Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)

1962-10-10 / nr. 240

Ritmul însămînţărilor de toamnă trebuie mult intensificat ! In toate raioanele însămîn­ţările se desfăşoară anevoios . Tractoarele şi maşinile să fie folosite din plin la arături şi însămînţări Deşi în ultima perioadă în regiu­nea noastră muncile agricole au luat avînt, însămînţările de toamnă se desfăşoară încă cu foarte mare încetineală. Pînă în seara zilei de 8 octombrie, de pildă, pe regiune s-a­ însămînţat numai pe 13,5 la sută din suprafaţa planificată. Chiar şi în raioanele în care epoca optimă a expirat, însămînţările se desfăşoară într-un ritm lent. In ra­ionul Ciuc, de exemplu, pînă în seara zilei de 8 octombrie s-a însă­­mînţat pe abia 31,6 la sută din suprafaţa planificată, în raionul Gheorghieni pe 38 la sută, iar în raionul Topliţa pe 1,6 la sută. Pu­ţin s-a însămînţat şi în restul ra­ioanelor, şi în special în raionul Luduş. Aici, pînă în seara zilei de 8 octombrie s­tău însămînţat abia 365 de hectare cu grîu. Cauza principală pentru care în­­sămînţările se desfăşoară anevo­ios e că tractoarele şi maşinile nu sînt folosite din plin. In raionul Luduş se spune că lucrează 327 de tractoare. Cum lucrează oare aceste tractoare, dacă în ultimele 4 zile s-au pregătit pentru însă­­mînţări numai 536 de hectare şi s-a însămînţat abia peste 308 hec­tare? In medie la zi s-au pregătit pentru însămînţări cîte 134 de hec­tare şi s-au însămînţat cîte 77 hectare. Deci pe un tractor fizic re­vin abia 0,64 ha arături şi însă­­mînţări la zi. Lucrîndu-se în ase­menea ritm desigur nu-i de mira­re că în raionul Luduş s-a însă­­mînţat numai pe 5,2 la sută din suprafaţa planificată. Situaţie asemănătoare există şi în restul raioanelor. In raionul Ciuc, de pildă, în ultimele zile, cele 76 de tractoare au realizat în medie la zi abia 115 ha la pre­gătirea terenului şi 62 hectare la însămînţări. In raionul Ghsor­ghieni, de asemenea, în patru zile, cu 87 de tractoare s-a pregătit abia o suprafaţă de 567 ha şi s-a însă­mînţat pe numai 368 de hectare. In multe locuri, tractoarele în loc să fie folosite la arături şi în­­sămînţări aleargă zeci de kilometri, efectuind diferite transporturi. Ast­fel de situaţii întîlnim la Rîciu şi în numeroase alte comune, unde tractoarele s­înt folosite la trans­portul sfeclei de zahăr. Este nece­sar ca peste tot, pînă la termina­rea însămînţărilor, toate tractoare­le să lucreze din plin la arături şi însămînţări. Transportul sfeclei de zahăr, al îngrăşămintelor etc., să se facă cu camioane şi cu ate­lajele gospodăriilor colective. însămînţările se desfăşoară ane­voios şi în gospodăriile agricole de stat. Pînă la 8 octombrie gos­podăriile de stat­­ din regiunea noastră au realizat planul de în­­sămînţări numai în proporţie de 20, la sută. In patru zile, adică de la 4 la 8 octombrie ele au exe­cutat însămînţări abia pe 497 de hectare. La unele din ele însămin­­ţările au rămas în urmă datorită faptului că nici pînă în prezent n-au asigurată cantitatea de să­mînţă necesară şi în primul rînd sămînţa de orz, cum este cazul gospodăriilor de stat din Rîciu şi Band. La G.A.S. Rîciu a întîrziat şi pregătirea terenului, deoarece gospodăriile colective din Pogn­­ceaua, Ulieş şi Şincai cu care gospodăria de stat a făcut schimb de teren, n-au luat măsuri pentru eliberarea din timp a suprafeţelor respective. Accelerarea ritmului lucrărilor de pregătire a terenului şi însămîn­­ţări, atît în gospodăriile agricole de stat cît şi în cele colective, constituie sarcina cea mai impor­tantă ce stă în faţa comitetelor raionale de partid, a sfaturilor populare şi­­a consiliilor agricole raionale. Din scrisorile ce le pri­mim zilnic la redacţie reiese că în multe locuri consiliile de con­ducere ale gospodăriilor agricole colective nu acordă importanţa cu­venită executării într-un termen cît mai scurt a însămînţărilor. Gos­­podăria agricolă colectivă din Va­lea Largă, raionul Luduş, de pil­dă, are de însămînţat în toamna acestui an o suprafaţă de 779 hec­tare. Din această suprafaţă s-au pregătit pentru însămînţări abia 210 hectare şi s-­au însămînţat nu­mai 5 ha cu orz. La gospodăria colectivă din Ogra, de asemenea, din 680 hectare s-au pregătit nu­mai 180 de hectare. Aici nu s-a terminat încă nici însămînţatul or­zului, executîndu-se abia pe 30 hectare din cele 50 hectare plani­ficate. In vederea accelerării ritmului însămînţărilor este necesar ca pes­te tot să se treacă cu toate forţele la recoltatul porumbului pentru boabe, de­ pe terenurile planificate a fi însămînţate cu grîu. Imediat după eliberarea terenului să încea­pă executarea arăturii şi pregăti­rea unui pat germinativ cît mai bun pentru seminţe. Avînd în ve­­de­re rrvrea rămînere în urmă La in­sămînţări, se impune, mai mult ,ca oricînd, organizarea muncii în două schimburi. Un număr cît mai mare de tractoare, noaptea să fie folosite la arături, iar ziua la în­sămînţări. Acolo unde există teren pregătit să se treacă cu toate for­ţele la însămînţări. Trebuie să a­­rătăm că, în multe locuri, deşi există teren pregătit pe suprafeţe întinse, începerea însămînţărilor se amînă de la o zi la alta. In ra­ionul Topliţa, de pildă, cu toate că în ziua de 4 octombrie existau 200 de hectare de teren pregătit pentru însămînţări, timp de 4 zile, ■adică pînă în 8 octombrie, s-au însămînţat numai 10 hectare. La dispoziţia gospodăriilor agri­cole colective stau peste 1100 de tractoare şi sute şi sute de semă­nători şi alte maşini agricole. Cu aces­te mijloace mecanizate, folosi­te raţional, cu întreaga lor capa­citate, însămînţările de toamnă pot fi şi trebuie executate într-un termen cît mai scurt. Marţi după-amiază, în sala ma­re a Palatului culturii din Tg. Mureş, a avut loc o adunare fes­tivă consacrată deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Ştefan Jakab, se­cretar al Comitetului regional de partid, Antalfy Andrei, vice­preşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, şi alţi conducători ai instituţiilor de stat şi obşteşti. A participat de asemenea I. Vinogradov, reprezentant al Am­basadei U.R.S.S. din Bucureşti. Au fost prezenţi un mare număr de oameni ai muncii din între­prinderile şi Instituţiile oraşului şi din comunele din împrejurimi, precum şi oameni ai artei şi cul­turii. Adunarea a fost deschisă de profesor universitar dr. Horváth Nicolaie, preşedintele Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Tg. Mureş. Despre marea sărbătoare a po­porului nostru — Luna prieteniei romîno-sovietice, au vorbit în lim­ba romînă tov. Ioan Pop, redacto­­rul-şef al ziarului „Steaua roşie“, vicepreşedin­te al Consiliului re­gional A.R.L.U.S., iar în limba maghiară profesor universitar dr. Csögör Ludovic, preşedintele Con­siliului regional A.R.L.U.S. Vorbitorii au subliniat uria­şele succese pe care Donorul sovie­­tic le-a obţinut în construirea so­cialismului şi comunismului, la rezultatele obţinute de poporul nostru în desăvîrşirea construcţiei socialiste, bucurîndu-se de ajuto­rul multilateral al Uniunii Sovie­tice, ţară cu care avem strînse relaţii de colaborare.­­ Folosind acest ajutor, pre­cum şi ca urmare a colaborării cu Uniunea Sovietică, sub condu­cerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, s-au înălţat victorios pe bolta cerului patriei noastre dragi, drapelul roşu care astăzi ne arată de la înălţimea desăvîrşirii societăţii socialiste, drumul luminos ce-l vom parcurge spre comunism. Prietenia romîno-sovietică face parte integrantă şi organică din relaţiile frăţeşti pe care le avem cu toate ţările socialiste. A­­ceastă prietenie este exemplifica­rea învăţăturii leniniste despre in­ternaţionalismul proletar, care animează deopotrivă popoarele noastre. Aceasta şi-a aflat expresie şi în vizita de prietenie pe care a fă­cut-o anul trecut delegaţia noastră de partid şi guvernamentală con­dusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Uniunea Sovie­tică, căreia i s-a răspuns în anul acesta prin vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Uniunii Sovietice, con­dusă de tovarăşul N. S. Hruşciov. A luat apoi cuvîntul tovarăşul I. Vinogradov, din partea Am­basadei sovietice din Bucureşti, care a transmis oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş şi din în­treaga regiune un călduros şi fră­ţesc salut din partea marelui po­por sovietic. I. Vinogradov a arătat în continuare că poporul sovietic se bucură din toată inima de succesele poporului nostru, ob­ţinute sub conducerea încercatului său conducător, Partidul Munci­toresc Român. Vorbitorul a relatat că poporul sovietic, sub conduce­rea înţeleaptă a P.C.U.S., luptă cu abnegaţie pentru transpunerea în practică a istoricelor hotărîri ale Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. pentru înfăptuirea visu­lui omenirii, comunismul. Adunarea festivă închinată des­chiderii Lunii prieteniei romîno­­sovietice s-a transformat într-o puternică manifestare a prieteniei frăţeşti şi de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic. In încheiere, formaţiile de cor şi dansuri ale Ansamblului de stat „Mureşul“, Filarmonica de stat din Tg. Mureş şi artişti ai Teatru­lui de stat au prezentat în faţa asistenţei un bogat program ar­,­tistic, / x. -----------—cjcJLJi_li_la-------------­ Adunarea festivă consacrată deschiderii Lunii prieteniei româno-sovietice SkMMM Prezidiul adunării festive PROLETAR! DIN TOATE ŢĂ­RI/L­E, UNIŢI- VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA________________________ Anul XI, Nr. 240 1 1.4251 1 Miercuri 10 octombrie 1962 1 4 pagini 20 bani în interiorul ziarului: — Mai multă atenţie difuzării cărţii (pag. a 2-a), — Cind tinereţea îşi spune cu­­vîntul (pag. a 2-a). — început de an în învăţă­mîntul de partid (pag. a 3-a), — Unde cei ce nu văd îşi re­capătă vederea (pag. a 3-a). Au terminat semănatul orzului şi secarei Organizîndu-şi bine munca, co­lectiviştii din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, într-un timp scurt şi în bune condiţiuni au terminat în­sămînţatul celor 60 ha cu orz""şi 30 ha cu secară. Acum colectiviştii zoresc semă­natul griului ce va fi cultivat pe o suprafaţă de peste 330 hectare. Ritmul zilnic la însămînţatul griu­lui este de 30 hectare. De remar­cat este că, această gospodărie colectivă foloseşte la semănat nu­mai sămînţă provenită din soiuri de o înaltă productivitate ca: Be­­zostaia, Harrach nr. 301 şi altele. GHERASIM TEOFIL secretar al Sfatului popular al comunei Cucerdea Ssulensi însămînţează Colectiviştii de la Şeulia, raionul Tîrnăveni, lucrează cu spor la în­sămînţatul cerealelor. In cîteva zi­le ei au însămînţat 20 ha cu orz şi 10 ha cu secară. La 4 octombrie colectiviştii de aici au început semănatul griului pe cele 285 hectare. ILEANA HULPUŞ colectivistă O gospodărie mare şi puternică Duminica trecută colectiviştii din cinci sate aparţinătoare co­munei Band, au sărbătorit unifi­carea gospodăriilor lor colective, într-una mare şi puternică. Gospodăria colectivă unificată, cu denumirea de „Cîmpia“, numă­ră 1.148 familii, care lucrează în comun 3.382 hectare de pămînt. Ca preşedinte al gospodăriei co­lective a fost ales inginerul Gali Tiberiu. Colectiviştii s au angajat să muncească în aşa fel ca lucrările din actuala campanie agricolă să se execute in cele mai bune con­diţiuni, să contribuie la întări­rea economico-organizatorică a gospodăriei colective. ERDEI IOSIF organizator de partid la G.A.S. Band I VIZITA TOVARĂŞILOR GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŞI ION GHEORGHE MAURER IN INDONEZIA DJAKARTA (Agerpres) — De la trimişii speciali: In continuarea vizitei în Indo­nezia, tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ împreună cu tovarăşii ION GHEORGHE MAU­RER şi CORNELIU MANESCU au vizitat marţi insula Bali, cu­noscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măiestria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de priete­nie faţă de poporul român, cu a­­ceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşi­ruiau prin locurile vizitate împle­tituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de să­nătate şi prosperitate.­ In drum oaspeţii s-au oprit pen­tru puţin timp pe culmea munte­lui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemă­nător primăverii de la noi. Cît vezi cu ochii pînă la ţărmul la­cului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sînt tot terenurile cultivate cu orez. Ore­­zăriile sînt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la ge­nunchi în apă, folosind milena­rele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea ore­zului. In timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a ex­plicat că în Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi de ace­ea, una din insulele arhipelagu­lui va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bum­bac şi o dezvoltată industrie textilă meşteşugărească. Dar co­lonialiştii erau interesaţi să vîn­­dă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dis­părut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. In prezent, Indone­zia importă 90 la sută din bum­bacul şi fibrele care se prelu­crează în întreprinderile naţio­nale şi în afară de aceasta, im­portă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, aşa cum sînt, de altfel, în întreaga insulă. In interiorul curţilor, în­­afară de locuinţe, sînt construite mici temple, în marea lor majo­ritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus şi sînt acoperite cu frunze de pal­mier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orches­tră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, ora­şul de reşedinţă al insulei Bali, renumit centru al turismului inter­ -□ocna­ naţional. A fost vizitată o expozi­ţie locală de artizanat şi pictură. Tovarăşul GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ a elogiat realismul şi valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeţii au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziţiei meşteşugarii foarte înde­­mînatici şi dotaţi cu un simţ ar­tistic remarcabil. La Sianur, după ce au vizitat o şcoală nouă construită, oaspeţii ro­mîni şi gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peştele adus de­­ fluxul oceanului. Seara, la Tampaksi­ing, un a­­devărat centru al cîntecului, dan­sului şi portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeţilor ro­­mîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijaki astfel conceput încît se dan­sează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei in­sule, a cărei frumuseţe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca şi în alte părţi ale Indoneziei, sate vechi de secole, ţărani Trudind pe ogoare cu unelte din moşi stră­moşi, şi alături şcoli noi, luminoa­se, construite în ultimii ani. Aşa înţelegi mai bine dorinţa arzătoa­re a acestor oameni harnici de a lichida­­ raua moştenire a colo­nialismului, pentru ca ţara lor frumoasă şi bogată să păşească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marţi, la palatul Tampaksh­ing, reşedinţa oaspeţilor români şi a preşedinte­lui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale în­cepute la Djakarta. Importante lucrări ştiinţifice sovietice în limba romînă In cadrul maifestărilor ce vor avea loc în Luna prie­teniei romîno sovietice Buletinul de informare ştiinţifică editat în limba romînă de Institutul de studii romîno-sovietic al Acade­miei R.P.R., care apare săptă­­mînal, va conţine articole de orientare şi informare în cele mai importante ramuri ştiinţifice: tra­duceri integrale din publicaţiile sovietice de specialitate, referate asupra principalelor articole apă­rute în revistele ştiinţifice sovie­tice, din toate domeniile ştiinţei (ştiinţele sociale, ştiinţele naturii, ştiinţele medicale, ştiinţele tehni­ce), cronica vieţii ştiinţifice din U.R.S.S., lista prezenţelor româ­­neşti în publicaţiile ştiinţifice so­vietice, scurte adnotări despre noi publicaţii periodice apărute în U.R.S.S., lista traducerilor efec­tuate de I.S.R.S. şi a cărţilor ştiin­ţifice noi publicate în Editura Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. intrate în Biblioteca institutului. ­□COC Planul de măsuri tehnico­­organizatorice se îndeplineşte punct cu punct la aceste frumoase zile de toamnă, cînd pe ogoarele patriei noastre socialiste harnicii colec­tivişti string ultimele roade ale recoltei şi pun bazele celei din anul viitor, în întreprinderea ra­ională „Republica“ din Reghin în­­trecerea socialistă pentru îndepli­nirea angajamentelor se desfă­şoară într-un ritm viu. In trimes­­­trul III al anului 1962 colec­tivul nostru a înregistrat noi succese, cele mai semnificative fiind ale secţiilor turnătorie de fontă şi fierărie de sub conducerea inginerului Sabău Marius şi şe­fului de brigadă Szakács Eugen. Cine intră în întreprinderea noastră este însă impresionat şi de altceva. In aproape toate sec­toarele sînt începute lucrări noi de construcţii şi amenajări. Or­ganizaţia de bază, sindicatul şi conducerea întreprinderii, au ana­lizat planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice şi au hotărît să „ata­ce“ cu curaj toate, obiectivele. Astfel, pe malul Mureşului, în partea dreaptă se lucrează la noua hală de oţelărie. Numai în 10 zile, brigada condusă de Bartha Mihai a terminat lucrările de săpături şi fundaţia a fost turnată. Pentru materialele principale au fost ob­ţinute repartiţii şi în zilele ce ur­mează va începe ridicarea zidă­riei. In anul 1963 întreprinderea va avea o hală de oţelărie mo­dernă, dotată cu aparatajul cel mai bun. Dacă ai merge 100 de metri la secţia gudroane, dar peste o altă lucr­are, noua instalaţie de gudro­­nare a pieselor, de scurgere din.. fontă — inovaţie a tehnicianului Hügel Leopold, prin care se mă­reşte cu 100 la sută ritmul de gudronare a tuburilor şi se rea­lizează economii la materiale cu 50 d­­a sută. Lîngă secţia mecanică, o altă echipă sub conducerea lui Székely Ioan lucrează cu spor la instala­rea unei sonete de spart fontă, cu o capacitate dublă, faţă de cea veche. La secţia turnătorie fontă lucră­rile de mărire a platformei de la cubilouri sînt aproape terminate. La toate aceste şantiere activează neobosit mecanicul şef, comunistul Barra Ernest. Fondurile pentru mica mecani­zare şi-au găsit la întreprindere o utilizare judicioasă. Grija pen­tru oamenii muncii este o preocu­pare de prim plan, astfel din fon­dul alocat s-au şi început lucră­rile pentru amenajarea dulapuri­lor, vestiarelor şi a altor insta­laţii. In curînd se va deschide o altă lucrare, remiza pentru materiale P.C.I. Toate obiectivele din planul de măsuri au fost „atacate“, fon­durile alocate vor fi utilizate in­tegral şi la sfîrşitul anului 1962, colectivul întreprinderii este ho­­tărît ca, la realizările planului de producţie să adauge şi „buchetul“ noilor construcţii care vor asigura creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi condiţii de lucru tot mai bune pentru oamenii muncii. POP IOAN ,­ muncitor.­­ j Premieră teatrală la Tîrgu­lm­ureş Sîmbătă seara va avea loc pe scena Teatrului de stat din Tg. Mureş prezentarea în premieră, sub regia lui Anatol Constantin, regizor la Teatrul de stat din Cluj, piesa „Febre“ de Horia Lo­­vinescu. Rolurile principale vor fi inter­pretate de artiştii Lohinszki Lo­­ránd, Lavotta Károly, Mende Gabi şi Szamosi Cornelia. Carbonat de calciu peste plan Colectivul Fabricii de carbonat de calciu din Borsec, raionul To­­pliţa, antrenat într-o largă între­­cere socialistă, şi-a depăşit încă la 27 septembrie a. c. cu 31 la sută sarcinile de plan pe întreaga lună. In această activitate s-a evident­ţiat în mod deosebit echipa con­dusă de către comunistul Mihai Thalmaier, care a dat peste plan 66,1 tone de carbonat de calciu.­ Rezultate bune au obţinut şi echi­pele conduse de Anton Fokt şi Alexei Cuzic. ADAM HAI muncitor Fier vechi expediat oţelăriilor In raionul Tîrnăveni, acţiunea de strîngere a fierului vechi stă în centrul preocupărilor organizaţii­lor sindicale şi de U.T.M., a sfa­turilor populare şi a cooperaţiei de consum. Pînă la 30 septembrie a.c. din planul prevăzut pe cele 3 trimestre din acest an de 2.000.000 kg fier vechi, s-au colec­tat şi expediat marilor oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa 2.219.000 kg fier vechi, 241.000 kg fontă, faţă de 215.000 kg planificate, precum şi însemnate cantităţi de materiale neferoase. La Întreprinderea „Ludovic Minschi“ din Tg.Mureş, se acordă o deosebită, atenţie realizării pla­­nului de predare a metalelor vechi către I.C.M. Un aport însemnat o aduc la această acţiune tinerii. Interesul pe care-l dau acţiunii se reflectă în mod strălucit în cantităţile de deşeuri metalice pe care le-a predat întreprinderea noastră in primele 9 luni ale a­­cestui an. Astfel, s-au predat 318.000 de kg fier vechi, 63.000 de kg fontă veche și peste 3­000 kg metale neferoase. Fruntaşi în întrecerea socialistă La S.M.T. Tg. Mu­reş întrecerea socia­listă dintre tracto­rişti se desfăşoară cu succes. La sfîrşi­tul celei de-a treia decade din campania agricolă de toamnă a reieşit că planul lucrărilor din actua­la campanie este în­deplinit în proporţie de 31 la sută. Pe primul loc se situează brigada condusă de Abram Laurenţiu, care lu­crează pe tarlalele gospodăriei colective din Ceuaş, realizîn­­du-şi planul campa­niei de toamnă în proporţie de 38 la sută. In cadrul întrece­rii dintre tractorişti -□□□c, în frunte se situează tractoristul Nagy Dio­­nisie cu o realizare a planului de 58 la sută, Şan­­dor Ambrozie cu o realizare de 55 la su­tă, Fărăgău Ioan cu 51 la sută şi alţii. PETRU GHEORGHIŢA coresp. voluntar Expoziţii de mărfuri pentru sezonul de toamnă-iarna O.C.L. Produse industriale din re­giunea noastră intimpină sezo­nul de toamnă — iarnă cu un fond sporit de mărfuri, in sorti­mente variate şi atrăgătoare, ob­ţinute din timp de la furnizori. Pentru popularizarea acestor mărfuri, îndeosebi a sortimentelor noi, au fost deschise recent în re­giune 6 expoziţii cu vînzare şi anume 3 la Tg.Mureş, 2 la Odor­­hei şi una la Reghin. Expoziţia de tricotaje de la ma­gazinul nr. 1 Tg.Mureş, oferă cumpărătorilor o colecţie de mode­le, noi de scompolguri , inc. culori pastel, de fuste în dungi şi de cardigane, produse ale fabricilor „Tinăra Gardă“ din Bucureşti şi ,, Unitatea" din Sighet. In acelaşi magazin, expoziţia de ţesături din bumbac prezintă barchet imprimat, diftină în carouri şi înflorată pre­cum şi flanele ,,Zenith". La expoziţia deschisă în maga­zinul nr. 25 textile din Tg.Mureş sînt expuse stofe de pardesiuri şi paltoane pentru femei. Sînt mult apreciate stofele fantezii produse de Fabrica de postav din Cisna­­die şi cele de la Fabrica „Liber­tatea“ din Sibiu cu desene ţesu- te^Ja ^rmtetrat

Next