Steaua Roşie, februarie 1964 (Anul 13, nr. 26-50)
1964-02-01 / nr. 26
ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢA ŞI MUNCA TINERETULUI Sentimentul elaborării ultimelor cantităţi de produse din bogatul an care a trecut, sentimentul plămădirii primelor tone de bicromat şi sulfat de sodiu, dintr-un nou şi însufleţitor plan de producţie, a generat, ca de obicei, mîndrie şi entuziasm şi în rîndul tinerilor din schimbul doi al secţiei bicromat de la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Amplificînd de zeci de ori importanţa acestui moment — sfîrşitul unui an şi începutul altuia — cei 12 tineri s-au adunat pentru cîteva clipe strîngîndu-şi solemn şi emoţionaţi mîinile, ca apoi, să izbucnească în vesele urări de „La mulţi ani!“ şi „Spor la muncă în ’64!“. Ştiau că, alături de comuniştii şi utemiştii din celelalte schimburi, trebuie să contribuie la realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe 1964, la îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea aniversării celor două decenii de la eliberarea patriei noastre. Acest eveniment deosebit pe care-l întîmpinăm cu cinste, aşa cum poporul nostru ştie să-şi cinstească marile sărbători, a făcut ca şi tinerii secţiei bicromat să se încadreze organic, cu toată pasiunea şi puterea de muncă caracteristică tineretului de azi, în lupta comună pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. Pe cei 12 tineri din schimbul doi, i-am întîlnit zilele trecute, muncind cot la cot cu vîrstnicii, cu acelaşi entuziasm ca şi în prima zi a anului. Dînd viaţă sarcinilor de plan, depăşindu-le, pentru a-şi realiza angajamentele, stăteau de veghe impunătoarelor instalaţii şi agregate, supraveghind şi dirijînd procesul tehnologic. Cu măştile de tifon alb imaculat pe obraz, tinerii Viorel Matei şi Iosif Festeu urmăresc, aidoma unor medici la o intervenţie chirurgicală, procesul de prăjire în cuptor şi parametrii funcţionali ai acestuia. Viorel Matei s-a angajat să sporească producţia de bicromat de sodiu, menţinînd zilnic la peste 15 la sută conţinutul de oxid de crom în materialul prăjit. Şi cifrele înscrise ordonat în rapoartele zilnice vorbesc de la sine: media realizării acestui indicator pe luna ianuarie este de peste 15 la sută. In continuare pe firul procesului tehnologic, alţi tineri de nădejde, Andronic Calbor, operator la evaporatoarele de cromat de sodiu, Vasile Stroia, la evaporatorul de bicromat, Vasile Filip la uscătoare, pentru priceperea şi dragostea cu care muncesc şi-au cîştigat simpatia întregului colectiv. In întrecerea socialistă Andronic Calbor are de îndeplinit un angajament, rostit cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, în cursul anului să obţină o golire de soluţie de cromat de sodiu în plus faţă de celelalte schimburi. Şi pentru Calbor, respectarea cuvîntului dat înseamnă lupta cu orele şi cu minutele pentru a smulge instalaţiei mai mult şi de mai bună calitate. Destoinici şi pasionaţi în munca lor sunt şi ceilalţi tineri din schimb ca Ilie Morar, Vasile Raţiu, fraţii Ştefan şi Grigore Alinai, Vasile Nilca şi Toader Chertes, tineri crescuţi şi educaţi aici în focul muncii creatoare, care nu-şi precupeţesc eforturile spre a da patriei mai multe produse. Pe Pompei Artemie îl poţi găsi peste tot, supraveghind şi controlînd procesul de producţie, dînd îndrumări acolo unde este necesar. Tînărul comunist este şeful echipei schimbului II. Posedînd bogate cunoştinţe profesionale, fiind un bun organizator, conducerea secţiei l-a numit în această funcţie. Ca o confirmare a acestor calităţi, tinerii din secţie l-au ales secretar al organizaţiei U.T.M. şi, totodată, reprezentant al lor la Conferinţa organizaţiei regionale a U.T.M. ... 26 ianuarie 1964... Tinerii din schimbul II al secţiei bicromat, îşi fac bilanţul... Planul lunar la bicromat uscat de calitate superioară şi la bicromat umed a fost realizat. Dar nu numai atît. Pînă la această dată, peste sarcinile de plan şi deci în contul angajamentelor, s-au dat 20 de tone bicromat şi 30 de tone sulfat de sodiu. Iată, înserate sumar, munca şi rezultatele acestui colectiv, la care, fireşte, şi-au adus contribuţia din plin şi tinerii. Avînd mereu în faţă exemplul viu al comuniştilor, însuşindu-şi experienţa şi metodele de muncă ale acestora, tinerii secţiei bicromat sînt hotărîţi să obţină în viitor noi succese în muncă. M. BARDAŞAN Floarea Blaga se numără printre cele mai harnice şi pricepute zeţuitoare de la Iprofil „23 August“ din Tg.Mureş, constituind un exemplu pentru ceilalţi tineri, fiindfruntaşă în producţie şi în acţiunile obşteşti. îngrijitorii de animale Gospodăria colectivă din Călimăneşti, una din cele mai vechi din raionul Mureş, este binecunoscută în toată regiunea. Colectiviştii de aici muncesc cu hărnicie obţinînd an de an recolte bogate. Ei asigură, atît vara cît şi iarna, cantităţi mari de legume şi zarzavaturi pentru oamenii muncii din oraş şi au un puternic sector zootehnic. Ca urmare, colectiviştii din Călimăneşti sunt an de an , tot mai bogaţi. In prezent deţin la suta de hectare 36 capete bovine. Creşterea şi îngrijirea acestui număr mare de animale nu este un lucru tocmai uşor, necesită îngrijitori pricepuţi şi bine pregătiţi. In această privinţă nici nu duc lipsă. Mihai Varga, secretarul comitetului de partid din gospodăria colectivă, ne-a relatat cu mîndrie, că avem îngrijitori, din care o bună parte tineri, bine pregătiţi şi sîrguincioşi, ca utemiştii Botos György, Zoltán Kovács, Márton Kerekes. Le-am făcut o vizită acestora. Am sosit în gospodărie pe la ora prînzului, cînd îngrijitorii erau tocmai la masă, întrucît la ora 13 urmau să înceapă programul de după-amiază şi seara. Pe Kerekes Marci l-am găsit cel dintîi. Este tînăr, pare mai mult un copil, dar aşa precum afirmă tovarăşii de muncă, sarcinile le îndeplineşte exemplar, de parcă ar avea o vechime în muncă de zeci de ani. L-am rugat să ne vorbească despre el, despre munca lui. — Apoi — a început puţin jenat — ce să vă spun despre mine. Organizaţia U.T.M. m-a propus pentru acest sector de muncă, pe care, drept să vă spun, l-am şi îndrăgit. Toată atenţia mi-e îndreptată înspre cele 11 vaci care mi-au fost repartizate. Deşi lucrez aici numai de un an — doi ani am lucrat cu tineretul bovin — acum nu mi aş mai schimba meseria. Un bun cunoscător în creşterea animalelor şi al unor probleme importante de îngrijire s-a dovedit a fi tînărul Kerekes. Ne-a spus că la cursurile zootehnice de anul trecut a învăţat multe, iar astăzi, ori de cîte ori are timp liber mai răsfoieşte caietul de notiţe. Cunoaşte foarte bine faptul că pentru sporirea producţiei de lapte la vaci, pe lîngă furajarea raţională a acestora, o mare importanţă are şi buna îngrijire. Şi pentru a oglindi sîrguinţa tînărului Kerekes Marton, amintim că în anul trecut, de la cele 11 vaci a obţinut cîte 3 000 litri de lapte şi, totodată, a realizat 500 de zile-muncă. Discuţia trece apoi asupra felului cum îşi petrece timpul liber, cum şi cu ce se distrează. — îmi place să mă distrez, să iau parte la întrunirile organizate pentru noi, tinerii — ne-a relatat el. De la grajdul vacilor ne-am deplasat la cel al vitelor de muncă, unde l-am cunoscut pe tînărul îngrijitor Kovács Zoltán. Are statură mică, mişcările iuţi, parcă fără astîmpăr. Are o fire contrarie lui Kerekes: îi place să vorbească. — Pe lîngă cunoştinţele necesare, un factor important în îngrijirea animalelor este, să spun aşa, dragostea faţă de acestea. Părerea mea este că aceasta nu o poate înlocui nici cea mai bună furajare. Uitaţi-vă la aceste vite — ne arată cu justificată mîndrie şapte perechi de boi din curte — pe acestea le îngrijesc eu. E adevărat: sînt vite foarte frumoase, la care nu prea găseşti cusur, sunt curate, bine îngrijite şi furajate şi, ceea ce este mai important, puternice, bune de muncă. In cursul discuţiei, ne-a relatat că timpul aber şi-l petrece la căminul cultural sau învăţând. De fapt, în ultimul timp, la căminul cultural îl atrag în mod deosebit noile instrumente muzicale, pe care a început să le îndrăgească. Ar dori, şi în mod sigur va reuşi, să înveţe mînuirea unuia dintre acestea. Conducerea gospodăriei colective a promis de altfel îngrijitorilor că le va asigura o zi liberă pe săptămînă şi astfel el se va putea dedica acestei noi pasiuni. DÉNES SZABÓ STEAUA ROȘIE STUDENȚII ÎN EXAMENE Uşa se deschide încet... Cu obrajii radiind de bucurie iese tînăra Klara József. Colegii de an o înconjoară imediat. — Ce subiect ai avut? Ce notă ai primit? — vin ca o ploaie întrebările. înainte de a răspunde, îşi șterge fruntea cu batista și apoi începe să vorbească, de fapt să răspundă la întrebări. In timp ce vorbeşte, carneţelul ei trece repede din mînă în mînă. Toţi iau cunoştinţă cu bucurie că pentru răspunsurile date a primit nota 9. In micul grup este prezentă şi Maria Biroga, una din cele mai bune studente din anul III a secţiei de filologie. Pînă în prezent în carneţelul ei au fost înscrise două note de 10 şi una de 9. Azi a fost examinată la literatura universală. Deşi la această disciplină era bine pregătită, avea, cum e şi firesc, emoţii. Aceasta a influenţat şi răspunsul. Deşi a vorbit bine şi frumos, nu a primit decît nota 9, lucru ce a indispus-o puţin. Ar fi dorit să termine examenele numai cu nota maximă: 10. Era, de altfel, şi promisiunea făcută părinţilor. Oare ce vor spune ei acum? — Nu trebuie să te frămînţi — a intervenit Floarea Buga, secretara comitetului U.T.M. al Institutului pedagogic. Dacă pierzi încrederea în puterile tale, poţi să te mai încurci la celelalte examene. Lasă, ce ai pierdut acum, poţi recupera la sfîrşitul anului şcolar. De altfel, în această gripă treburile merg bine. Pînă în prezent fiecare membru al ei a trecut examenele cu succes. La iniţiativa comitetului U.T.M. şi a asociaţiei studenţilor, direcţiunea institutului a organizat zilnic, între orele 12. 14, consultaţii pe facultăţi. Profesorii au făcut tot posibilul ca în acest timp să stea la dispoziţia studenţilor. Organizaţia U.T.M. a iniţiat metoda ca studenţii buni la învăţătură să-i ajute pe cei mai slabi. Ca urmare, acei studenţi care în timpul anului au avut greutăţi în însuşirea celor predate, au avut posibilitatea ca acum la examene să se pregătească mai bine. Aici putem aminti pe studenta Maria Hîrşan din anul I, care la examenul de matematică a obţinut nota 8. Cei peste 800 de studenţi ai Institutului pedagogic din Tg.Mureş, îşi vor reface forţele cheltuite cu ocazia examenelor, în timpul binemeritatei vacanţe. KELEMEN ALBERT In G.A.C. din comuna Cucerdea, raionul Tîrnăveni, mobilizat de organizaţia U.T.M., tineretul din cele trei sate ale comunei Cucerdea, Şeulia şi Bord, munceşte cu mult spor pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriei colective. Printre tinerii fruntaşi de aici, care au obţinut rezultate frumoase în muncă se numără şi Popa Andronic, candidat de partid, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. din brigada colectiviştilor din satul Bord. A sosit la Vlăhiţa prin anul 1958, ca sudor (şi ca jucător de fotbal). S-a pus temeinic pe treabă. In mai puţin de un an, comuniştii, apreciindu-i calităţile profesionale şi nivelul politic, i-au acceptat cererea de a intra în rîndurile candidaţilor de partid. Din acel moment, aproape lună de lună, s-a aflat între evidenţiaţii şi fruntaşii întrecerii socialiste. Dar Tompa Miklós nu s-a mulţumit niciodată cu rezultatele obţinute, căuta mereu noi metode de muncă. Şi aceste căutări l-au situat mai tîrziu în rîndul inovatorilor. Printre propunerile lui cele mai importante se numără şi aceea privind modificarea bătătorului de nisip pentru formele de turnare. Prin aceasta a contribuit la prelungirea vieţii modelelor, la o răcire mai bună a maşinii. O altă inovaţie aplicată se referă la perfecţionarea pistolului pneumatic de curăţat piesele turnate; prin aceasta timpul de lucru a fost redus la jumătate, astfel încît un singur muncitor poate executa operaţiunile pe care le făceau înainte doi. Cu cea de-a treia inovaţie a mecanizat prelucrarea părţilor interioare ale unor cochile, reducînd timpul de lucru de la 16 la 6 minute şi contribuind la creşterea productivităţii muncii. Ca bun muncitor şi permanent căutător al noului, tînărul Tompa Miklós a cîştigat simpatia şi stima tovarăşilor de muncă. L. SZABÓ corespondent voluntar INOVATORIUL PROFESORUL Iarna aceasta lungă şi rece a făcut ca zăpada să scîrţîie mult timp sub tălpile oamenilor. Mă îndreptam spre casă, cînd deodată un prieten vechi, cu obrajii îmbujoraţi de ger, mă salută, plin de veselie. Ne-am întîlnit cam rar în ultimul timp, deşi cîndva, am fost mult împreună. Nici acum nu putem vorbi prea mult în gerul acesta care, parcă, muşcă. Ne despărţim. Se grăbeşte şi el pentru că are ore de predare, este profesor de istorie. Colegii spun că este un profesor capabil. Şi elevii au numai cuvinte de laudă la adresa lui. Cine s-ar fi gîndit cîndva că va deveni profesor? Ţin minte că pe vremuri niciodată nu a avut o haină ca toată lumea. Cele de pe el erau peticite şi răspeticite, ori prea largi, ori prea strimte de nici să păşească nu putea. Iarna mergeam amîndoi în pădure după vreascuri. O dată ne-a prins pădurarul. Am luat-o la sănătoasa de-a bușilea. El după noi. Cînd ne-a prins, ne-a luat la întrebări: cine sintem, dacă am umblat la școală. Păi cum să fi umblat! Apoi cu voce aspră ne-a spus să luăm vreascurile, să le ducem acasă, dar încă o dată nu vrea să ne mai vadă pe acolo. Altfel are să fie rău de tot. Noi, în schimb, ne-am mai dus şi altă dată, dar pădurarul nici nu ne-a mai luat în seamă. Amintiri reci ca gerul ce-mi arde obrazul, îmi trec prin minte despre acest băiat. Nu e bine să te gîndeşti la amintiri amare. Dar trebuie. Am impresia că este profesor bun şi stimat, tocmai pentru faptul că păşind la catedră, vorbind tinerilor despre anii istoriei, îi vin in minte anii amari şi plini de sărăcie, ai copilăriei. Le vorbeşte apoi elevilor şi despre prezent şi viitor. Cînd vor trece anii, tinerii de azi vor avea amintiri despre care o să vorbească cu bucurie, cu căldură, amintiri despre lucruri pe care nu le-au cunoscut, ci le-au auzit doar din gura profesorului. SIMON ERVIN Rezultatele hărniciei In raionul Ciuc, mai ales după colectivizarea completă a agriculturii, s-au creat condiţii deosebit de prielnice pentru sporirea neîntreruptă a producţiei agricole vegetale şi animale, pentru dezvoltarea şi consolidarea economică şi organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Valoarea fondului de bază al acestora a crescut, de pildă, de la 10.658.000 lei cît era la terminarea colectivizării, la 46.000.000 lei, adică depeste patru ori. Datorită faptului că pe cuprinsul raionului există condiţii favorabile creşterii animalelor, îndrumate de comitetul raional de partid, de organizaţiile de bază, conducerile G.A.C. au dat şi acestei ramuri o atenţie deosebită, ea fiind una din ramurile aducătoare de mari venituri. Aşa de exemplu, dacă în anul 1962, la terminarea colectivizării agriculturii, G.A.C. din raionul nostru deţineau în total 1.693 capete bovine, din care 684 vaci, în prezent ele au în proprietate obştească un număr de 18.117 capete, din care 5.932 vaci, revenind la suta de ha teren agricol 29,1 capete, din care 14,4 vaci. Avem însă G.A.C. care întrec cu mult media pe raion, ca de pildă cea din Păuleni, cu o încărcătură de 49,5 capete bovine la suta de ha, cea din Leliceni cu 44,7 etc. In ce priveşte creşterea ovinelor, de unde în 1962 G.A.C. aveau 5.482 capete, ele deţin acum în proprietate obştească aproape 25.000 de capete. Am dat aici cîteva cifre privind dezvoltarea impetuoasă a agriculturii noastre socialiste în condiţiile colectivizării complete. Larealizările de mai sus, obţinute în cadrul gospodăriilor colective, are şi tineretul din raionul nostru partea sa frumoasă de contribuţie. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă a comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din G.A.C., Comitetul raional U.T.M. Ciuc şi organizaţiile de bază U.T.M. din satele raionului, au acordat în primul rînd o atenţie deosebită educării politice a tineretului, pentru ca acesta să contribuie masiv şi în cunoştinţă de cauză la realizarea sarcinilor trasate de partid în domeniul dezvoltării multilaterale a G.A.C. Noi ne mîndrim cu mulţi tineri care muncesc în cadrul G.A.C. în sectoarele vegetal şi zootehnic care obţin rezultate deosebit de frumoase în activitatea lor, tineri care muncesc cu suflet pentru sporirea continuă a averii obștești. De pildă, în anii 1962— 1963, tineretul din raionul nostru a redat agriculturii, respectiv sectorului zootehnic, cca. 2.500 ha pășuni naturale contribuind în felul acesta la buna furajare a animalelor şi, deci, la creşterea producţiei şi productivităţii lor. Printre tinerii care s-au evidenţiat în mod deosebit în această acţiune patriotică se numără cei din G.A.C. din comunele Dăneşti, Păuleni, Cozmeni, Mădăraş ş.a. Tineretul din satele raionului nostru, mobilizat de organizaţiile U.T.M., condus şi îndrumat de organizaţiile de partid, este hotărît să obţină în continuare noi realizări de seamă în consolidarea economică şi organizatorică a G.A.C. Acest lucru este garantat, printre altele, şi de frumoasele angajamente pe care delegaţii şi invitaţii, reprezentanţii tineretului din raionul nostru le-au luat cu ocazia conferinţei raionale U.T.M. care a avut loc în luna ianuarie a.c. la Miercurea-Ciuc. ELENA BARNA 3 Tinereţe şi studiu (Fotó : I. MARX) Din munca tineretului din raionul Reghin Sub conducerea organizaţiilor de partid, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., tinerii din raionul Reghin, muncitori, colectivişti, elevi, depun o rodnică activitate în toate sectoarele de muncă. La I.R.U.M., de pildă, 225 tineri sunt încadraţi în întrecerea socialistă, din care peste 50 la sută, lună de lună sunt fruntaşi, iar la C.I.L., din cei 527 tineri aproape 280 sunt evidenţiaţi în producţie. Organizaţiile U.T.M. din întreprinderile oraşului acordă o deosebită atenţie ridicării calificării tinerilor, pentru ca aceştia să fie în pas cu maşinile şi tehnica modernă, în care scop, la cursurile de ridicare a calificării profesionale, sunt încadraţi peste 1.000 de tineri, fapt ce va contribui, fără îndoială, la îmbunătăţirea calităţii produselor, la ridicarea productivităţii muncii. O contribuţie de seamă aduce tineretul din întreprinderi la mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. In decursul anului 1963 de pildă, un număr de 336 tineri au înaintat, individual şi în colectiv, 312 propuneri de inovaţii şi raţionalizări prin care s-a realizat o economie de peste 400.000 de lei. Şi tineretul din agricultura socialistă a raionului a obţinut rezultate bune în munca sa. Ddel Nemeş din G.A.C. Gorneşti, usana Demeter din Periş, Simion Brai din G.A.C. Ercea ş.a. sunt numai cîţiva tineri fruntaşi în munca depusă pentru dezvoltarea şi consolidarea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective din raion. Organizaţiile U.T.M. din raionul Reghin, îndrumate în permanenţă de organizaţiile de partid, se ocupă în mod serios de educarea marxistleninistă, patriotică şi internaţionalistă a tineretului, sprijinind însuşirea temeinică a materiilor predate atît în cadrul învăţămîntului de cultură generală şi profesional, cît şi în cadrul învăţămîntului politic U.T.M. In anul de învăţămînt politic 1963—1964, de pildă, funcţionează 150 cercuri, în care sînt încadraţi majoritatea tinerilor din raion, ţinîndu-se concomitent în faţa tinerilor conferinţe educative pe diferite teme politice, ştiinţifice şi de cultură generală în cadrul ciclurilor de lecţii şi conferinţe elaborate în acest sens. Datorită sprijinirii mai îndeaproape a procesului instructiv-educativ în şcoli, s-au obţinut şi aici în primul trimestru al anului de învăţămînt rezultate frumoase. Merită să amintim din acest punct de vedere, clasa a VIII-a A de la Şcoala medie nr. 2 din Reghin, din care toţi cei 44 de elevi au promovat la sfîrşitul trimestrului I al acestui an, precum şi Şcoala silvică din Gurghiu, unde, pe întreaga şcoală, nu există decît un singur corigent la sfîrşit de trimestru. In urma desfăşurării unei munci politice-educative în rîndul tineretului mai rodnice decît în anii precedenţi, atît prin formele organizate ale învăţămîntului politic cît şi prin conferinţe, filme, prin munca cultural-artistică în cadrul echipelor şi brigăzilor artistice, un număr tot mai mare de tineri cunosc tot mai aprofundat politica partidului nostru, scopul şi sarcinile U.T.M. E semnificativă în acest sens şi participarea masivă a tineretului din raion la realizarea sarcinilor trasate de partid, dar şi faptul că un număr tot mai însemnat de tineri, muncitori, colectivişti, elevi, intră în rîndurile organizaţiilor U.T.M. Astfel, numai în ultimul timp, organizaţia raională U.T.M. şi-a mărit rîndurile cu peste 3.000 de tineri care au obţinut rezultate bune în munca lor şi care merită a fi membri ai organizaţiei revoluţionare a tineretului din patria noastră. Conştient de faptul că în activitatea noastră mai există şi unele lipsuri, manifestate mai ales prin unele cazuri de indisciplină, Comitetul raional U.T.M. Reghin se va preocupa în viitor — aşa cum de fapt s-a angajat şi cu ocazia conferinţei raionale U.T.M. care a avut loc nu de mult — de îmbunătăţirea muncii politice-educative în rîndurile tineretului din raion, pentru ca acesta să-şi aducă o contribuţie şi mai mare la realizarea sarcinilor ce ne revin din hotărîrile partidului nostru. EMIL HUSAR activist al Comitetului raional U.T.M. Reghin