Steaua Roşie, octombrie 1963 (Anul 12, nr. 230-256)
1963-10-19 / nr. 246
Semănatul griului la un înalt nivel calitativ Colectiviştii din Crăciuneşti, raionul Tg.-Mureş, urmăresc ca semănatul griului să-l facă la un înalt nivel calitativ. In fotografie, Ilies Teske, inginerul gospodăriei colective, în prezenţa celor ce deservesc semănătoarea, controlează calitatea semănatului. ÎN RAIONUL LUDUŞ Mim mai intens la recoltat şi semănat! Intrucît pînă la expirarea epocii optime de însămînţare a griului mai sînt doar cîteva zile, din iniţiativa Comitetului raional de partid Luduş, a avut loc o şedinţă de lucru lărgită a activului său la care au participat preşedinţi şi ingineri agronomi din gospodăriile colective, şefi ai brigăzilor de tractoare, activişti de partid şi de stat. Din cele constatate pe teren, cît şi din discuţiile care au avut loc a reieşit felul cum unităţile agricole de pe cuprinsul raionului se ocupă de recoltatul în special al porumbului şi sfeclei de zahăr, de felul cum se pregăteşte terenul şi calitatea semănatului. ROADELE BUNEI ORGANIZĂRI A MUNCII Acolo unde munca politică depusă de organizaţia de partid este desfăşurată în bune condiţiuni şi munca de organizare a lucrărilor agricole de toamnă este temeinic făcută, pregătirea terenului ca şi însămînţatul se desfăşoară la un înalt nivel agrotehnic, calitativ. Asemenea exemple de bună organizare a muncii — de folosire judicioasă a tractoarelor — îl constituie gospodăriile agricole colective din Iernut, Luduş („Octombrie Roşu"), Cuci, Miheş, Papiu Ilarian şi altele, unde semănatul griului pînă la 17 octombrie a. c. a fost efectuat în proporţie de 70—74 la sută. Cu toate că în toamna aceasta datorită secetei, condiţiile de pregătire a terenului cer eforturi în plus faţă de anii normali, totuşi la gospodăria agricolă de stat cernut, datorită bunei organizări a muncii, patul germinativ este pregătit la nivelul cerinţelor calitative, iată cum procedează ei. Arătura este efectuată în agregat cu grapa stelată. După aceea se trece cu un tăvălug neted care nivelînd arătura dă posibilitate discului să taie bolovanii nestriviţi de grapă. Apoi se trece la semănat, după care din nou terenul este tăvălugit. Această metodă de lucrare a gămîritului merită să fie pusă în aplicare de gospodăriile colective de pe cuprinsul acestui raion. MAI MULTĂ ATENŢIE CALITĂŢII LUCRĂRILOR Se ştie că lina din condiţiile de bază ale obţinerii unei producţii sporite de grîu la hectar este calitatea. Vorbind de calitate, aceasta nu trebuie luată unilateral ci într-un complex de factori cum ar fi sămînţa, pregătirea terenului, semănatul etc. Acolo unde organizaţiile de partid au controlat îndeaproape munca specialiştilor, a tractoriştilor şi rezultatele sunt bune. Cu toate că timpul este destul de înaintat şi pregătirea terenului pe cuprinsul raionului Luduş s-a făcut pînă în 17 octombrie a. c. în proporţie de 61,7 la sută iar semănatul într-un procent de 57,5 la sută, totuşi, mai sînt , preşedinţi ai gospodăriilor agricole , colective, ingineri din C.A.C., tractorişti care nu iau lucrurile în serios, nu se străduiesc să facă lucrări de , calitate, ci uneori le fac superficial. , La Valea Largă, spre exemplu, deşi , sămînţa a fost condiţionată, totuşi, din lipsă de control, cînd s-a trecut la semănat, pe terenul situat în Va-lea Glodului, s-a început semăna ,tul cu sămînţă neselectată şi, numai , parţial tratată. O superficialitate în ceea ce priveşte pregătirea terenului, se constată la gospodăria colectivă din Tăureni. Aici, tractoriştii care au lucrat pe o tarla de 17 hectare de unde a fost recoltat porumbul, au făcut o asemenea arătură încît o mare parte din colonii de porumb au rămas netăiaţi. Acest lucru nu a fost cunoscut nici de preşedintele gospodăriei colective şi nici de inginerul agronom. Numai în urma unui control făcut din partea organelor raionale de partid, lucrarea a fost descoperită şi bineînţeles ea a trebuit să fie şi refăcută. Acest lucru nu s-ar fi întîmplat dacă şeful de brigadă ar fi fost mai conştiincios. Or, din cauză că ani de-a rîndul, Petru Simion a fost fruntaş şi evidenţiat, se pare că acum şi-a uitat atribuţiile. Cu toate că inginerii agronomi au un mare rol în coordonarea luijgi^Lf0^l‘t^iÎbrey^totuşi, la unii, se constată‘ o slabă preocupăre. Asemenea exemple constituie inginerul Ștefan Kertes, care se ocupă mai mult de problemele personale decît de ale gospodăriei colective din Grindeni, sau inginerul Alexandru Pop de la G.A.C. Tăureni, care nu controlează calitatea lucrărilor, nu cere brigăzii de tractoare să folosească întregul complex de maşini care să contribuie la pregătirea unui pat germinativ corespunzător. Deşi tractoarele şi maşinile agricole de care dispun brigăzile de tractoare trebuie folosite din plin, totuşi, din controalele efectuate pe teren se constată că la gospodăria Dîmbu, din 11 tractoare numai 7 lucrează, iar la G.A.C. Deag din 4 tractoare repartizate acestei unităţi, doar unul lucrează. De asemenea, se constată şi o lipsă în ce priveşte modul de recepţionare a suprafeţelor însămînţate. Nu se respectă peste tot indicaţia comitetului raional de partid, de a se face recepţia însămînţărilor pe tarlale şi nu global. Această operaţiune trebuie făcută de către preşedintele G.A.C., inginerul gospodăriei colective, brigadierii de cîmp precum şi şefii brigăzilor de tractoare. In unele gospodării colective, la semănat se dă o cantitate prea mică de sămînţă. Or, aceasta trebuie calculată în funcţie de boabe germinabile la metru pătrat şi nu altfel. MAI MULTĂ OPERATIVITATE LA ELIBERAREA TERENULUI DE COCENI ŞI SFECLA DE ZAHĂR Sîntem în perioada cînd griul se însămînţează în cea mai mare parte după porumb şi sfeclă de zahăr. Că lucrările stau aşa ne arată însăşi situaţia din care reiese că doar cîteva procente sînt între suprafaţa pregătită pentru însămînţare şi terenul semănat cu grîu. Ritmul de pregătire a terenului trebuie intensificat în toate gospodăriile colective de pe cuprinsul acestui raion, dar mai ales în cele din Aţîntiş, Bichiş, Grindeni, Răzoare, Sînmărtin, Şopteriu, Ulieş şi altele. Pentru intensificarea ritmului la culesul porumbului e necesar ca munca să fie astfel organizată încît în aceeaşi zi să fie tăiaţi şi cocenii de porumb. Dacă nu există posibilitatea transportării acestora la gropile de siloz, atunci ei să fie depozitaţi la marginea tarlalelor în grămezi. De asemenea, o mare atenţie trebuie acordată scosului şi transportuluisfeclei dezahăr deoarece această lucrare se efectuează deosebit de anevoios, mai ales la Ogra, unde mii de tone stau netransportate. Desigur că pentru această stare de lucruri vina o are şi Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş care nu-şi respectă obligaţiile ce le are de a transporta sfecla la timpul optim. O rămînere în urmă la transportul sfeclei şi a porumbului la bazele de recepţie se constată şi din cauza nefolosirii judicioase a mijloacelor de transport. La gospodăria colectivă din Şopteriu autocamionul mai mult se plimbă fără rost cu preşedintele decît lucrează. La G.A.C. Cecălaca şi Bărboşi se fac cu autocamioanele doar cîte 2—3 transporturi pe zi. Nu sînt folosite judicios nici atelajele de care dispun gospodăriile colective. Intrucît la 25 octombrie, data cînd epoca optimă pentru însămînţatul griului expiră, e necesar ca zilele ce au mai rămas să fie folosite cît mai judicios, organizaţiile de partid să-şi intensifice munca politică în rîndul colectiviştilor, să îndrume consiliile de conducere, ca munca la recoltatul porumbului şi scosul sfeclei de zahăr să se desfăşoare mai intens şi pe suprafeţe mari, să nu fie risipite forţele. De asemenea, tractoarele să fie folosite nu dispersat ci grupate pentru a fi mai uşor dirijate, aprovizionate. Paralel cu aceste munci, gospodăriile să-şi achite obligaţiunile de porumb şi alte produse ce le au faţă de stat, ştiind că aceasta este o înaltă îndatorire patriotică. Colectivişti, agronomi şi tractorişti! Folosiţi timpul de lucru la maximum pentru ca semănatul griului să fie terminat în epoca optimă şi la un înalt nivel calitativ. PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Șl AL SFATULUI POPULAR REGIONAlT"' Anul XII. Nr. 246 (1.742) | Sîmbătă, 19 octombrie 1963 4 pagini 20 bani" Noi lucrări elaborate de Casa centrală a creaţiei populare Casa centrală a creaţiei populare a elaborat o serie de noi lucrări menite să contribuie la îmbogăţirea repertoriului formaţiilor artistice de amatori. Printre piesele într-un act, ieşite de sub tipar în colecţia „Teatru pentru amatori", se numără „Maşina de calculat" — farsă satirică de Paul Everac, „Ploaia" — fantezie dramatică de Valentin Munteanu, „Postul X" şi „Odorul maichii" de Constanţa Bratu, comedia „Lanţul manevrelor" de Ştefan Haralamb şi altele. Numeroase lucrări au apărut şi în colecţia de piese de teatru de păpuşi pentru amatori. In vederea realizării unui machiaj de calitate, instructorii artistici şi artiştii amatori au în prezent la îndemînă lucrarea „Machiajul" de Traian Niţescu, editată într-un tiraj de peste 10.000 exemplare. „Imi place să privesc uzina" şi „Cîntă inima în mine" se intitulează culegerile cuprinzînd texte literare pentru brigăzile artistice de agitaţie, programe ale unor brigăzi fruntaşe din ţară, momente vesele, poezii. Pentru formaţiile muzicale, mai bine de 200 de partituri ale unor cîntece de masă au fost tipărite în colecţii intitulate: „Cîntare patriei", „înfloreşti pămînt al bucuriei", „Mereu înainte", „Griviţa biruitoare", „Patria nu-i azi grădină", „Cîntece de concediu" etc. O parte din aceste colecţii au fost editate şi în limbile maghiară şi germană. (Agerpres) y"---T".-" • rug •• " fn Inferiorul ziarurili *- Adunări pentru dare de searift şi alegeri. Industriei socialiste — muncitori cu o pregătire superioară. Problemele şcolii — în dezbaterea comuniştilor (pag. a 2-a). — Propaganda tehnică în slujba producţiei. (Pe marginea unui schimb de experiență), (pag. a 3-a). Au terminat însămînţările de toamnă Mai multe gospodării agricole de stat, printre care cele din Reghin, Sîngeorgiu de Pădure, Gorneşti, Zau de Cîmpie şi altele, precum şi numeroase gospodării agricole colective din raioanele Gheorghieni şi Ciuc au terminat însămînţările de toamnă. In toată regiunea, în aceste zile se lucrează într-un ritm susţinut la pregătirea terenului, la executarea însămînţărilor. Global pe trust, gospodăriile agricole de stat au pregătit pentru însămînţări 93 la sută din totalul terenului care urmează să fie însămînţat în toamna aceasta. Peste 75 la sută din teren a fost însămînţat, însămînţările de toamnă sînt avansate şi în raionul Gheorghieni. Aici, pînă în seara zilei de 15 octombrie s-a realizat 84 la sută din planul însămînţărilor de toamnă. Veşti de la G.A.C. Cucerdea Profitînd de timpul favorabil, colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, sprijiniţi de mecanizatorii din brigada a XIII-a de L. S.M.T. Tîrnăveni, au pregătit pînă în prezent pentru însămînţări o suprafaţă de peste 580 hectare. Griul se seamănă mecanizat cu maşinile S.M.T., fiind însămînţate pînă în prezent peste 400 de hectare. Concomitent cu aceste lucrări se recoltează din plin. Astfel s-au recoltat cartofii de pe cele 30 ha în întregime, porumbul de pe o suprafaţă de peste 300 ha din cele 480 planificate, iar sfecla de zahăr de pe suprafaţa de peste 190 ha din cele 230 planificate. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar Conferinţă Comitetul de cultură şi artă, Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice organizează la data de 20 octombrie orele 11 în sala festivă a Institutului pedagogic din Tg.-Mireş o conferinţă intitulată: „Mihai Viteazu figură proeminentă a istoriei poporului nostru". Va conferenția profesorul universitar Gh. Georgescu-Buzău din Bucureşti. HANDBAL. — In cadrul ultimei etape a turului campionatului categoriei „A“ la handbal în 7 masculin, mîine pe terenul din parcul sportiv Voinţa din Tg.-Mureş, cu începere de la orele 9.30 se vor întîlni echipele Ştiinţa Tg.-Mureş — Dinamo Braşov. In campionatul feminin echipa Mureşul Tg.-Mureş joacă mîine în deplasare cu S.S.E. Petroşeni. LUPTE. — In cadrul primei etape a returului campionatului republican de lupte pe echipe, sîmbătă, cu începere de la orele 10 şi duminică de la orele 11, în parcul sportiv Voinţa (în caz de timp nefavorabil în sala clubului „Electro- Mureş“) se vor întrece echipele Vagonul Arad, C.F.R. Timişoara, Steagul Roşu Braşov şi Voinţa Tg.Mureş. Azi vor avea loc întrecerile la stilul libere, iar mîine cele de clasice. Cu acest prilej va avea loc şi meciul restanţă din tur dintre Vagonul Arad — Steagul Roşu Braşov, ★ FOTBAL. — In cadrul celei de-a VIII-a etape a campionatului categoriei „C“, seria Nord la fotbal, duminică 20 octombrie pe stadionul „23 August“ din Tg.-Mureş, cu începere de la orele 15 se vor întîlni formaţiile Rapid Tg.-Mureş — Textila Sf. Gheorghe. In deschidere la meciul dintre Rapid Tg.-Mureş — Textila Sf.Gheorghe, cu începere de la orele 13, în cadrul campionatului republican al juniorilor, seria a XI-a, se vor întrece echipele Rapid Tg.Mureş — Arieşul Turda. Formaţia Harghita Tg.-Mureş se deplasează la Cîmpia Turzii unde va juca cu industria Sîrmei, iar Mureşul Tg.Mureş joacă în deplasare cu Soda Ocna Mureş. ★ Cea de-a VIII-a etapă a campionatului regional de fotbal pro- gramează următoarele întîlniri: la 19 octombrie, la Tg.-Mureş, pe terenul Fabricii de zahăr de la orele 15:15. Voinţa Tg.-Mureş — Gloria Tg.-Mureş; la Tîrnăveni de la orele 15: Voinţa Tîrnăveni — Ciocanul Tg.-Mureş; la 20 octombrie (duminică) la Tg.-Mureş pe terenul Fabricii de zahăr de la orele 9,30: Oţelul Tg.-Mureş — Ştiinţa Tg.Mureş; de la orele 11,15: Lemnarul Tg.-Mureş — Viitorul Gheorghieni. In regiune, de la orele 15: Mureşul Topliţa — Energia Fîntînele; Străduinţa Cristur — Progresul Reghin; Recolta Sărmaş — A.S.M. Odorhei. In campionatul oraşului Tg.-Mureş vor avea loc următoarele jocuri: Seria I: Stăruinţa —Viitorul; Cablul — A. S. Armata; Voinţa Sîncrai —Fabrica de zahăr; Ceramica — I.G.L.; Mureşul Sîntana — I.L.M.C.; seria a 11-a: Constructorul — Ştiinţa; Surdo-Muţii — Oţelul II; Lemnarul II —Voinţa II; Gloria II — I.G.L. II. TIR CU ARCUL. — Sîmbătă de orele 14 şi duminică cu începere de la orele 9 pe terenul de tir cu arcul de la baza sportivă „7 Noiembrie“ din Tg.-Mureş va avea loc campionatul regional individual de tir cu arcul masculin şi feminin pentru sportivii de categoria a Il-a. POPICE. — In cadrul celei de-a Il-a etape a campionatului oraşului Tg.-Mureş la popice pe echipe masculine de categoria I, vor avea loc următoarele întîlniri care încep la orele 16,30: la 22 şi 25 octombrie: Voinţa — Fabrica de zahăr; la 23 şi 27 octombrie: Flacăra — Stăruinţa; la 25 şi 26 octombrie: C.F.R. — Ciocanul. Toate întîlnirile vor avea loc pe arena de popice a Fabricii de zahăr. In etapa echipelor masculine de categoria a II-a ,vor avea loc meciurile următoare: C.F.R. — Oţelul Roşu I (22. X. arena C.F.R.); Progresul — U.R.C.C. (23. X. arena Stăruinţa); Constructorul — Voinţa (23. X. arena Oţelul Roşu); Ciocanul *— Stăruinţa (23. X. arena C.F.R.); Fabrica de zahăr — Oţelul Roşu II (24. X. arena Fabricii de zahăr). Toate meciurile vor avea loc cu începere de la orele 16,30. sportiva Vizita mMMv de peri şi de stat la Hidrocentrala „16 Fedme“ de pe Iaş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită Hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al I.S.P.H., Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în întregime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe râul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi diri- J jate spre lacul de acumulare , prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un vo- ] lum de jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidro- £ centralei au relevat și alte avan- ] taje ale construirii acestui nod £ hidroenergetic. Se creează astfel , posibilitatea irigării a peste £ 100.000 hectare în bazinul Argetului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea ta debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principailele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate ■ cu îndrăzneală şi măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidraru, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H. despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeşului — cablurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria şantierului: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist, Alexandru Ojog, un veteran al marilor şantiere ale socialismului şi inginerul mecanic-şef Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii constructori care a adus o contribuţie de seamă la pregătirea mijloacelor mecani- zate pentru atacarea acestei im- portante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala“ Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necon- tenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de befon. In aplauzele întregii asistenţe „şarja" este descărcată în corpul barajului. 1 Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej felicită pe constructorii şantierului baraj, le urează succes în muncă şi îi asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiţii această lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şantierul uzinei pro- priu-zise. Coliviile poartă pe oas■ peţi în adîncuri, la peste 100 m ■ sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem în- tr-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă, este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu abnegaţie, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai şi alţii sînt binecunoscute pentru realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu- Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătînd că pentru proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd îndelung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe construcţii a socialismului. După aceea oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plantări cu viţă de vie, a unor terenuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de directorul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în staţiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeş — la Piteşti, Curtea de Argeş şi în numeroase alte localităţi — populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere şi specialişti, constructori şi proiectanţi ai hidrocentralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agricolă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres). In studiu, noi probleme tehnice Mobilizarea largă a rezervelor interne constituie una din problemele principale căreia colectivul Filaturii „8 Martie“ din Gheorghieni îi acordă toată atenţia acum în faza pregătitoare a producţiei anului 1964. Creşterea producţiei, ridicarea calităţii firelor este strîns legată de perfecţionarea procesului tehnologic. Activitatea practică de îndeplinire exemplară a planului pe 1963, se împleteşte strîns cu studierea de către cadrele tehnice ale filaturii, a unor probleme tehnice a căror rezolvare va influenţa pozitiv asupra perfecţionării procesului de producţie. Din proprie experienţă, tehnicienii şi inginerii filaturii, au constatat că la anumiţi parametri tehnologici de reglaj (torsiune, laminaj, frînare) se obţine o frecvenţă de rupere a firelor cam mare. In prezent, specialiştii, colectivul tehnic, se preocupă de studierea zonei torsiunii critice. Se studiază de asemenea, posibilitatea individualizării fibrei de cînepă, utilizîndu-se în acest scop garnituri de cardă mai fine. Pregătiri pentru iarnă în staţiunile balneoclimaterice TIMIŞOARA. — La izvorul „Herculel" de la Băile Herculane, unde se află apa termală cu o valoare curativă deosebit de eficace, s-au executat lucrări de reparaţii şi amenajări prin care se elimină pierderile provocate de infiltraţiile subterane, asigurîndu-se un debit constant de apă. La izvoarele „Hercule II“ şi „Horia" s-au înlocuit o serie de conducte, îmbunătăţindu-se prin aceasta transportul apei curative. In toate pavilioanele au fost reparate şi revizuite instalaţiile de alimentare cu apă şi de încălzit, iar în pavilioanele de băi s-au pus la punct aparatele electro şi hidroterapeutice. La Buziaş s-a construit un nou local în care funcţionează o secţie de electroterapie dotată cu aparate moderne, iar prin lucrările de reparaţii şi reamenajări executate la turnul de apă minerală şi la secţia de hidroterapie s-a asigurat îmbunătăţirea condiţiilor de tratament în staţiune. Tot pentru îmbunătăţirea condiţiilor de tratament, la Băile Lipova a fost amenajat un pavilion cu o capacitate de 200 de locuri pentru copii cu sechele post hepatice, iar la Băile Calacea s-a dat în folosință un nou grup terapeutic și un izvor de apă minerală.