Steaua Roşie, octombrie 1963 (Anul 12, nr. 230-256)

1963-10-19 / nr. 246

Semănatul griului­­ la un înalt nivel calitativ Colectiviştii din Crăciuneşti, raionul Tg.-Mureş, urmăresc ca semănatul griului să-l facă la un înalt nivel calitativ. In fotografie, Ilies Teske, inginerul gospodăriei colective, în prezenţa celor ce deservesc semănătoarea, controlează calitatea semănatului. ÎN RAIONUL LUDUŞ Mim mai intens la recoltat şi semănat! Intrucît pînă la expirarea epocii optime de însămînţare a griului mai sînt doar cîteva zile, din iniţia­tiva Comitetului raional de partid Luduş, a avut loc o şedinţă de lucru lărgită a activului său la care au participat preşedinţi şi ingineri a­­gronomi din gospodăriile colective, şefi ai brigăzilor de tractoare, acti­vişti de partid şi de stat. Din cele constatate pe teren, cît şi din discu­ţiile care au avut loc a reieşit felul cum unităţile agricole de pe cu­prinsul raionului se ocupă de re­coltatul în special al porumbului şi sfeclei de zahăr, de felul cum se pregăteşte terenul şi calitatea semă­natului. ROADELE BUNEI ORGANIZĂRI A MUNCII Acolo unde munca politică de­pusă de organizaţia de partid este desfăşurată în bune condiţiuni şi munca de organizare a lucrărilor agricole de toamnă este temeinic făcută, pregătirea terenului ca­ şi în­­sămînţatul se desfăşoară la un înalt nivel agrotehnic, calitativ. Asemenea exemple de bună orga­nizare a muncii — de folosire ju­dicioasă a tractoarelor — îl consti­tuie gospodăriile agricole colective din Iernut, Luduş („Octombrie Ro­­şu"), Cuci, Miheş, Papiu Ilarian şi altele, unde semănatul griului pînă la 17 octombrie a. c. a fost efectuat în proporţie de 70—74 la sută. Cu toate că în toamna aceasta datorită secetei, condiţiile de pregă­tire a terenului cer eforturi în plus faţă de anii normali, totuşi la gos­podăria agricolă de stat cernut, da­torită bunei organizări a muncii, pa­tul germinativ este pregătit la ni­velul cerinţelor calitative, iată cum procedează ei. Arătura este efec­tuată în agregat cu grapa stelată. După aceea se trece cu un tăvălug neted care nivelînd arătura dă po­sibilitate discului să taie bolovanii nestriviţi de grapă. Apoi se trece la semănat, după care din nou terenul este tăvălugit. Această metodă de lucrare a gămîritului merită să fie pusă în aplicare de gospodăriile co­lective de pe cuprinsul acestui ra­ion. MAI MULTĂ ATENŢIE CALITĂŢII LUCRĂRILOR Se ştie că lina din condiţiile de bază ale obţinerii unei producţii sporite de grîu la hectar este cali­tatea. Vorbind de calitate, aceasta nu trebuie luată unilateral ci într-un complex de factori cum ar fi sămîn­­ţa, pregătirea terenului, semănatul etc. Acolo unde organizaţiile de partid au controlat îndeaproape munca specialiştilor, a tractoriştilor şi rezultatele sunt bune. Cu toate că timpul este destul de înaintat şi pregătirea terenului pe cuprinsul raionului Luduş s-a făcut pînă în 17 octombrie a. c. în proporţie de 61,7 la sută iar semănatul într-un pro­cent de 57,5 la sută, totuşi, mai sînt , preşedinţi ai gospodăriilor agricole , colective, ingineri din C.A.C., tracto­rişti care nu iau lucrurile în serios,­­ nu se străduiesc să facă lucrări de , calitate, ci uneori le fac superficial. , La Valea Largă, spre exemplu, deşi , sămînţa a fost condiţionată, totuşi, din lipsă de control, cînd s-a trecut la semănat, pe terenul situat în Va-­­­lea Glodului, s-a început semăna­ ,­tul cu sămînţă neselectată şi, numai , parţial tratată. O superficialitate în ceea ce pri­­veşte pregătirea terenului, se con­stată la gospodăria colectivă din­­ Tăureni. Aici, tractoriştii care au lu­­c­­rat pe o tarla de 17 hectare de­­ unde a fost recoltat porumbul, au­­ făcut o asemenea arătură încît o mare parte din colonii de porumb au rămas netăiaţi. Acest lucru nu a fost cunoscut nici de preşedintele gospodăriei colective şi nici de ingi­nerul agronom. Numai în urma unui control făcut din partea organelor raionale de partid, lucrarea a fost descoperită şi bineînţeles ea a tre­buit să fie şi refăcută. Acest lucru nu s-ar fi întîmplat dacă şeful de brigadă ar fi fost mai conştiincios. Or, din cauză că ani de-a rîndul, Petru Simion a fost fruntaş şi evi­denţiat, se pare că acum şi-a uitat atribuţiile. Cu toate că inginerii agronomi au un mare rol în coordonarea lu­­ijgi^Lf0^l‘t^iÎbrey^totuşi,­ la unii, se constată‘ o slabă preocupăre. Ase­menea exemple constituie inginerul Ștefan Kertes, care se ocupă mai mult de problemele personale decît de ale gospodăriei colective din Grindeni, sau inginerul Alexandru Pop de la G.A.C. Tăureni, care nu controlează calitatea lucrărilor, nu cere brigăzii de tractoare să folo­­sească întregul complex de maşini care să contribuie la pregătirea unui pat germinativ corespunzător. Deşi tractoarele şi maşinile agricole de care dispun brigăzile de tractoare trebuie folosite din plin, totuşi, din controalele efectuate pe teren se constată că la gospodăria Dîmbu, din 11 tractoare numai 7 lucrează, iar la G.A.C. Deag din 4 tractoare repartizate acestei unităţi, doar unul lucrează. De asemenea, se constată şi o lipsă în ce priveşte modul de recepţionare a suprafeţelor însămîn­­ţate. Nu se respectă peste tot indi­caţia comitetului raional de par­tid, de a se face recepţia însămîn­­ţărilor pe tarlale şi nu global. Aceas­tă operaţiune trebuie făcută de că­tre preşedintele G.A.C., inginerul gospodăriei colective, brigadierii de cîmp precum şi şefii brigăzilor de tractoare. In unele gospodării colec­tive, la semănat se dă o cantitate prea mică de sămînţă. Or, aceasta trebuie calculată în funcţie de boa­be germinabile la metru pătrat şi nu altfel. MAI MULTĂ OPERATIVITATE LA ELIBERAREA TERENULUI DE COCENI ŞI SFECLA DE ZAHĂR Sîntem în perioada cînd griul se însămînţează în cea mai mare parte după porumb şi sfeclă de zahăr. Că lucrările stau aşa ne arată însăşi situaţia din care reiese că doar cîte­va procente sînt între suprafaţa pre­gătită pentru însămînţare şi terenul semănat cu grîu. Ritmul de pregă­tire a terenului trebuie intensificat în toate gospodăriile colective de pe cuprinsul acestui raion, dar mai ales în cele din Aţîntiş, Bichiş, Grin­deni, Răzoare, Sînmărtin, Şopteriu, Ulieş şi altele. Pentru intensificarea ritmului la culesul porumbului e necesar ca munca să fie astfel or­ganizată încît în aceeaşi zi să fie tăiaţi şi cocenii de porumb. Dacă nu există posibilitatea transportării a­­cestora la gropile de siloz, atunci ei să fie depozitaţi la marginea tarla­lelor în grămezi. De asemenea, o mare atenţie trebuie acordată scosu­lui şi transportului­­sfeclei de­­zahăr deoarece această lucrare­ se efec­tuează deosebit de anevoios, mai ales la Ogra, unde mii de tone stau netransportate. Desigur că pentru a­­ceastă stare de lucruri vina o are şi Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş care nu-şi respectă obligaţiile ce le are de a transporta sfecla la timpul op­tim. O rămînere în urmă la trans­portul sfeclei şi a porumbului la bazele de recepţie se constată şi din cauza nefolosirii judicioase a mij­loacelor de transport. La gospodăria colectivă din Şopteriu autocamionul mai mult se plimbă fără rost cu pre­şedintele decît lucrează. La G.A.C. Cecălaca şi Bărboşi se fac cu auto­camioanele doar cîte 2—3 trans­porturi pe zi. Nu sînt folosite judi­cios nici atelajele de care dispun gospodăriile colective.­­ Intrucît la 25 octombrie, data cînd epoca optimă pentru însămînţatul griului expiră, e necesar ca zilele ce au mai rămas să fie folosite cît mai judicios, organizaţiile de partid să-şi intensifice munca politică în rîndul colectiviştilor, să îndrume consiliile de conducere, ca munca la recoltatul porumbului şi scosul sfeclei de zahăr să se desfăşoare mai intens şi pe suprafeţe mari, să nu fie risipite forţele. De asemenea, tractoarele să fie folosite nu disper­sat ci grupate pentru a fi mai uşor dirijate, aprovizionate. Paralel cu aceste munci, gospodăriile să-şi achite obligaţiunile de porumb şi alte produse ce le au faţă de stat, ştiind că aceasta este o înaltă înda­torire patriotică. Colectivişti, agronomi şi tracto­rişti! Folosiţi timpul de lucru la ma­ximum pentru ca semănatul griului să fie terminat în epoca optimă şi la un înalt nivel calitativ. PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Șl AL SFATULUI POPULAR REGIONAlT"' Anul XII. Nr. 246 (1.742) | Sîmbătă, 19 octombrie 1963 4 pagini 20 bani" Noi lucrări elaborate de Casa centrală a creaţiei populare Casa centrală a creaţiei populare a elaborat o serie de noi lucrări menite să contribuie la îmbogăţirea repertoriului formaţiilor artistice de amatori. Printre piesele într-un act, ieşite de sub tipar în colecţia „Tea­tru pentru amatori", se numără „Maşina de calculat" — farsă sati­rică de Paul Everac, „Ploaia" — fan­tezie dramatică de Valentin Mun­­teanu, „Postul X" şi „Odorul mai­­chii" de Constanţa Bratu, comedia „Lanţul manevrelor" de Ştefan Ha­­ralamb şi altele. Numeroase lucrări au apărut şi în colecţia de piese de teatru de păpuşi pentru amatori. In vederea realizării unui machiaj de calitate, instructorii artistici şi artiş­tii amatori au în prezent la înde­­mînă lucrarea „Machiajul" de Tra­ian Niţescu, editată într-un tiraj de peste 10.000 exemplare. „Imi place să privesc uzina" şi „Cîntă inima în mine" se intitulea­ză culegerile cuprinzînd texte litera­re pentru brigăzile artistice de agi­taţie, programe ale unor brigăzi fruntaşe din ţară, momente vesele, poezii. Pentru formaţiile muzicale, mai bine de 200 de partituri ale unor cîntece de masă au fost tipărite în colecţii intitulate: „Cîntare patriei", „înfloreşti pămînt al bucuriei", „Me­reu înainte", „Griviţa biruitoare", „Patria nu-i azi grădină", „Cîntece de concediu" etc. O parte din aces­te colecţii au fost editate şi în lim­bile maghiară şi germană. (Agerpres) y"---T".-" • rug •• " fn Inferiorul ziarurili *- Adunări pentru dare de searift şi alegeri. Indus­triei socialiste — munci­tori cu o pregătire supe­rioară. Problemele şcolii — în dezbaterea comuniş­tilor (pag. a 2-a). — Propaganda tehnică în slujba producţiei. (Pe marginea unui schimb de experiență), (pag. a 3-a). Au terminat însămînţările de toamnă Mai multe gospodării agricole de stat, printre care cele din Reghin, Sîngeorgiu de Pădure, Gorneşti, Zau de Cîmpie şi altele, precum şi nu­meroase gospodării agricole colec­tive din raioanele Gheorghieni şi Ciuc au terminat însămînţările de toamnă. In toată regiunea, în aceste zile se lucrează într-un ritm susţinut la pregătirea terenului, la executa­rea însămînţărilor. Global pe trust, gospodăriile agricole de stat au pre­gătit pentru însămînţări 93 la sută din totalul terenului care urmează să fie însămînţat în toamna aceasta. Peste 75 la sută din teren a fost în­sămînţat, însămînţările de toamnă sînt avansate şi în raionul Gheor­ghieni. Aici, pînă în seara zilei de 15 octombrie s-a realizat 84 la sută din planul însămînţărilor de toamnă. Veşti de la G.A.C. Cucerdea Profitînd de timpul favorabil, colectiviştii din gospodăria agrico­lă colectivă din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, sprijiniţi de mecanizato­rii din brigada a XIII-a de L. S.M.T. Tîrnăveni, au pregătit pînă în pre­zent pentru însămînţări o supra­faţă de peste 580 hectare. Griul se seamănă mecanizat cu maşinile S.M.T., fiind însămînţate pînă în prezent peste 400 de hec­tare. Concomitent cu aceste lucrări se recoltează din plin. Astfel s-au re­coltat cartofii de pe cele 30 ha în întregime, porumbul de pe o supra­faţă de peste 300 ha din cele 480 planificate, iar sfecla de zahăr de pe suprafaţa de peste 190 ha din cele 230 planificate. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar Conferinţă Comitetul de cultură şi ar­tă, Comisia pentru răspîndi­­rea cunoştinţelor ştiinţifice organizează la data de 20 oc­tombrie orele 11 în sala fes­tivă a Institutului pedagogic din Tg.-Mireş o conferinţă intitulată: „Mihai Viteazu fi­gură proeminentă a istoriei poporului nostru". Va confe­renția profesorul universitar Gh. Georgescu-Buzău din Bu­cureşti. HANDBAL. — In cadrul ultimei etape a turului campionatului cate­goriei „A“ la handbal în 7 mas­culin, mîine pe terenul din parcul sportiv Voinţa din Tg.-Mureş, cu începere de la orele 9.30 se vor în­­tîlni echipele Ştiinţa Tg.-Mureş — Dinamo Braşov. In campionatul feminin echipa Mureşul Tg.-Mureş joacă mîine în deplasare cu S.S.E. Petroşeni.­­ LUPTE. — In cadrul primei etape a returului campionatului re­publican de lupte pe echipe, sîm­­bătă, cu începere de la orele 10 şi duminică de la orele 11, în parcul sportiv Voinţa (în caz de timp ne­favorabil în sala clubului „Electro- Mureş“) se vor întrece echipele Va­gonul Arad, C.F.R. Timişoara, Steagul Roşu Braşov şi Voinţa Tg.­­Mureş. Azi vor avea loc întrece­rile la stilul libere, iar mîine cele de clasice. Cu acest prilej va avea loc şi meciul restanţă din tur din­tre Vagonul Arad — Steagul Ro­şu Braşov, ★ FOTBAL. — In cadrul celei de-a VIII-a etape a campionatului ca­tegoriei „C“, seria Nord la fotbal, duminică 20 octombrie pe stadio­nul „23 August“ din Tg.-Mureş, cu începere de la orele 15 se vor întîlni formaţiile Rapid Tg.-Mureş — Textila Sf. Gheorghe. In deschidere la meciul dintre Rapid Tg.-Mureş — Textila Sf.­­Gheorghe, cu începere de la orele 13, în cadrul campionatului repu­blican al juniorilor, seria a XI-a, se vor întrece echipele Rapid Tg.­­Mureş — Arieşul Turda. Formaţia Harghita Tg.-Mureş se deplasează la Cîmpia Turzii unde va juca cu industria Sîrmei, iar Mureşul Tg.­­Mureş joacă în deplasare cu Soda Ocna Mureş. ★ Cea de-a VIII-a etapă a cam­pionatului regional de fotbal pro-­­ gramează următoarele întîlniri: la 19 octombrie, la Tg.-Mureş, pe te­renul Fabricii de zahăr de la orele 15:15. Voinţa Tg.-Mureş — Gloria Tg.-Mureş; la Tîrnăveni de la orele 15: Voinţa Tîrnăveni — Ciocanul Tg.-Mureş; la 20 octombrie (dumi­nică) la Tg.-Mureş pe terenul Fa­bricii de zahăr de la orele 9,30: Oţelul Tg.-Mureş — Ştiinţa Tg.­­Mureş; de la orele 11,15: Lemnarul Tg.-Mureş — Viitorul Gheorghieni. In regiune, de la orele 15: Mureşul Topliţa — Energia Fîntînele; Stră­duinţa Cristur — Progresul Reghin; Recolta Sărmaş — A.S.M. Odorhei. In campionatul oraşului Tg.-Mu­reş vor avea loc următoarele jocu­ri: Seria I: Stăruinţa —­­Viitorul; Cablul — A. S. Armata; Voinţa Sîncrai —Fabrica de zahăr; Cerami­ca — I.G.L.; Mureşul Sîntana — I.L.M.C.; seria a 11-a: Constructo­rul — Ştiinţa; Surdo-Muţii — Oţe­lul II; Lemnarul II —­­Voinţa II; Gloria II — I.G.L. II. TIR CU ARCUL. — Sîmbătă de­­ orele 14 şi duminică cu începere de la orele 9 pe terenul de tir cu arcul de la baza sportivă „7 No­iembrie“ din Tg.-Mureş va avea loc campionatul regional individual de tir cu arcul masculin şi feminin pentru sportivii de categoria a Il-a. POPICE. — In cadrul celei de-a Il-a etape a campionatului oraşului Tg.-Mureş la popice pe echipe mas­culine de categoria I, vor avea loc următoarele întîlniri care încep la orele 16,30: la 22 şi 25 octombrie: Voinţa — Fabrica de zahăr; la 23 şi 27 octombrie: Flacăra — Stă­ruinţa; la 25 şi 26 octombrie: C.F.R. — Ciocanul. Toate întîlni­­rile vor avea loc pe arena de po­pice a Fabricii de zahăr. In etapa echipelor masculine de categoria a II-a ,vor avea loc me­ciurile următoare: C.F.R. — Oţelul Roşu I (22. X. arena C.F.R.); Pro­gresul — U.R.C.C. (23. X. arena Stăruinţa); Constructorul — Voinţa (23. X. arena Oţelul Roşu); Cioca­nul *— Stăruinţa (23. X. arena C.F.R.); Fabrica de zahăr — Oţe­lul Roşu II (24. X. arena Fabricii de zahăr). Toate meciurile vor avea loc cu începere de la orele 16,30. sportiva Vizita mMMv de peri şi de stat la Hidrocentrala „16 Fedm­e“ de pe Iaş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, exami­­nînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de­­ pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una­­ din măreţele construcţii ale so­cialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Ar­geşului a început să se desfă­şoare activitatea însufleţită ca­racteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răs­timp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noas­tre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, con­structorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceau­­şescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită Hidrocentralei „16 Fe­bruarie" de pe Argeş. Con­ducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de to­varăşii Ştefan Matei, prim-secre­­tar al Comitetului regional Ar­geş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află con­ducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei e­­lectrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministru­lui, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de con­strucţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantie­re, Radu Gaube, inginer-şef ad­junct, Alexandru Nourescu, ingi­ner-şef al I.S.P.H., Francisc An­ton, secretarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantiere­lor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi con­ducători de partid şi de stat le au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipicea­­nu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în întregime în ţara noastră, pre­cum şi stadiul actual al lucrări­lor. Hidrocentrala de pe râul Ar­geş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei a­­nuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o­­ distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi­­ captate Topologul, rîul Doam­­­­nei, Vîlsanul şi alte rîuri de­­ munte ale căror ape vor fi diri- J jate spre lacul de acumulare , prin albii subterane măsurînd­­ 28 km. Lacul de acumulare,­­ lung de 14 km, va avea un vo- ] lum de jumătate miliard metri­­ cubi de apă. Specialiștii hidro- £ centralei au relevat și alte avan- ] taje ale construirii acestui nod £ hidroenergetic. Se creează astfel , posibilitatea irigării a peste £ 100.000 hectare în bazinul Arge­­t­­ului, vor fi ferite de inundaţii­­ importante suprafeţe de teren­­ agricol, se va asigura mărirea t­a debitului de apă pentru alimen­­­tarea Capitalei.­­ Au fost vizitate apoi principa­­i­lele obiective ale acestui şantier­­ care se întinde pe o lungime de­­ 25 km.­­ Maşinile urcă spre fabrica de­­ betoane pe şoseaua nouă tăiată­­ în stîncă, străbătînd tunele şi­­ trecînd peste viaducte ridicate ■ cu îndrăzneală şi măiestrie, de­­ constructori. In aceste locuri,­­ unde în urmă cu doi ani nu­­ erau nici poteci, s-a deschis a­­cum accesul pentru autocamioa­nele de mare tonaj care aprovi­zionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, con­structorii au reuşit, învingînd se­rioase greutăţi, să transporte u­­tilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specia­liştii au arătat oaspeţilor că utila­jele moderne, dirijate prin co­mandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de be­ton cerute de construcţia bara­jului. La cota 834, la punctul numit Vidraru, unde s-a amplasat coro­namentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de bara­je din I.S.P.H. despre felul cum s-au proiectat şi orga­nizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m este con­ceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai economică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cît şi de cel al obţinerii unui grad ridicat de si­guranţă a construcţiilor hidro­energetice. Aici la baraj, frumuseţea săl­batică a cheilor Argeşului a fost sporită de mîna omului cu noi în­făptuiri. Infruntînd natura aspră, căţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golaşe, con­structorii au aruncat prima pun­te peste cheile Argeşului — ca­blurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri be­nele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriaşul scut de 500.000 metri cubi beton al hidro­centralei. Oaspeţii coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria şantierului: începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălă­­jan, şeful acestui şantier, prezin­tă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înălţimi, pe ca­blurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară mun­­citorul benist, Alexandru Ojog,­­ un veteran al marilor şantiere ale socialismului şi inginerul meca­­nic-şef Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii constructori care a­­ adus o contribuţie de seamă la­­ pregătirea mijloacelor mecani-­­ zate pentru atacarea acestei im-­­ portante lucrări. Ambii au adus­­ aici „şcoala“ Bicazului pe care­­ Argeşul le-o îmbogăţeşte necon-­­ tenit. Lor le-a revenit cinstea de­­ a turna primele cantităţi de be­­f­­on.­­ In aplauzele întregii asistenţe „şarja" este descărcată în corpul­­ barajului. 1 Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu­­- Dej felicită pe constructorii şan­tierului baraj, le urează succes­­ în muncă şi îi asigură că partidul­­ şi guvernul îi vor sprijini şi pe­­ mai departe pentru a realiza în­­ cele mai bune condiţii această­­ lucrare de mare proporţie. Este­­ vizitat apoi şantierul uzinei pro-­­ priu-zise. Coliviile poartă pe oas­■ peţi în adîncuri, la peste 100 m ■ sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem în-­­ tr-o vastă încăpere subterană, să­­­­pată în stîncă, este locul unde vor fi instalate turbinele centra­lei. Inginerii Gheorghe Popescu,­­ şeful şantierului, şi Emil Nicolau­­ dau explicaţii amănunţite. Sute de constructori au muncit cu ab­negaţie, excavînd din inima mun­telui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea con­duse de minerii Irimuş Traian, Moşneguţu Constantin, Barta Fe­­rencz, Cizmadi Mihai şi alţii sînt binecunoscute pentru realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat a­­cum în schimb, raportează cu mîndrie tovarăşului Gheorghiu- Dej stadiul lucrărilor încredinţa­te brigăzii sale. Oaspeţii sînt conduşi apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor conti­nua cale de 12 km să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apre­ciere muncii şi realizărilor con­structorilor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat impor­tanţa şi frumuseţea acestei munci, arătînd că pentru proiec­tanţii şi constructorii hidrocen­tralei acest şantier este un prilej de valorificare a priceperii şi ca­pacităţii lor creatoare, de dobîn­­dire a unor mari satisfacţii. La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd îndelung pentru par­tid şi guvern. Vizita conducăto­rilor de partid şi de stat a con­stituit pentru constructorii hi­drocentralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite pen­tru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei măreţe con­strucţii a socialismului. După aceea oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă experimenta­lă Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări şi plan­tări cu viţă de vie, a unor tere­nuri slab productive, însoţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vice­­preşedinte al Consiliului Supe­rior al Agriculturii, şi de direc­torul staţiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la tera­sele Golească şi Izvorani. In a­­ceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în staţiune pen­tru valorificarea superioară a a­­cestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbă­tut în regiunea Argeş — la Pi­teşti, Curtea de Argeş şi în nu­meroase alte localităţi — popu­laţia, aflînd despre vizita condu­cătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căl­dură, salutîndu-i cu puternice urale şi oferindu-le flori. La Casa agronomului din Şte­făneşti a avut loc o masă la ca­re au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, con­ducători ai organelor locale, ca­dre de conducere şi specialişti, constructori şi proiectanţi ai hi­drocentralei de pe Argeş, specia­lişti de la Staţiunea agricolă ex­perimentală Ştefăneşti. (Agerpres). In studiu, noi probleme tehnice Mobilizarea largă a rezervelor interne constituie una din pro­blemele principale căreia colectivul Filaturii „8 Martie“ din Gheorghieni îi acordă toată atenţia acum în faza pregătitoare a producţiei anului 1964. Creşterea producţiei, ridicarea calităţii firelor este strîns legată de perfecţionarea procesului tehnologic. Activitatea practică de îndeplinire exemplară a planului pe 1963, se împleteşte strîns cu studierea de către cadrele tehnice ale filaturii, a unor probleme tehnice a căror rezolvare va influenţa pozitiv asupra perfecţionării procesului de producţie. Din pro­prie experienţă, tehnicienii şi inginerii filaturii, au constatat că la anumiţi parametri tehnologici de reglaj (torsiune, laminaj, frî­­nare) se obţine o frecvenţă de rupere a firelor cam mare. In prezent, specialiştii, colectivul tehnic, se preocupă de studie­rea zonei torsiunii critice. Se studiază de asemenea, posibilitatea individualizării fibrei de cînepă, utilizîndu-se în acest scop gar­nituri de cardă mai fine. Pregătiri pentru iarnă în staţiunile balneoclimaterice TIMIŞOARA. — La izvorul „Hercule­l" de la Băile Hercu­­lane, unde se află apa termală cu o valoare curativă deosebit de eficace, s-au executat lucrări de reparaţii şi amenajări prin care se elimină pierderile provocate de infiltraţiile subterane, asigu­­rîndu-se un debit constant de apă. La izvoarele „Hercule II“ şi „Horia" s-au înlocuit o serie de conducte, îmbunătăţindu-se prin aceasta transportul apei curative. In toate pavilioanele au fost re­parate şi revizuite instalaţiile de alimentare cu apă şi de încălzit, iar în pavilioanele de băi s-au pus la punct aparatele electro şi hi­­droterapeutice. La Buziaş s-a construit un nou local în care funcţionează o sec­ţie de electroterapie dotată cu aparate moderne, iar prin lucră­rile de reparaţii şi reamenajări executate la turnul de apă mi­nerală şi la secţia de hidrotera­­pie s-a asigurat îmbunătăţirea condiţiilor de tratament în sta­ţiune. Tot pentru îmbunătăţirea condiţiilor de tratament, la Băile Lipova a fost amenajat un pavi­lion cu o capacitate de 200 de locuri pentru copii cu sechele post hepatice, iar la Băile Cala­­cea s-a dat în folosință un nou grup terapeutic și un izvor de apă minerală.

Next