă, într-un timp cît mai scurt. In gospodăriile colective care deţin suprafeţe mari de fineţe naturale, se vor organiza brigăzi sau echipe speciale pentru recoltatul finului. Unde fîneţele se află la distanţe mari, se vor lua măsuri pentru amenajarea adăposturilor şi aprovizionarea cu mincare a colectiviştilor din brigăzile şi echipele de recoltare a tinurilor. Anul acesta, pe fîneţele naturale trebuie să obţinem cantităţi mari de fin, cu valoare nutritivă ridicată. In această privinţă sarcini deosebit de importante le revin inginerilor agronomi. Ei trebuie să stabilească momentul optim de recoltare, ştiind că cel mai bun fîn se obţine atunci cînd majoritatea plantelor sînt în perioada de înflorire. Prin aceasta, gospodăriile colective au posibilitatea de a obţine, pe lingă o producţie de fîn de bună calitate, şi o producţie de otavă. Oatenţie deosebită trebuie acordată 'recoltării trifolienelor'. De pe suprafaţa cultivată cu trifolliene în regiunea noastră se pot obţine uşor peste 122.000 de tone de furaje, cu un conţinut bogat de albumina. In faţa consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective stă sarcina de a efectua recoltatul la timp şi în cele mai bune condiţii. Recoltatul trifolienelor se va face la începutul înfloririi. Uscatul se va face pe capre sau pe prepeleci. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie colectivă se vor asigura caprele sau prepelecii ne--------------□□□□□----------------cesari, în vederea uscării finului într-un timp cît mai scurt. Gospodăriile colective situate în zona de munte, unde din cauza eventualelor precipitații nu se poate asigura uscarea trifolienelor în bune condiţii, vor lua măsuri pentru ca cestea să se însilozeze în amestec cu ierburi de pe fîneţele naturale. Una din sarcinile principale ce stau în faţa gospodăriilor colective este extinderea in, anii viitori a suprafeţelor cultivate cu sparcetă. In această direcţie, consiliile agricole raionale vor lua măsuri pentru identificarea tuturor suprafeţelor cultivate cu sparcetă şi reţinerea coasei întîia, pentru producerea seminţei necesare pentru anul viitor. Organelor şi organizaţiilor de partid, sfaturilor populare raionale şi comunale le revine sarcina de mare răspundere de a desfăşura o intensă muncă politică şi organizatorică în vederea recoltării într-un timp cit mai scurt a tuturor suprafeţelor de fîneţe naturale şi a linurilor cultivate. De aceea este necesar sa se mobilizeze toate forţele la recoltatul finului. O dată cu organizarea brigăzilor, echipelor și pregătirea colectiviştilor, trebuie asigurate și mijloacele de transport necesare, pentru ca imediat, după uscare fînul să fie transportat de pe cîmp. Organizînd temeinic această muncă şi mobilizînd toate forţele, avem posibilitatea să recoltăm fînul de pe întreaga suprafaţă într-un timp scurt, asigurînd astfel pentru animale o bogată bază furajeră. In numărul de azi: — Sesiunile sfaturilor populare raionale (pag. 2-a). — Cultura plantelor în livezi (pag. 3-a). — Copilărie fericită... și capi-, lărie amară (pag. 3-a). — Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la mitingul prieteniei între popoarele Uniunii Sovietice și Republicii Mari (pag. 4-a). Lunile apicole — la timpui de bună calitate doresc întreţinerea culturilor Colectiviştii din Cheţani, raionul Luduş, ajutaţi de mecanizatorii de la S.M.T. Luduş, au prăşit mecanic pînă la 25 mai peste 100 ha porumb, de pe care vor obţine 5.000 de kg de boabe la hectar. In executarea acestor lucrări se evidenţiază mecanizatorii Dan Crăciun, care a prăşit peste 70 de ha şi Dan Constantin cu 30 de ha. Paralel cu prăşitul mecanic, colectiviştii au început praşila I pe rîndurile de porumb, acordînd o mare atenţie densităţii plantelor la hectar. Tot pe aceste suprafeţe ei au aplicat suplimentar îngrăşăminte chimice, dîndu-se cîte 150—180 kg la hectar. Intr-un timp relativ scurt aici s-a terminat praşila I la sfecla de zahăr, pe cele 160 ha, iar răritul acestei culturi s-a executat pe o suprafaţă de peste 50 ha. Mai înaintaţi cu lucrările de întreţinere a culturilor sînt colectiviştii din brigada I. IOSIF TODEA corespondent voluntar La Coroiul Mic Pînă la 27 mai, la gospodăria colectivă din Coroiul Mic, raionul Târnăveni, s-a terminat prima praşilă la cartofi şi floarea-soarelui. Totodată, colectiviştii de aici au prăşit pentru a treia oară suprafaţa ce o cultivă în acest an cu căpşuni. In prezent ei zoresc terminarea primei prașile la sfecla de zahăr și porumb. GAZSI BÉLA corespondent voluntar Veşti din Miercurea-Niraj A fost amenajat un frumos parc pentru copii Pe lingă alte numeroase manifestaţii culturale şi sportive care vor avea loc azi în cinstea zilei de 1 iunie, Ziua internaţională a copilului, la Miercurea-Niraj va fi inaugurat un parc amenajat pentru copii, în curtea căminului cultural. La amenajarea parcului au contribuit prin muncă patriotică organizaţiile U.T.M., comitetul de femei, precum şi lucrătorii instituţiilor şi ai întreprinderilor din localitate. S-au evidenţiat deosebit în această acţiune deputaţii Szabó Alexandru, Demeter Márton şi Fazakas Márton. Parcul este dotat cu o estradă destinată manifestaţiilor culturale şi sportive, cu scrîncioburi, solarii etc. Schimb de experienţă organizat de comitetul de femei pe tema contribuţiei femeilor la întărirea economico -organizatorică a G. A. C. Duminică 27 mai a. c., comisiile de femei din gospodăriile agricole colective din Neaua şi Găieşti, au fost invitatele Comitetului de femei din Miercurea Niraj, cu care prilej au participat la şedinţa de analiză a muncii comitetului comunal şi a comisiei de femei din G.A.C. in ce priveşte antrenarea femeilor la muncile în G.A.C.. Cu această ocazie au fost subliniate frumoasele succese obţinute în acest domeniu de colectivistele din Miercurea-Niraj, ceea ce se concretizează şi prin faptul că femeile se află, alături de bărbaţi în fruntea tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor. Oaspetele au vizitat apoi gospodăria colectivă, ferma de vaci, de porci, de păsări, grădina de legume, exprimîndu-şi admiraţia faţă de succesele dobîndite de colectivişti în aceste domenii şi îndeosebi în creşterea păsărilor şi cultivarea legumelor forţate. Astfel, castraveţii au şi dat prima recoltă, o cantitate de 400 de kg au şi fost valorificaţi. 1 iunie—Im internațională a copilului Astăzi este ziua copiilor din lumea întreagă, sărbătoarea celor mici, de la cei de o șchioapă pînă la purtătorii cravatei roșii. Cu inimile pline de bucurie sărbătorim în această zi copilăria cu adevărat fericită pe care o trăiesc vlăstarele cele mai tinere din patria noastră dragă. Partidul Muncitoresc Român, părintele cel mai iubit al copiilor, statul nostru democrat-popular, au creat condiţii de viaţă minunate celor mici, condiţii despre care,nici nu,putea fi vorba în regimul burghezo-moşieresc. Muguraşii vieţii noi răsar mereu, cresc. Partidu-i veghează şi cum înfloresc. . ... Cîte asemenea versuri nu s-ar putea scrie despre viaţa fericită pe care o trăiesc copiii noştri. Statul alocă an de an sume tot mai mari pentru crearea de aşezăminte sanitare şi culturale, de la casele de naştere pînă la şcolile de toate gradele în scopul creşterii şi educării copiilor, viitorul de aur al patriei noastre. S-a pomenit vreodată în regimul burghezo-moşieresc ca mamelesă primească ajutor material, concediu înainte şi după naştere, ca grija faţă de copii şi tineret să fie ridicată la gradul de problemă de stat? S-a auzit în acele vremuri la sute de case de naştere şi maternităţi ? De minunatele tabere şi colonii unde copiii sunt supravegheaţi, îngrijiţi de medici, surori şi educatori, pentru a creşte sănătoşi, voinici, fericiţi? Astăzi sunt tot mai multe aşezăminte sanitare, comune şi raioane întregi, care la capitolul „mortalitate“ nu-au înre-nit ne îndreptăm gîndurile spregistrat nici un caz. Despre felul cum trăiau copiii în regimul burghezo-moşieresc, din amărăciunea căruia au gustat mulţi dintre noi, ne vorbesc şi statisticile. In anul 1938, de exemplu, din fiecare 1.000 de copii născuţi vii, 179 mureau înainte de a împlini vîrsta de 1 an, nemaivorbind de cei născuţi morţi, din cauza lipsei de asistenţă medicală. In anii 1932—33, jumătate din copiii de vîrstă şcolară nu aveau posibilitatea de a frecventa şcolile.Astăzi, sînt*create condiţii de în-, văţămînt nemaiîntîlnite. Invăţămîntul elementar este gratuit iar cheltuielile cu manualele şcolare pentru clasele I—VII sînt suportate de stat, nici un copil de şcoală nefiind rămas în afara şcolii. Statul acordă numeroase burse elevilor şi studenţilor. Şi cîte alte fapte nu dovedesc grijă părintească a partidului şi sfatului pentru copiii patriei noastre. Parcurile şi spaţiile verzi, taberele de odihnă şi sport, casele pionierilor, teatrele de păpuşi, emisiunile speciale la radio şi televiziune, numărul mare de cărţi editate pentru copii, măsurile pentru asigurarea hranei şi îmbrăcămintei copiilor, toate sînt menite să facă viaţa copiilor din ce în ce mai îmbelşugată, plăcută, fericită. Numai în regiunea noastră statul acordă în medie lunar aproape 7 milioane de lei ca alocaţie de stat pentru copii, in momentul de faţă pe teritoriul regiunii noastre există 438 şcoli de 4 ani şi 359 şcoli de 7—8 ani. Nu putem ca în această zi să partidul nostru scump, care poartă atîta grijă copiilor patriei noastre. ir ■ ■■■■■ ■ - Ol—iOl—li_ii_I -------------* Cu adîncă durere ne gîndim la viaţa milioanelor de copii din ţăriile capitaliste şi coloniale. Copilăria lor este departe de a se putea numi copilărie. Viaţa lor, precum şi a celor mari, este plină de nevoi şi suferinţe. Capitaliştii cheltuiesc sume colosale pentru înarmare, pentru scopuri războinice, lată unde merg fondurile cu care s-ar putea îmbunătăţi condiţiilor de viaţă: hrana, îmbrăcămintea, educaţia copiilor. . ... . Oamenii cinstiţi de pretutindeni doresc să cucerească,, să menţină bunul cel mai de preţ al omenirii, pacea, fiind alături de Uniunea Sovietică, de ţara noastră şi de celelalte ţări ale lagărului socialist, care depun atîtea eforturi pentru dezarmarea generală şi totală. . Omenirea se convinge tot mai mult că în condiţiile sîngeroasei exploatări capitaliste, nuse va putea asigura niciodată copiilor un trai omenesc, un viitor fericit, lipsit de griji. Numai orînduirea socialistă ’ este în stare să pună capăt mizeriei şi întunericului, să sădească în inimile oamenilor şi ale copiilor lor, bucuria muncii şi vieţii libere, încrederea în viitor. In această zi de sărbătoare, cetăţenii patriei noastre înfloritoare, sînt hotărîţi să lupte sub îndrumarea înţeleaptă a partidului pentru noi înfăptuiri pe calea desăvârşirii construcţiei socialiste, pentru realizarea unei păci trainice în lume, pentru apărarea fericirii copiilor. Cu prilejul comemorării lui I. L. Caragiaie In acest an se împlinesc 50 de ani de la moartea marelui dramaturg clasic român I. L. Caragiaie. Cu prilejul comemorării acestui semicentenar, în întreaga ţară vor avea loc numeroase manifestări cultural-artistice. La Tg. Mureş, din iniţiativa sfatului popular regional s-a format un comitet special in vederea sărbătoririi marelui dramaturg. La Tg. Mureş, în centrele raionale, în comune şi sate, se vor ţine conferinţe despre viaţa şi opera lui I. L. Caragiale. De asemenea, biblioteca regională, bibliotecile raionale, organizează seri literare cu tema: „I. L. Caragiale — omul şi opera“. Cu prilejul acestor manifestări, teatrele profesioniste şi de amatori din regiune, teatrele „Naţional“ şi „Lucia Sturdza Bulandra“ din Bucureşti vor prezenta spectacole festive. In regiune, s-a desfăşurat şi se desfăşoară în prezent faza regională a Festivalului „I. L. Caragiaie“".. Cu această ocazie, la fiecare centru al fazei regionale s-au prezentat şi se vor prezenta expuneri asupra operei dramatice şi spectacole cu piesele lui I. L. Caragiaie. Intense pregătiri se fac şi la cluburile de întreprinderi şi la căminele culturale săteşti. SUCCES DEPLIN! La sfîrşitul acestui mai, şcolile, au cunoscut clipe deosebite. Părinţi, cunoscuţi, prieteni, erau prezenţi cu toţii pentru a felicita pe cei ce au îmbrăcat pentru ultima oară uniforma de liceean. La Şcoala medie „Papiu Ilarian", „Unirea" şi „Bolyai Farkas" a avut loc ieri serbarea închiderii cursurilor la clasele a XI-a. Cei peste 350 de elevi de la cele 3 şcoli medii şi-au luat rămas bun de la profesori, colegi, de la şcoală. Am văzut acolo o risipă enormă de flori, de emoţii şi bucurii. Pe feţele acelora, pe care de acum înainte colectivitatea noastră socialistă îi primeşte în modul ei ca oameni maturi, pe feţele acestor viitori ingineri, medici, constructori, am citit biruinţa muncii acumulate de-a lungul celor 11 ani. La Şcoala medie „Papiu Harlan“ am cunoscut pe câţiva din fruntaşii celor două clase paralele, elevi care s-au achitat cu cinste şi seriozitate de sarcinile ce le-au revenit. lată ciţiva: Gyárfás Maria şi Sebő Eva din clasa a XI-a A, Matei Emilia, Ichnzan Tudor, Coman Alexandru, Albu Leon, Hemeş Bufi din clasa a XI-a B, precum şi mulţi alţii. Cînd au venit pentru prima oară la şcoală erau altfel. Acum cînd îi priveşti ai impresia că-i vezi vibrînd din toată fiinţa lor de fericire şi recunoştinţă, pentru minunatele condiţii create de partidul şi statul nostru, în toţi cei 11 ani de şcoală. Examenul de maturitate care se apropie este trecerea de la adolescenţă spre maturizare, este concentrarea şi verificarea a tot ce de-a lungul anilor s-a scris la orele de predare, s-a însuşit, s-a învăţat. De aici înainte, munca este şi mai frumoasă, în fabrici, pe ogoare, în universităţi, viaţa mai plină. Munca şi cartea, cartea şi munca, sînt noţiuni pe care omul zilelor noastre nu le poate despărţi. ... Şi parcă pe feţele Liceenilor care pentru ultima oară mai purtau frumoasa uniformă şcolară se putea citi înalta semnificaţie a muncii şi a cărţii. Iar întreaga asistenţă prezentă la călduroasa manifestare de despărţire a răspuns parcă în cor: SUCCES DEPLIN IN VIAŢA1 AUREL URZICĂ Elevii claselor a XI-a de la şcoala medie „Al. Papiu Ilarian“ predau drapelul şcolii celor, din clasele a X-se