Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)
1962-10-02 / nr. 233
nCTT Spor la manca un noui an de invatamînt de parlid începe un nou an şcolar în învăţămîntul de partid* eveniment important în viaţa organizaţiilor de partid. Zeci de mii de membri şi candidaţi de partid, tovarăşi din activul fără de partid şi din activul de bază al organizaţiilor U.T.M., studiază în mod organizat învăţătura marxist-leninistă, în strînsă legătură cu practica construcţiei economice şi culturale din ţara noastră, politica ştiinţifică a partidului, sarcinile actuale ale desăvîrşirii construcţiei socialiste. Mulţi dintre cursanţi iau parte la învăţămîntul de partid pentru prima dată în acest an. Organele şi organizaţiile de partid din regiune s-au pregătit din timp în vederea deschiderii noului an şcolar. Au fost selecţionaţi cu peste 500 de propagandişti mai mulţi ca în anul trecut, în majoritate activişti de partid, de stat şi din economie, muncitori, ingineri, profesori, învăţători. Au fost înscrişi în cercuri şi cursuri de partid cu aproximativ 15.000 de cursanţi mai mulţi decît în anul precedent. In noul an, în faţa propagandei de partid stă sarcina de a lega mai strîns învăţămîntul de preocupările multilaterale ale partidului îndreptate spre dezvoltarea economiei naţionale, a ştiinţei şi a culturii, spre educarea socialistă a oamenilor muncii. In certrul întregului învăţămînt de partid va sta şi pe viitor studierea problemelor actuale ale politicii partidului, a documentelor de partid, în vederea creşterii eficacităţii practice a propagandei de partid, a legăturii sale cu viaţa, a contribuţiei sale la mobilizarea membrilor şi candidaţilor de partid şi a tuturor oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor ce ne stau în faţă, învăţămîntul de partid trebuie să se preocupe mai mult cu ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, formarea şi dezvoltarea n?QIJlllQl- „*■*?• sarmentului faţă de partid, faţă de patria noastră dragă — Republica Populară Romînă, dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă şi avutul obştesc, combaterea vechilor concepţii şi moravuri străine societăţii noastre. Acordăm şi în continuare o deosebită atenţie studierii problemelor economice, a ridicării nivelului de predare a economiei politice şi economiei concrete, corespunzător stadiului actual de dezvoltare a tehnicii şi tehnologiei producţiei, cerinţelor organizării conducerii unităţilor economice. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să îndrume cu grijă studiul cidrelor încadrate în forme superioare ale învăţămîntului de partid — Universitatea serală de marxism-leninism, şcoli serale economise, studiu individual şi altele. In acest an s-a mărit numărul cercurilor cu tematici speciale. Pe lingă circurile care funcţionau la Tg. Miteş pentru directorii întreprinderilor industriale, directorii intrepriderilor comerciale, secretari ai organizaţiilor de bază din întrepriderile industriale etc., au luat finţă anul acesta o serie de alte crsuri ca: cerc de studiu pentru cadrele de conducere din sectorul construcţiilor, secretari a organizaţiilor de bază din insituţii de stat, ingineri şefi din îtreprinderile industriale etc. Un tinăr însemnat de asemenea cereri au fost organizate şi în ruine. La Reghin, Luduş, Odor- 1 etc. au fost organizate cercuri , tematici speciale pentru cadre de conducere din întreprinderi. Predinţi ai sfaturilor populare comale şi altele. De asemenea, a fost organizate pentru speciali şi cadrele de conducere din O..., S.M.T., G.A.C., consilii agile, seminarii de economie agil, conduse de lectori ai Comitlui regional de partid. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să acorde şi în viitor cea mai mare atenţie bunei desfăşurări a acestor cercuri, ţinîndu-se seamă de caracterul diferenţiat al lor, de preocupările şi sarcinile diferitelor categorii de cadre care participă la ele. Un aport important trebuie să aducă învăţămîntul de partid în educarea patriotică a membrilor şi candidaţilor de partid şi a tuturor oamenilor muncii. Studierea istoriei partidului nostru trebuie să ducă la cunoaşterea luptei dusă de clasa noastră muncitoare în frunte cu partidul său de avangardă. In noul an şcolar se va ţine un ciclu de lecţii privind unele momente principale din istoria patriei şi anume: Formarea limbii şi a poporului romín; Lupta poporului romín împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale, pentru independenţă; Anul revoluţionar 1848 în ţările romíne — Formarea statului român de sine stătător; Lupta oamenilor muncii împotriva regimului burghezo-moşieresc. In noul an şcolar în învăţămîntul de partid au fost încadraţi şi un mare număr de oameni ai muncii din activul fără partid. Participarea acestora în diferite forme de învăţămînt trebuie să contribuie la ridicarea nivelului ror politic şi ideologic, la cunoaşterea statutului partidului şi a politicii sale. O grijă deosebită trebuie acordată cercurilor de studiere a Statutului P.M.R., în care studiază cea mai mare parte din tovarăşii din activul fără partid. Aşa cum ne arată experienţa, o metodă dintre cele mai valoroase pentru lărgirea sferei de cuprindere a propagandei, o reprezintă propaganda prin lecţii şi conferinţe — cu auditoriu permanent. In acest sens a fost creat un număr însemnat de cicluri de lecţii şi conferinţe, cu tematici variate, adecvate pentru diferite categorii • Iv. pc.jitcriul 4uj-i»5î. , AMfv.1,-c lingă ciclurile care au funcţionat şi anul trecut, pentru ingineri şi tehnicieni, muncitori C.F.R., medici, artişti, salariaţi din comerţ etc., au mai fost create cicluri pentru muncitorii de pe şantiere de construcţii, cei de la autobază, brigadieri din G.A.C., cadre medii sanitare etc. Lecţiile şi conferinţele trebuie să fie expuse viu, interesant şi este bine să fie urmate de întrebări, răspunsuri, consultaţii sau discuţii. O însemnătate deosebită are respectarea indicaţiilor C.C. al P.M.R. cu privire la ţinerea regulată de expuneri în adunările deschise ale organizaţiilor de bază. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să manifeste atenţie sporită conducerii studiului intelectualilor. In noul an şcolar, un mare număr de intelectuali aufost înscrişi în diferite forme de învăţămînt , în funcţie de pregătirea şi de dorinţa lor. Multe cadre didactice din învăţămîntul elementar şi mediu vor studia problemele de economie politică, creşte şi numărul celor care studiază bazele filozofiei marxist-leniniste. Aproximativ 200 de cadre didactice din învăţămîntul superior studiază individual operele clasicilor marxist-leninismului şi documente ale partidului nostru. Pentru oamenii de ştiinţă şi artă au fost create seminarii teoretice pe probleme filozofice ale ştiinţei, şi pe probleme ale esteticii marxist-leniniste, corespunzător cerinţelor şi preocupărilor lor. Trebuie să asigurăm ca în toate aceste forme să se desfăşoare un studiu aprofundat şi creator. Este necesar ca secretarii comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid şi cei mai pregătiţi lectori, să ţină periodic (Continuare în pag. a 3-a" PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ________________*_■* Anul XI. Nr. 233 (1.418) 1 Mărți, 2 octombrie 1962 4 pagini 20 bani eschiderea Universităţii serale de marxism-leninism din Tg. Mureş cu după masă, în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş, joc deschiderea noului an de învăţămînt al Universităţii serale \marxism.leniinism. La uvitatea de deschidere au luat parte, pe lingă studenţii universităserate ^ marxism-leninism şi membrii cercurilor de studiu indivii, precum şi alţi cursanţi ai cercurilor de învăţămînt organizate pe:^ Cabinetul Comitetului regional al P.M.R. Cu aceSt-jjej tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al Comitetului regional de a prezentat prima conferinţă intitulată : „Victoria socialismului Elaborarea de către Congresul al III-lea al P.M.R. a Progrului desăvîrşirii construcţiei socialismului în patria noastră“. Soiuri de înaltă productivitate pe suprafeţe întinse Anunn acesta, pe o suprafaţă de 13 hectare cultivată cu grîu din soiul Bezostaia, colectiviştii din Şăulia de Cîmpie, raionul Luduş, au obţinut cîte 2.692 kg grîu la hectar. Această producţie a arătat colectiviştilor că, folosirea seminţelor de înaltă productivitate constituie unul din factorii principali pentru obţinerea de producţii tot mai mari la hectar. Tocmai de aceea, sub îndrumarea organizaţiei de bază, ei au hotărît să însămînţeze anul acesta grîu din soiuri valoroase pe suprafeţe cit mai mari. In prezent în cadrul gospodăriei lucrările de pregătire a solului şi însămînţările se desfăşoară în ritm tot mai accelerat. Din cele 528 de hectare planificate pentru grîu, s-au pregătit deja 210 hectare. Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 80 de hectare, din cele 140 ha. De îndată ce terenul este eliberat, tractoarele de la S.M.T. trec la pregătirea terenului pentru însămînţări. După cum arătam mai sus, avînd în vedere importanţa soiurilor de sămînţă, colectiviştii au pregătit din timp seminţele necesare. Grîu din soiul Bezostaia, de pildă, vor însămînţa pe 200 ha, faţă de 20 ha în anul trecut. Seminţele au fost din timp condiţionate, iar în prezent se lucrează de zor la tratarea lor, tratîndu-se peste 40 de tone. Din realizările muncitorilor combinatului chimic La Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni întrecerea socialistă se desfăşoară cu o deosfrijită însufleţire frontru, îmlopuţţirea şi depăşirea sarcinilor de plan. In întrecere sunt angrenate 89 de echipe şi 50 de brigăzi, cuprinzind peste 1.900 de muncitori. In ultima perioadă multe echipe au obţinut rezultate foarte bune în muncă. La prăjirea piritelor, de pildă, cele mai bune rezultate au fost obţinute de echipa condusă de Markos Sigismund, iar la fabricarea acidului sulfuric de echipa condusă de Gornic Iosif. Foarte bine munceşte şi brigada condusă de Bozeşan Ioan la fabricarea policlorurei de vinil, care a obţinut cel mai mare spor de producţie şi cea mai bună calitate. Rezultate bune în întrecere în cadrul secţiei carbid au fost obţinute la cuptorul I de brigada condusă de Damian loan, la cuptorul II de brigada condusă de Mihai loan, iar la cuptorul III de cea condusă de Colţea Alexandru, pe graficele cărora sunt înscrise cifrele cele mai mari în ce priveşte producţia peste plan realizată cit şi conţinutul de acetilenă pe kg de carbid. Vrednică este munca depusă de echipa condusă de comunista Bleza Silvia, care s-a situat în repetate rînduri pe primul loc la compartimentul de glazură de la fabricarea plăcilor de faianţă. Prin munca lor aduc cinste combinatului şi echipele conduse de Orăşan Elena de la fabricarea produselor din gresie, Székely Ioan de la fabricarea clorului lichid, Krester Martin de la fabricarea clorurei de calciu, Szőke Mihai de la fabricarea acidului clorhidric I si altii. Vizitii romănilor Georghe UihriliHil şi Ion Gheorghe Ilaorer in Indonezia DJAKARTA 1, Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu transmite: Tovarăşul , Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P- Române, care împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia și Republicii Populare Romíne, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lîngă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romíne și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelenţei sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P- Romíne“. In întîmpinarea înalţilor oaspeţi romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P Romíno în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune străine arişti romîni. Avionul ,,It "a apărut deasupra aeroporturi escortat de avioane cu reacţie aparţinînd forţelor armate indoneziene şi după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de asemenea cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat drului Sukarno persoanele care o însoţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezentând toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat ,,Imnul indonezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus: Suntem marte bucuroşi că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în, Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scumpii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri* prieteni, ci şi datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez- Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Iranului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că in scurta dv. vizită în Indonezia, vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă prietenie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteţi-mi înainte de toate să mulţumesc -cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv.: astăzi, 1 octombrie 1962 ia sfirşit în mod oficial domnia colonială olandeza în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei juste năzuinţi naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică şi social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintelui Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colaborării între popoare, pentru coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm. că între ţările noastre situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indoneziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţionale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. Ingăduiţi-mi sa nu, exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi Indonezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pentru căldura şi sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinaţi. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba immoneziană: Salam hangat kepoba radejat Indonesia! (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Preşedintele Sukarno a prezentat tovarăşului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au venit în întîmpinarea înalţilor oaspeţi români. Copiii personalului ambasadei R. P. Romíne din Djakarta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresionant: solii poporului român, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide numai în faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieţi şi fete îmbrăcaţi în splendide veşminte naţionale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţionale multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradiţionalele ghirlande de flori cu care sunt încununaţi în Indonezia oaspeţii de seamă. După ceremonia primirii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno au luat loc în maşini şi cortegiul oficial, escortat de motociclişti, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa oficială a preşedintelui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor aproape 5 km străbătuţi puteau fi citite urări de bun sosit. „Bun venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul român“, „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul romín,“. Locuitorii capitalei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Romíne. La principalele intersecții se aflau grupuri de interpreți de muzică populară care cîntau din instrumente naționale specifice diferitelor regiuni ale țârii. Miile de steguleţe române şi indoneziene pe care le fluturau, aclamațiile lor entuziaste au constituit o expresie grăitoare a sentimentelor de prietenie nutrite de poporul Indoneziei faţă de poporul român. La intrarea în palatul Merdeka, solii poporului român au fost salutaţi de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndreptat spre palatul Ishara Negara, care va fi reşedinţa oaspeţilor români în timpul vizitei în Indonezia. Vizita în „ţara verii veşnice“, cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorească, de prietenie, caracteristică pentru bunele relaţii existente între cele două ţări. Sosirea la Djakarta Mare miting aviatic La mitingul aviatic care a avut loc duminică, maestrul emerit al sportului Iancu G. a executat frumoase numere de acrobaţii la trapez. Citiţi reportajul din pag. a II-g. Festivitatea deschiderii noului an universitar Ieri, la orele 10, sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a cunoscut o deosebită animaţie. In prezenţa reprezentanţilor organelor de partid şi de stat a avut loc deschiderea festivă a noului an universitar. Despre acest eveniment, precum şi despre condiţiile deosebite de studiu create de partid şi guvern tineretului nostru a rostit o cuvîntare tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al Comitetului regional de partid. In noul an universitar, in institutele de învăţămînt superior din Tg. Mureş vor învăţa 1.442 de studenţi. Peste 70 la sută dintre aceştia vor locui în cămine. Despre minunatele condiţii de învăţămint şi de trai create studenţilor, despre măreţele sarcinii ce stau în faţa cadrelor de specialitate şi în faţa studenţilor au vorbit tovarăşul dr. Andrăsofszky Tiberiu, rectorul I.M.F. din Tg. Mureş, Petru Nireşteanu, director adjunct al Institutului pedagogic de trei ani, Szabó Lajos, directorul Institutului de teatru, Ştefan Nemeş, preşedintele Uniunii studenţilor din Tg. Prezidiul festivităţii Aspect diastic