Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)

1963-11-01 / nr. 257

2 Cum asigurăm iernarea animalelor , 9 luni s-a realizat doar 951 de itri de lapte de la fiecare vacă. A­­ceasta se datoreşte printre altele in­­uficientei hrăniri a animalelor. Fi­esc a fi fost ca consiliul de con­­ducere, învăţînd din experienţa de vină acum, să fi luat toate măsurile pentru a asigura animalelor hrană corespunzătoare pentru iarnă şi pri­­năvara anului viitor, ceea ce nu s-a ntîmplat însă. Lipsa de preocupare ce se manifestă în această gospodă­­■ie în privinţa asigurării bazei fu­rajere reiese şi din felul în care este privită problema însilozării coceii­­er de porumb, sfeclei de zahăr, lostanilor etc. Deşi porumbul a ost recoltat aproape de pe întrea­ga suprafaţă, totuşi nu toţi cocenii înt însilozaţi. Aşa se face că con­­orm balanţei furajere, gospodăria colectivă va intra în iarnă cu un ninus de 1.600 tone de furaje. Este necesar ca atît organizaţia de partid cît şi consiliul de condu­­cere al gospodăriei colective, acum pînă cînd nu este încă prea îrziu să asigure furajele necesare din resursele ce mai există în gos­podărie, prin însilozarea lor în a­­mestec cu cocenii de porumb, cu mult sub posibilităţi. Faţă de 2.200 litri de lapte cit au planifi­cat anual pe cap de vacă furajată. (Urmare din pag 1) * * * — Sîntem a ţării primăvară — coruri pen­tru­ pionieri şi şcolari * * * — Soiuri de plan­te agricole cultivate în R.P.R. M. Stelmah — Pîine şi sa­re M. Sadoveanu — Hanu- Ancuţei M. Solohov — Donul li­niştit — ediţie bibliofilă G. B. Shaw — Cezar şi Cleopatra („Biblioteca pentru toţi"). VWVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV'J întreprinderea forestieră AMiercurea Oue Str. Kossuth Lajos nr. 94. Vinde fără repartiţie din stocul supranormativ: — Cutie rindea 400x30x3 — Burghiu filetar 3 mm — Burghiu filetar 1 '/­ toli — întrerupător voltmetric 10­0. 500 W — Fînză pentru circulare de 250x3,5 și 250x4x2,5 — Papuci pentru cablu 10 A — 300 A. — Curele trapezoidale 1.900x9x5 — Curele trapezoidale 1.320x10x6 — Formulare S. 65 act de control al exploatării — Formulare S. 64 contract pentru livrarea materialelor lemnoase pe picior. Informații suplimentare se primesc la serviciul aprovizionare al întreprinderii, telefon: 238. ÎNTREPRINDEREA 3 IZOLAŢII BU­CUREŞT­I PT ANGAJEAZA zidari şamotori pentru cuptoarele tunel şi cuptoarele de sticlă ce se vor lucra la Piatra-Neamţ şi Sighi­şoara. Informaţii se pot obţine la întreprinderea 3 Izo­laţii sanitare Tg.-Mureş, — Fabrica de zahăr Tg.­­Mureş. I. R. I. L­INI 1 LUDUŞ­­­HI Anunță pe cei interesați că secţia de cauciuc a întreprinderii HI EXECUTA:­­ Inele de protecţie tub oxigen Recauciucuri de roţi Placi tehnice cu şi fără inserţie Recauciucuri de benzi Contractează pe anul 1964 plăci fibrobeton înlo­cuitori de duşumea oarbă şi izolatori termici şi fonici. Informaţii suplimentare se pot primii de la di­recţiunea întreprinderii, prin telefon nr. 217. Realizări de buni gospodari Succesele frumoase obţinute în buna gospodărire şi înfrumu­seţare a satelor raionului Luduş se datoresc în mare măsură fap­tului că Sfatul popular al raionu­lui a ştiut să mobilizeze în aceas­tă muncă deputaţii, consiliile permanente, comitetele de cetă­ţeni şi să antreneze cetăţenii la activităţi concrete legate de ne­voile specifice, locale. Exemple în acest sens, se pot da cele aproape 60 de obiective de interes obştesc, realizate prin contribuţie voluntară, printre ca­re: şcoala medie din Iernut, şcoli de 8 ani în comunele Cecălaca, Urmeniş, Şopteriu, şcoală de 4 ani la Sin­vaş, săli de clasă la Di­­leul Vechi, Valea Largă, Iclănzel, cămine culturale la Sălcud, Fî­­naţe etc. Pentru a avea garanţia terminării la timp a acestor obiec­tive — a şcolilor şi sălilor de clasă, în special — Comitetul executiv al Sfatului popular raio­nal a repartizat obiectivele pe şefii de secţii, inspectorii secţiei de învăţămînt şi instructorii sfa­tului popular raional. Aceştia aveau obligaţia să sprijine comi­tetele executive comunale în re­zolvarea problemelor legate de construcţia şcolilor şi de a sesiza comitetul executiv raional des­pre greutăţile ce se ivesc pe par­curs. Săptămînal, cu ocazia şe­dinţelor de lucru cu şefii de sec­ţii, aceştia informau Comitetul executiv al Sfatului popular raio­nal despre stadiul lucrărilor. La executarea acestor lucrări de construcţii, sfaturile populare co­munale au primit un sprijin pre­ţios din partea gospodăriilor a­­gricole colective, care au ajutat la transportarea materialelor pe diferite şantiere. Merită eviden­ţiată gospodăria agricolă colecti­vă din Rîciu care a ajutat la con­struirea celor două săli de clasă şi la mărirea spaţiului căminului cultural din Nima Rîciului. Dato­rită ajutorului primit, cetăţenii din Nima Rîciului au terminat aceste lucrări, obţinînd în acelaşi timp economii de 20.000 lei. Pînă în prezent în raionul Lu­duş s-au dat în folosinţă 24 de săli de clasă, 9 poduri şi s-au executat diferite reparaţii la şcoli şi cămine culturale, ca de exem­plu: la Grebeniş, Luduş, Zau de Cîmpie, Şincai şi Rîciu. Sunt demne de scos în eviden­ţă realizările obţinute prin con­tribuţia voluntară a cetăţenilor din raion cum ar fi, de pildă, în­treţinerea drum­ului regional pe o lungime de 36 biţi, a drumurilor raionale pe o lungime de 56 km şi a drumurilor comunale pe 45 km. De asemenea, s-au reparat 176 de poduri şi podeţe pe o lungime de 647 metri liniari. Exemple de drumuri care s-au executat din contribuţie volunta­ră sînt: drumul raional Şăulia — Pogăceaua, Sînger — Papiu Ma­rian şi altele. Pe drumurile co­munale s-au făcut lucrări de în­treţinere în valoare de peste 500.000 de lei. Pînă la sfîrşitul trimestrului III, la capitolul contribuţie în muncă, cele mai bune rezultate le-au obţinut cetăţenii din comu­nele: Oroi, care şi-au depăşit an­gajamentul cu 39 la sută, cei din Ulieş cu 27 la sută, cei din Iclăn­­zel şi Urmeniş cu 20 la sută etc. Cetăţenii raionului Luduş sînt hotărîţi ca şi în conti­nuare să participe din plin la realizarea de noi obiective so­­cial-culturale, precum și la alte lucrări de interes gospodăresc pentru ca satele raionului să de­vină tot mai frumoase, tot mai bine gospodărite. VASILE BOARIU Cineaşti amatori In ultima vreme tot mai mulţi muncitori, tineri şi vîrstnici, se preocupă de felul cum se rea­lizează un film. In cadrul celor zece studiouri ale cineaştilor amatori, existente în prezent în ţară,­­ printre care au deve­nit cunoscute cele ale caselor de cultură ale sindicatelor din Baia Mare şi Tîrgu-Mureş, ale cluburilor „Oţelul Roşu", „C.F.R. — Timişoara, „Tractorul" — Braşov — funcţionează diferite cercuri de prieteni ai filmului. Pentru început, membrii aces­tor cercuri studiază creaţia unor regizori cinematografici cu re­nume mondial, vizionează sis­tematic filme, urmate de dis­cuţii despre valoarea artistică şi tehnică a filmului, se întîlnesc cu creatori de filme, audiază conferinţe despre arta cinema­tografică etc. Apoi trec la rea­lizarea cu mijloace proprii a unor filme documentare, tehnice şi chiar artistice de scurt me­traj. Studioul clubului „Tractorul" din Braşov, de pildă, a organi­zat cu regularitate conferinţe şi simpozioane pe teme tehnice, urmate de filme ilustrative şi a iniţiat, cu ajutorul Arhivei na­ţionale, vizionarea unor cicluri de filme denumită „Alec cinema­tografic", la care au participat peste 700 de cineaşti amatori. „8 minute" se intitulează fil­mul care vorbeşte despre erois­mul oţelarilor pentru salvarea unei şarje, realizat de membrii studioului de la „Oţelul Roşu". Metodele noi în sudura şinelor de cale ferată sînt sintetizate în filmul „Lucrări mecanizate la C.F.R.", creaţia cineaştilor ama­tori de la studioul C.F.R. Timi­şoara. Un mare număr de filme rea­lizate de membrii cinecluburilor sînt reportaje prezentînd cu măestrie viaţa şi realizările din uzinele respective, activitatea culturală şi sportivă, precum şi frumuseţea localităţilor lor. (Agerpres) 5TFAUA ROȘIE * * PRINTRE ELEVII ŞCOLII DE * *****, MESERII DIN TOPLIŢA Cu un profil variat, Şcoala de meserii din Topliţa pregăteşte ca­dre calificate în meseriile de lăcătu­şi­ mecanici, forjori şi tîmplari. Ce­lor 174 de elevi, pe tot timpul şcolarizării li se asigură cele mai bune condiţii de trai şi de învăţătură. Completarea cunoştinţelor teoretice cu practica în atelier asigură însuşirea de către elevi a meseriei alese. Profesori şi maiştri cu o înaltă calificare predau elevilor noţiunile de bază din domeniile ştiinţei, ale culturii şi profesiei alese. Iată-l în fotografia de sus (stînga) pe profesorul Ioan Platon la o oră de fizică cu elevii din anul II­I (tîmplari), predînd — folosindu-se de materialul didactic „Rezistenţa conductorilor electrici". Elevii din anul III (lăcătuşi) completează cunoştinţele teoretice cu o lecţie practică la strung. Maistrul Kinda Ştefan are numai cuvinte de laudă pentru viitorii strungari (sus, dreapta). Pricepuţi se dovedesc a fi şi elevii din anul III (forjori), care sub conducerea maistrului instruc­tor Csavar Eugen fac o lecţie practică la ciocanul mecanic. Lucrări de electrificare In aceste zile, în comuna Ogra, raionul Luduş, se lucrează de zor la electrificarea localităţii. Colectiviştii participă cu entu­ziasm la muncile patriotice cum ar fi transportul şi plantatul stîlpilor pentru linia de joasă tensiune. Dorinţa tuturor este ca pînă la 30 noiembrie să se aprin­dă becul electric și în Ogra. MARIA BîLCA corespondent voluntar In comuna Bata­, raio­nul Reghin, există două unităţi agricole socialiste — gospodăria agricolă de stat şi gospodăria colecti­vă. In ultimii ani gospo­dăria colectivă și-a dez­voltat sectoarele de pro­ducţie, s-a întărit conti­nuu din punct de vedere economic si organizatoric. In articolul de faţă voi reda cîteva aspecte despre felul în care sprijină că­minul cultural şi activiştii culturali din Batoi, pe colectivişti în realizarea sarcinilor lor tot mai complexe. Un rol de seamă în munca activiştilor cultu­rali din comuna noastră îl are felul cum sunt în­tocmite planurile trimes­triale, iar apoi cele săptă­­mînale. De fiecare dată, şi aceasta a devenit deja o obişnuinţă, la întocmi­rea planului de activitate culturală iau parte fac­torii de seamă ce răspund de aceasta: conducerea căminului cultural, secre­tarul organizaţiei U.T.M., preşedintele gospodăriei colective, şefi de brigadă, cadre didactice şi un re­prezentant al gospodăriei agricole de stat. In felul acesta, în planul de muncă pot fi cuprinse ac­ţiuni variate, ţinîndu-se cont de preocupările co­lectiviştilor, fie muncito­rilor din G.A.S.. Iată acum cîteva ac­ţiuni culturale organizate în ultimul timp. In sec­torul zootehnic al gospo­dăriei colective, de pildă, s-a observat că există o deosebire pronunţată în­tre producţia de lapte realizată de la vacile de aceeaşi rasă, împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei colective am organizat un schimb de experienţă între îngri­jitorii de animale. In or­ganizarea acestuia am ce­rut concursul medicului veterinar, al inginerului agronom şi al brigadieru­lui zootehnic. In cadrul schimbului de experienţă îngrijitorii mai buni, ca­re obţineau producţii de lapte mai mari, au îm­părtăşit din experienţa lor. După aceea, produc­ţia de lapte a crescut în oarecare măsură, însă nu la nivelul posibilităţilor. S-a hotărit să fie organi­zată o convorbire între îngrijitorii de animale din gospodăria colectivă şi cei din gospodăria agri­colă de stat. Una dintre aceste convorbiri a avut loc chiar la grajdurile gospodăriei de stat, unde, pe lîngă discuţiile purtate între îngrijitori s-a arătat practic cum sunt hrănite animalele, ce alte metode se folosesc pentru creşte­rea producţiei de lapte. Aceste convorbiri şi-au a­­rătat în scurt timp efi­cacitatea în munca îngri­jitorilor de la G.A.C.­­producţia de lapte de la aceeaşi rasă de animale a crescut simţitor. SERI DEDICATE COLECTIVIŞTILOR FRUNTAŞI ŞI... FETELOR Lunar, la căminul cul­tural se organizează săr­bătorirea colectiviştilor fruntaşi. Programul aces­tei manifestări culturale cuprinde de obicei o scur­tă expunere ţinută de in­ginerul agronom, sau de către un membru al con­siliului de conducere al gospodăriei, privind felul cum se desfăşoară lucră­rile agricole, unde trebuie acestea intensificate şi discuţii între colectivişti. Cu prilejul sărb­ătoririi colectiviştilor fruntaşi, brigada artistică de agi­taţie prezintă un program scurt dedicat „sărbători­ţilor". Alteori, serile co­lectiviştilor fruntaşi sunt urmate de prezentări de cărţi agrozootehnice, jur­nale vorbite, recenzii de cărţi, audiţii muzicale, călătorii pe hartă ş. a. In anii precedenţi, ti­nerii din comuna Batoş participau un număr mic la manifestările culturale ce se organizau. Prezenţa lor era slabă şi în forma­ţiile artistice de amatori. Ce se putea face pentru antrenarea şi mobilizarea tineretului, împreună cu organizaţia U.T.M. am iniţiat „Sărbătorirea fete­lor". Cum se desfă­şoară această manifes­tare? Programul începe cu cîteva dansuri şi cîn­­tece prezentate de artiş­tii amatori ai căminului. Apoi urmează dans. Da'', de această dată în timpul cît se dansează, este da­că se poate spune, „în­călcată" tradiţia şi anu­me, fetele invită feciorii la dans şi nu invers. Subliniez, că după cîteva asemenea manifestări or­ganizate, prezenţa tinere­tului din comuna noastră la căminul cultural a fost mult mai mare. Tot pentru tineret, ca de altfel şi pentru colec­tiviştii mai în vîrstă, or­ganizăm discuţii pe tema „Patriotismul în munca de toate zilele". La baza acestor discuţii stă, mai întîi, o scurtă prezentare a diverselor fapte din munca şi viaţa colectiviş­tilor noştri. Această pre­zentare o face de obicei preşedintele gospodăriei colective. Pe urmă, colec­tiviştii tineri şi vîrstnici discută, scot în evidenţă munca sîrguincioasă, cu mult simţ de răspundere, a unor consăteni de a­i lor şi, bineînţeles, nu sînt trecute cu vederea defi­cienţele ce se mai mani­festă pe ici, pe colo. Cele relatate mai sus sînt doar cîteva aspecte din munca culturală a căminului nostru. In pre­zent preocuparea activiş­tilor culturali din comu­na Batoş este de a găsi noi forme de activitate, culturală de masă, de a perfecţiona continuu pe cele ce le-au folosit pînă acum în aşa fel incit, în perioada ce urmează, în­treaga activitate a cămi­nului cultural să fie din ce în ce mai variată, mai atractivă, să răspundă cerinţelor ce stau în faţa colectiviştilor. IOAN MOLDOVAN directorul căminului cultural SFAtul Despre infecţiile căilor medicului respiratorii superioare In rîndul infecţiilor căilor respi­ratorii superioare intră o serie de afecţiuni ca rinitele (gutu­raiul), faringitele, amigdalitele, inflamaţii­le laringelui, ale tra­­heei şi ale bronhiilor. Aceste a­­fecţiuni survin foarte frecvent (ma­joritatea populaţiei face de exem­plu guturai aproape anual) şi au uneori o evoluţie gravă şi îndelun­gată. Ele pot determina complicaţii grave atît în vecinătate (otite, bron­şite etc.) cît şi la depărtare (nefrite, febra reumatică etc.). Astfel, infec­ţiile căilor respiratorii superioare, constituie unul din cele mai impor­tante capitole ale patologiei umane. Majoritatea agenţilor patogeni (bacterii, virusuri) care îmbolnăvesc organismul îşi dezlănţuie primul asalt tocmai în regiunea căilor res­piratorii superioare, respectiv la locul de intersecţie al căilor ae­riene şi digestive, în faringe. Aici la nivelul amigdalelor care vin în con­tact atît cu alimentele ingerate cît şi cu aerul inspirat se produce pri­mul contact intim între organism şi mediul ambiant. Inelul limfatic fa­­ringian alcătuit din amigdale joacă tocmai, în urma acestui fapt, un rol important în apărarea organis­mului. Amigdalele sînt capabile să absoarbă diferite substanţe chimice, ca toxine microbiene etc. Sub in­fluenţa agenţilor fizici (frig), chi­mici şi biologici (microbi), conco­mitent cu înmulţirea activă a lim­faticelor, are loc la nivelul acestora şi producerea unor cantităţi însem­nate de substanţe proteice de apă­rare, anticorpi, folosite de organism în lupta contra infecţiilor. Sub influenţa condiţiilor, neigie­nice de mediu, a surmenajului psi­hic şi fizic, a abuzului de alcool, de tutun, a noxelor profesionale (fum, praf), a lipsei de călire a orga­nismului, a răcelilor, odihnei insufi­­ciente, deci a tuturor factorilor ca­re produc tulburări în buna funcţio­nare a organismului, scade rezis­tenţa de apărare, mai ales a regiu­nilor celor mai expuse infecţiei, cum sînt şi căile respiratorii supe­rioare. In afara măsurilor de ordin ge­neral care trebuie luate pentru asi­gurarea unei cît mai bune funcţio­nări a organismului — mai cu sea­mă în cursul anotimpului ploios şi rece — există o serie de măsuri lo­cale care servesc apărarea directă a căilor respiratorii superioare. Astfel, toate modificările patolo­gice, respectiv afecţiunile de la acest nivel trebuie tratate la timp. Amig­dalele faringiene hipertrofiate (la aproape fiecare al 3-lea copil) şi a­­migdalele palatine îmbolnăvite tre­buie îndepărtate. De asemenea trebuie vindecate deviaţiile septului nazal care produc jenă în respiraţie, a polipilor nazali şi a bronşitelor cronice. Acestea, cu timpul, pot duce la complicaţii grave, şi persistente ca traheo-bron­­şite cronice, bronhiectazia, astmul bronşial etc. Să evităm scobirea nasului, a mucoasei fragile a foselor chiar şi prin simpla atingere cu obiecte us­cate (deget, batistă etc.). Senzaţia de uşurare simţită la ridicarea crus­telor formate în vestibulul nazal es­te înşelătoare, căci după scurt timp se formează o altă crustă chiar mai intensă ca cea precedentă. Factorul cauzal cel mai important al afec­ţiunii este tocmai tectonarea, sco­birea nasului. Trebuie să facem tot posibilul pentru asigurarea respiraţiei fiziolo­gice nazale şi să ne debarasăm de obiceiul greşit al respiraţiei orale. Aceasta poartă cu sine pericolul unui şir întreg de afecţiuni grave şi persistente, mai ales la copii afec­taţi. Aici se cere multă atenţie din partea părinţilor cît şi din partea cadrelor sanitare şi din învăţămînt. Obiceiul greşit al respiraţiei orale poate prelungi evoluţia guturaiului, amigabalitelor şi otitelor, traheo­­bronşitelor etc. timp de luni de zile, mai ales în anotimpul rece. Aşadar, obişnuirea căilor cu res­piraţia nazală este o sarcină primor­dială a tuturora. Dr. MÜLFAY VASILE medic primar O.R.L. Pentru o bună aprovizionare cu cartofi Pentru aprovizionarea popu­laţiei de la oraşe şi din centrele muncitoreşti cu cantităţi sporite de cartofi, organizaţiile coope­raţiei de consum din întreaga ţară au intensificat ritmul de preluare a cartofilor de toam­nă contractaţi cu unităţile agri­cole socialiste. Pînă la 30 octom­brie a fost livrată unităţilor co­merţului socialist o cantitate de cartofi cu aproape 80.000 tone mai mare decît se expediase magazinelor în anul trecut, în aceeaşi perioadă. Printr-o mai bună organizare a muncii unele unităţi regiona­le şi raionale, printre care Iaşi, Suceava şi Bacău au preluat pes­te 70 la sută din cantităţile de cartofi prevăzute din plan. Există condiţii ca şi în cele­lalte regiuni ale ţării să fie gră­bit ritmul de preluare a cartofi­lor pentru asigurarea unei abun­dente aprovizionări a pieţii. (Agerpres) Cinema VINERI 1 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ Arta: filmul Codin. Progresul: fil­mul Kearie XB-1. Steagul roşu: fil­mul Cain al XVIII-lea. Tineretului: filmele Perle negre şi Adorabile şi mincinoase. Muncitoresc: filmul Omul cu două feţe. Flacăra: filmul Lanterna cu amintiri. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Cîinele săl­batic Dingo LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Cerul n-are gratii MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Pescăruşul ne­gru ODORHEI Muncitoresc: filmul Tinereţea lui Maiakovski REGHIN Victoria: filmul Destăinuiri TIRNAVENI 23 August: filmul Căpitanul Frai­casse TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Niciodată Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ore­le 20, comedia „Adam şi Eva" de Aurel Baranga. Alte manifestări Azi, la orele 18, la Casa de cul­tură a sindicatelor, în cadrul cer­cului „Prieteni ai filmului", se va prezenta filmul „Bancnota de 1.000.000 lire sterline". SÎMBATA 2 NOIEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri). Progra­mul 1: 6,30 — Emisiunea pentru sate. Arătura adîncă, mijloc însem­nat de sporire a recoltelor; 9,00 — Roza vînturilor; 9,40 — Jocuri populare; 10,00 — Muzică uşoară romînească; 11,30 — Orchestre de estradă; 12,00 — Muzică populară; 12,20 — In săli şi pe stadioane; 13,10 — Muzică din operete romî­­neşti; 14,00 — Muzică populară; 14,30 — Muzică uşoară; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Muzi­că populară; 18,00 — Muzică uşoa­ră de Vasile Veselovski; 19,00 — Almanah ştiinţific; 19,25 — Mu­zică de dans; 20,45 — Muzică populară; 21,25 şi 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 10,30 — Muzică de estradă; 12,05 — Opereta „Vînt de libertate“ de Dunaevski — mon­taj; 13,02 — Solişti şi formaţii de muzică uşoară; 13,30 — Cîntece şi jocuri populare; 14,05 — Arii ve­sele din opere; 14,55 — Melodii populare; 16,30 — Ştiinţa în slujba păcii; 17,00 — Din folclorul po­poarelor; 18,05 — „Săptămîna mu­zicii sovietice“; 18,25 — Melodii populare; 19,00 — Fragmente din opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller; 19,30 — Romanţe; 20,00 şi 20,40 — Muzică de dans.­ie TG.-MUREŞ. 5—5,30 in limba română: Tribuna G.A.C. — Cores­pondenţe, muzică. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică uşoară — Repor­taje — Muzică populară. 14,30—15 in limba mi 'nară: Ştiri — Muzică populară — Unde să ne distrăm la sfîrşitul săptămînii? 17—17,30 în limba romina: Ştiri — Muzică — Caleidoscop. 17,30—18,30 în limba maghiară. De toate pentru toţi. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru copii; 19,35 — Filmul „Oameni de afaceri“; 21,00 — In faţa hărţii; 21,10 — „Har­pagon şi ceilalţi“, montaj literar; 21,55 — Muzică uşoară. In încheie­re: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Timpul probabil. Vreme în gene­ral staţionară, cu cerul puţin no­­ros, cu totul izolat în partea de est a regiunii, precipitaţii slabe locale. Temperatura în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 0—10 grade, iar ziua între 10—20 grade. Vînt slab din vest.

Next