Steaua Roşie, aprilie 1963 (Anul 12, nr. 77-101)
1963-04-02 / nr. 77
PROL STAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA F ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul XII. Nr. 77 (1.573) Marţi, 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani Măsuri eficiente - rezultate bune Sarcinile de producţie sporite pentru acest an, au făcut ca colectivele întreprinderilor forestiere din regiunea noastră să acorde o mai mare atenţie stabilirii şi aplicării cu spirit de răspundere a unui complex de măsuri tehnice şi organizatorice. Importanţa şi eficienţa acestor măsuri s-a dovedit, concret, in practică, prin faptul că s-a putut asigura o mai bună ritmicitate a realizării planului, deşi timpul nefavorabil din cursul primului trimestru a îngreunat mult munca forestierilor. Despre felul şi eficienţa măsurilor aplicate ne-a vorbit zilele trecute. In cadrul unui interviu, tovarăşul EMIL SPITZER, directorul întreprinderii forestiere din Topliţa. Primul trimestru al acestui an a cerut muncitorilor întreprinderii noastre, ca de altfel tuturor forestierilor din ţară, un plus de energie, condiţiile impuse de iarna grea au necesitat un volum sporit de muncă, atei pentru realizarea sarcinilor ce "le-am avut fiind nevoiţi să mobilizăm toate rezervele noastre. De la începutul anului am avut în vedere crearea unor asemenea condiţii de desfăşurare a producţiei, care să asigure îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. In ramura industrializării, despre care doriţi să vă vorbesc, experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat necesitatea stabilirii judicioase a sarcinilor de plan pentru fiecare unitate. Crearea unui stoc de producţie pe sortimente şi apoi pe mecanisme, a făcut posibil ca fabricile noastre să fie aprovizionate ritmic cu materie primă. Pentru aceasta s-au întocmit grafice de aprovizionare pentru fiecare fabrică în parte, cu indicarea sectoarelor furnizoare. Rezultatul acestei măsuri s-a concretizat în faptul că am fost scutiţi de surprize neplăcute, ca unele fabrici să nu aibă asigurată materia primă. In acest an o deosebită atenţie am acordat sortării judicioase a produselor. Aceasta s-a putut realiza prin reinstruirea tuturor sortatorilor din fabrici. Dacă în cursul anilor trecuţi problema schimburilor de noapte şi a realizărilor acestora a fost privită cu unele rezerve, în acest an, îndrumaţi de organizaţia de partid, am luat măsuri pentru a ridica şi aceste schimburi la nivelul celor de zi. Cum am realizat aceasta? Prin reorganizarea schimburilor şi încadrarea acestora, în mod proporţional, cu muncitori cu o înaltă calificare. Astăzi putem spune că multe schimburi de noapte au realizat sau chiar depăşit volu- INTERVIUL NOSTRU unul de producţie al schimburilor de zi. Acestea au fost doar o parte din măsurile organizatorice ce le-am aplicat cu succes în această perioadă. Altă parte din planul M.T.O. se referă la măsuri tehnice, care la rîndul lor au contribuit la realizarea sarcinilor de producţie, reducerea consumurilor specifice şi economisirea materialului lemnos. Aşa de pildă, în baza studierii situaţiei reale de la secţia de binare s-a ajuns la concluzia că consumul specific de cherestea răşinoase mai poate fi redus, iar la unele faze pot fi utilizate materiale înlocuitoare. In cursul trimestrului I, am folosit o cantitate mare de cherestea de stejar şi plăci aglomerate în acest scop. Prin croirea mai judicioasă a pieselor de binare s-a putut stabili că in acest an consumul specific poate fi redus, atît la răşinoase cît şi la foioase. Numai la cherestea fag, în 1963 vom obţine pe această cale o economie de 500 m c buşteni, în valoare de peste 71.000 lei. Ca prim rezultat al aplicării cu consecvenţă a croirii economicoase, în primele trei luni din acest an am obţinut o economie de 230 m c buşteni fag şi 80 m c buşteni răşinoase. Urmărirea îndeaproape a îndepplinirii planului de producţie decadal şi lunar, ne a dat posibilitatea cunoaşterii greutăţilor întîmpinate de fabricile noastre, putînd interveni cu măsuri prompte şi concrete, ori de cîte ori a fost necesar. Condiţiile realizării planului au fost diferite de la o unitate la alta. Aşa de exemplu, fabrica din Topliţa a întîmpinat greutăţi din cauza frigului prin lipsa cantităţii necesare de energie termică. Cu toate eforturile depuse de muncitorii de aici, planul de producţie nu a putut fi realizat în prima lună a anului. Abia în lunile februarie şi martie, restanţa a fost recuperată, planul trimestrial fiind realizat integral. Cu cele mai bune rezultate s-a soldat activitatea colectivului fabricii din Hodoşa. Aici am aplicat un complex de mică mecanizare privind înlocuirea unor gatere şi circulare, fapt care a făcut posibil ca planul de producţie să fie depăşit sistematic, lună de lună. Dacă în această perioadă îndeplinirea planului de producţie a stat în centrul atenţiei noastre, nu am neglijat însă nici ceilalţi indicatori de plan. Trebuie să arăt încă o dată că iarna grea ne-a împiedicat în mare măsură să obţinem realizări pe măsura posibilităţilor. Putem totuşi remarca că indicatorul de productivitate a muncii a fost realizat la cherestea răşinoase, iar la cherestea fag depăşit cu circa 5 la sută. In privinţa calităţii produselor indicatorii planificaţi sunt de asemenea depăşiţi. In trimestrul I 1963, la răşinoase de calitate superioară, am dat mai mult cu 3,4 la sută, iar la fag cu 6 la sută. In încheiere trebuie să menţionez că planul de producţie pe această perioadă a fost îndeplinit, atît global cît şi pe sortimente. In baza unor calcule preliminare am produs peste plan cca 200 m c cherestea fag, 1.300 mp binale, 400 m c lemn de foc etc. In afară de plan am mai produs 80.000 buc cozi mătură şi 40 buc şarpante pentru construcţii agrotehnice. Semnificativ este faptul că din acest an a început valorificarea rumeguşului, din care am şi livrat o cantitate de 250 de ton».. Un nou bloc dat în folosinţă în oraşul Tîrnăveni se ridică tot mai multe blocuri moderne, cu apartamente confortabile. Aşa de pildă, anul trecut au fost construite şi date în folosinţă aici 136 apartamente. Zilele trecute, pe strada Gh. Dimitrov din acest oraş au fost date în folosinţă 24 apartamente, moderne şi confortabile. Printre noii locatari ai acestui bloc se numără Şeulean Aurel, tehnician, Szabó Eugen şi alţii. Constructorii de la T.R.C.L., sectorul Tîrnăveni, muncesc cu spor la executarea a încă 3 blocuri cu cite 20 apartamente, care vor fi date în folosinţă la începutul semestrului II al acestui an. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Noi maşini intrate în exploatare Colectivul de muncitori al atelierului mecanic de la Fabrica de conductori electrici din Tg. Mureş şi-a depăşit planul lunar şi trimestrial. Muncitorii din atelier au dat în exploatare înainte de termen un extruder executat după proiectul tehnicienilor şi inginerilor fabricii Atelierul a dat lucrări peste plan în valoare de 140.000 de lei. încă de la data de 28 martie 1962, colectivul nostru munceşte cu însufleţire la terminarea celor două maşini de injectat P.C.V., pentru fişele flexe. Prin lucrările de calitate executate s-au evidenţiat Frânase Devila, Vasile Bobletec, Ioan Horváth şi alţii. Printre muncitorii fruntaşi în pormetul de produse de calitate superioară de la sectorul cazangerie al Uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală se numără şi Petre Bărăgan, Dumitru Ioniţă, Nicolae Bobric şi alţii. In fotografie, Cazangii Nicolae Bobric şi Dumitru Ioniţă lucrind la piesele unui schimbător de căldură, folosit in industria petrolieră. Conferinţa regionala a cooperaţiei de consum Duminică s-au desfăşurat în sala festivă a întreprinderilor comunale Tg. Mureş lucrările conferinţei extraordinare a cooperaţiei de consum din regiunea noastră. La lucrările conferinţei au participat 353 delegaţi ai cooperativelor de consum şi credit, precum şi un număr însemnat de invitaţi. După alegerea organelor conferinţei şi propunerea delegaţilor la cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum, tovarăşul Ştefan Kocsis, preşedintele consiliului de conducere al U. Reg. C.C., a prezentat darea de seamă a consiliului Uniunii regionale asupra realizărilor obţinute de către unităţile cooperaţiei de consum în cursul anului 1962, asupra sarcinilor de plan pe 1963 şi a măsurilor luate în vederea îndeplinirii lor. Pe marginea dărilor de seamă prezentate au luat cuvîntul la discuţii 27 delegaţi şi invitaţi. Conferinţa a ales delegaţii pentru cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum. In încheierea lucrărilor delegaţii la conferinţă au adoptat un plan de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei de consum din regiunea noastră. IVntm colectivişti In scopul ridicării continue a nivelului deservirii populaţiei, în cursul trimestrului 1/1963 în regiunea noastră au fost date în folosinţă 20 secţii noi de prestări de servicii în mediul rural, printre care secţii de frizerie, cizmărie, croitorie etc., aparţinînd unităţilor cooperaţiei de consum. Aceste secţii sînt încadrate cu personal de specialitate bine pregătit şi deservesc cetăţenii în condiţii optime, la nivelul cerinţelor actuale. Zile hotărîtoare pentru soarta recoltei Muncă intensă la Vidrasău E*«na le^u ■niculfura Colectiviştii din Vidrasău, raionul Luduş, folosesc cu multă pricepere orice zi favorabilă executării lucrărilor agricole de primăvară în cele mai bune condiţiuni. Astfel, pînă In prezent, ei au semănat 40 ha cu trifoi, 13 ha cu floarea-soarelui şi 12 ha cu mazăre păstăi. De asemenea, au amenajat 1.260 mp de răsadniţe, în care au semănat ardei, roşii, gulii, gogoşari etc. Membrii brigăzii de tractorişti, pînă zilele trecute, au pregătit peste 140 ha de teren pentru însămînţări, din care 40 ha pentru sfecla de zahăr, 60 ha pentru porumb. Pe terenul destinat culturii porumbului şi sfeclei de zahăr s-au transportat peste 3.800 tone de gunoi de grajd. Concomitent cu aceste lucrări, pe 200 ha păşune colectiviştii au executat curăţatul de mărăcini şi grăpatul. In cadrul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, colectiviştii din Vidrasău au executat peste 2.300 mi de şanţuri, etc. Pentru colectiviştii din Punct, raionul Tg. Mureş, legumicultura reprezintă o ramură aducătoare de mari venituri. O importanţă deosebită se acorda producerii legumelor pe cale forţată. Din timp, colectiviştii au însămînţat în 10.600 ghivece nutritive castraveţi, iar in 6.000, ardei iuţi. Castraveţii sunt deja înfloriţi. Pe 1.400 metri patraţi s-au transplantat deja în răsadniţe. In fotografie, colectiviştii din brigada legumicolă la îngrijirea legumelor cultivate în seră. Şi în gospodăria agricolă colectivă din comuna Suseni, raionul Reghin, unificată cu cea din Lueriu, se munceşte intens pentru recolta bogată din acest an. S-au reparat şi s-au pus la punct maşinile şi uneltele agricole, s-au condiţionat seminţele şi s-au trimis probe la laborator pentru încercarea puterii lor de germinaţie. In timpul iernii, colectiviştii au transportat pe cîmp peste 1.200 tone de gunoi de grajd. Totodată, pentru obţinerea unei producţii sporite de masă verde pe păşuni, în timpul iernii s-au îngrăşat 25 de hectare de păşune, prin împrăştierea de must de bălegar. Deoarece gospodăria e situată la marginea oraşului Reghin, o atenţie deosebită se acordă legumiculturii, pentru a contribui în măsură tot mai mare la aprovizionarea oraşului cu legume şi zarzavaturi proaspete. Anul acesta gospodăria cultivă legume pe 30 de hectare. Din timp s-au luat măsurile necesare pentru asigurarea răsadului. IOAN MORARU corespondent voluntar în vederea ridicării nivelului tehnic şi profesional Din iniţiativa comitetului de partid şi comitetului sindicatului, in cadrul cabinetului tehnic de la I.F. Topliţa a luat fiinţă un colectiv de lectori, format din cei mai buni tehnicieni şi ingineri. Acest colectiv are sarcina de a contribui la ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor. Pe baza unui plan, colectivul amintit întocmeşte conferinţe pe teme profesionale, care se prezintă în faţa muncitorilor. Intre aceste conferinţe amintim pe cele cu teme ca să cunoaştem şi să folosim ferăstraiele mecanice şi funicularele în, lucrările de pădure, cum trebuie folosite pinzele subţiri de gater; importanţa ascuţirii şi întreţinerii corecte a pînzelor tăietoare. De asemenea, s-au făcut instructaje practice asupra debitării cherestelei şi sortarea ei la rampa tw insămînţările sunt în toi De cum terenul a permis, tractoriştii care deservesc gospodăria colectivă din Valea Largă, raionul Luduş, au trecut la efectuarea arăturilor. Folosind la maximum zilele bune de lucru, ei au efectuat arături pe o suprafaţă de 120 hectare. Paralel cu arăturile pe tarlalele gospodăriei colective, colectiviştii au împrăştiat pe 70 hectare îngrăşăminte chimice, dînd cîte 100—150 kg la ha. De asemenea, au însămînţat ovăzul pe o suprafaţă de 15 hectare, iar în prezent se lucrează la semănatul florii-soarelui pe cei 52 ha. ILIÉ VLASA PAVEL CENAN colectivişti 5.000 kg porumb boabe la hectar pe suprafețe cît mai mari in cadrul gospodăriei noastre, cultura porumbului ocupă un foc de frunte. Avînd în vedere marea importanţă economică a acestei culturi, membrii gospodăriei noastre sub îndrumarea organizaţiei de partid, aplică pe scară tot mai largă metodele agrotehnice înaintate, pentru a obţine producţii cît mai mari pe unitatea de suprafaţă. Experienţa anului trecut a arătat că prin buna pregătire a terenului, prin executarea la timp a însămînţărilor şi a lucrărilor de întreţinere, prin asigurarea densităţii necesare, se pot obţine producţii sporite. Anul acesta cultivăm porumbul pentru boabe pe o suprafaţă de 377 hectare. Pe această suprafaţă ne-am propus să obţinem o producţie medie de 3.200 kg porumb boabe la hectar. Pe o suprafaţă de 100 de hectare, ne-am angajat să realizăm cel puţin cîte 5.000 kg boabe la hectar, în teren neirigat. Ce facem noi pentru a obţine producţii cît mai mari de porumb boabe la hectar? In primul rînd, eforturile au fost îndreptate spre pregătirea temeinică a terenului destinat culturii porumbului. Pe suprafeţe mari, planta premergătoare a fost griul. Imediat după recoltarea griului, folosind la maximum tractoarele S.M.T.-ului, am executat arături adînci. Pe unele suprafeţe, unde la arătura de bază efectuată în vederea însămmţării griului nu s-au aplicat îngrăşăminte, gunoiul de grajd s-a încorporat în sol o dată cu arătura adîncă de vară. Pe mari suprafeţe am executat arături şi în toamnă. Astfel, în gospodăria noastră, a rămas nearată din toamnă o suprafaţă de numai 80 de hectare. In timpul iernii am continuat arăturile pe încă 35 de hectare. Suprafaţa destinată culturii porumbului, cît şi celorlalte plante, s-a repartizat pe brigăzi. In baza schiţei de amplasare a culturilor, fiecare brigadă cunoaşte suprafeţele ce le are de însămînţat, cu ce plante şi ce producţii trebuie să realizeze, în funcţie de gradul de fertilitate al solului din fiecare tarla. Imediat ce terenul va permite, voia trece cu toate forţele la grăparea arăturilor de toamnă şi la lucrarea lor cu cultivatorul, pentru a asigura seminţelor un pat germinativ cît mai corespunzător. întreaga suprafaţă destinată culturii porumbului o vom menţine curată de buruieni şi afinată, pînă la însămînţări. Experienţa noastră a arătat că un factor important pentru creşterea producţiei este sămînţa. De aceea, din timp, consiliul de conducere s-a îngrijit de asigurarea seminţelor de mare productivitate. Dispunem de 10.000 kg de porumb dublu hibrid H. D. 101 şi H. D. 203, care s-au dovedit cele mai corespunzătoare în condiţiile gospodăriei noastre. O mare atenţie acordăm asigurării densităţii de plante necesare la hectar. Pe cele 100 de hectare destinate obţinerii unei producţii de cel puţin 5.000 kg boabe la hectar, vom asigura cel puţin 45.000 plante recoltabile la hectar. Pe restul suprafeţelor, de asemenea, în funcţie de gradul de fertilitate al solului, vom asigura între 35.000— 45.000 plante la hectar. In această privinţă, încă din timpul însămînţeilor vom urmări să asigurăm o densitate cît mai corespunzătoare, întreaga suprafaţă se va însămînţa mecanizat, cu maşinile S.M.T.-ului. După cum arătam mai sus, terenul este repartizat pe brigăzi. Pentru cointeresarea colectiviştilor în executarea exemplară a lucrărilor de pregătire a solului, însămînţări şi întreţinere a culturilor, la cultura porumbului se aplică sistemul de retribuire suplimentară, brigăzile şi echipele fiind retribuite suplimentar cu 40 la sută din porumbul obţinut peste plan. Pe o suprafaţă de 150 de hectare prăşitul se va executa mecanizat, cu maşinile S.M.T.-ului. Noi sîntem pregătiţi pentru a trece cu toate forţele la însămînţatul porumbului. Ne-am propus ca pînă la 25 aprilie să terminăm semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă. Sîntem hotărîţi ca anul acesta, prin executarea însămînţărilor şi a lucrărilor de întreţinere la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, să obţinem cîte 5.000 kg porumb boabe la hectar nu numai pe cele 100 ha prevăzute în plan, ci pe suprafeţe mult mai mari. VASILE VASU preşedintele G.A.C. Rîciu Duminică la în timpul lunilor de iarnă, colectiviştii din comuna Ruşii Munţi au luat parte la numeroase manifestări culturale organizate la căminul cultural. Conferinţele pe teme agricole, politice, ştiinţifice, programele cultural artistice prezentate de formaţiile de amatori din comună etc., le-au îmbogăţit mult cunoştinţele agrotehnice şi de cultură generală. lată că a sosit şi primăvara, anotimpul cînd colectiviştii sunt solicitaţi mai mult de muncile agricole, de treburile gospodăreşti. Cu toate acestea şi acum, în timpul lor liber găsesc deseori la căminul cultural acţiuni care îi interesează, le plac. Duminica trecută, de pildă, începînd cu ora prînzului şi pînă seara tîrziu, colectiviştii din Ruşii Munţi şi-au petrecut timpul în mod plăcut şi util. Programul cultural de duminică a început cu o expunere făcută de preşedintele gospodăriei colective Vasile Crăciun, privind realizările obţinute de colectiviştii din comună în primul an după colectivizare şi sarcinile ce le stau în faţă pentru realizarea planului de producţie al gospodăriei stabilit pentru anul acesta. Apoi, pe scena căminului cultural, echipa de dans, formaţia de muzicuţe, soliştii vocali (artişti amatori din comună) au prezentat un frumos şi plăcut program artistic. Interesant a fost şi concursul „Cine ştie cîştigă" cu tema: „Planul de producţie al gospodăriei noastre". Jocurile distractive „Transportul nucilor", „Pescuitul sticlelor", ş.a.m.d. au stîrnit rîsul celor cîteva sute de colectivişti prezenţi în sală. Pînă la căderea serii, pe terenul sportiv amenajat la marginea comunei, echipele de fotbal din comunele Aluniş, Dumbrava, Deda şi cea a gazdelor şi-au încercat puterile în faţa celor două porţi. Suporterii? Pasionaţii sportului din Ruşii Munţi. In fotografiile alăturate: Aspecte de la manifestarea culturală ce a avut loc duminică în comuna Ruşii Munţi, raionul Topliţa.