Steaua Roşie, februarie 1964 (Anul 13, nr. 26-50)

1964-02-01 / nr. 26

ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢA ŞI MUNCA TINERETULUI Sentimentul elaborării ultime­lor cantităţi de produse din bo­gatul an care a trecut, sentimen­tul plămădirii primelor tone de bicromat şi sulfat de sodiu, din­­tr-un nou şi însufleţitor plan de producţie, a generat, ca de obi­cei, mîndrie şi entuziasm şi în rîndul tinerilor din schimbul doi al secţiei bicromat de la Combi­natul chimic din Tîrnăveni. Am­­plificînd de zeci de ori impor­tanţa acestui moment — sfîrşi­­tul unui an şi începutul altuia — cei 12 tineri s-au adunat pentru cîteva clipe strîngîndu-şi solemn şi emoţionaţi mîinile, ca apoi, să izbucnească în vesele urări de „La mulţi ani!“ şi „Spor la mun­că în ’64!“. Ştiau că, alături de comuniştii şi utemiştii din cele­lalte schimburi, trebuie să con­tribuie la realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe 1964, la în­deplinirea angajamentelor luate în cinstea aniversării celor două decenii de la eliberarea patriei noastre. Acest eveniment deose­bit pe care-l întîmpinăm cu cinste, aşa cum poporul nostru ştie să-şi cinstească marile sărbători, a fă­cut ca şi tinerii secţiei bicromat să se încadreze organic, cu toată pasiunea şi puterea de muncă caracteristică tineretului de azi, în lupta comună pentru îndepli­nirea măreţelor sarcini trasate de partid. Pe cei 12 tineri din schimbul doi, i-am întîlnit zilele trecute, muncind cot la cot cu vîrstnicii, cu acelaşi entuziasm ca şi în pri­ma zi a anului. Dînd viaţă sarcinilor de plan, depăşindu-le, pentru a-şi realiza angajamentele, stăteau de veghe impunătoarelor instalaţii şi agre­gate, supraveghind şi dirijînd procesul tehnologic. Cu măştile de tifon alb imaculat pe obraz, tinerii Viorel Matei şi Iosif Fes­­teu urmăresc, aidoma unor me­dici la o intervenţie chirurgicală, procesul de prăjire în cuptor şi parametrii funcţionali ai acestu­ia. Viorel Matei s-a angajat să sporească producţia de bicromat de sodiu, menţinînd zilnic la pes­te 15 la sută conţinutul de oxid de crom în materialul prăjit. Şi cifrele înscrise ordonat în ra­poartele zilnice vorbesc de la si­ne: media realizării acestui indi­cator pe luna ianuarie este de peste 15 la sută. In continuare pe firul procesu­lui tehnologic, alţi tineri de nă­dejde, Andronic Calbor, operator la evaporatoarele de cromat de sodiu, Vasile Stroia, la evapora­­torul de bicromat, Vasile Filip la uscătoare, pentru priceperea şi dragostea cu care muncesc şi-au cîştigat simpatia întregului colec­tiv. In întrecerea socialistă Andro­nic Calbor are de îndeplinit un angajament, rostit cu ocazia dez­baterii cifrelor de plan, în cursul anului să obţină o golire de so­luţie de cromat de sodiu în plus faţă de celelalte schimburi. Şi pentru Calbor, respectarea cuvîn­­tului dat înseamnă lupta cu orele şi cu minutele pentru a smulge instalaţiei mai mult şi de mai bună calitate. Destoinici şi pasionaţi în mun­ca lor sunt şi ceilalţi tineri din schimb ca Ilie Morar, Vasile Ra­­ţiu, fraţii Ştefan şi Grigore Ali­nai, Vasile Nilca şi Toader Cher­­tes, tineri crescuţi şi educaţi aici în focul muncii creatoare, care nu-şi precupeţesc eforturile spre a da patriei mai multe produse. Pe Pompei Artemie îl poţi găsi peste tot, supraveghind şi con­­trolînd procesul de producţie, dînd îndrumări acolo unde este necesar. Tînărul comunist este şeful echipei schimbului II. Pose­­dînd bogate cunoştinţe profesio­nale, fiind un bun organizator, conducerea secţiei l-a numit în această funcţie. Ca o confirmare a acestor calităţi, tinerii din sec­ţie l-au ales secretar al organiza­ţiei U.T.M. şi, totodată, reprezen­tant al lor la Conferinţa organi­zaţiei regionale a U.T.M. ... 26 ianuarie 1964... Tinerii din schimbul II al secţiei bicro­mat, îşi fac bilanţul... Planul lu­nar la bicromat uscat de calitate superioară şi la bicromat umed a fost realizat. Dar nu numai atît. Pînă la această dată, peste sarcinile de plan şi deci în con­tul angajamentelor, s-au dat 20 de tone bicromat şi 30 de tone sulfat de sodiu. Iată, înserate sumar, munca şi rezultatele acestui colectiv, la ca­re, fireşte, şi-au adus contribuţia din plin şi tinerii. Avînd mereu în faţă exemplul viu al comuniş­tilor, însuşindu-şi experienţa şi metodele de muncă ale acestora, tinerii secţiei bicromat sînt hotă­rî­ţi să obţină în viitor noi succe­se în muncă. M. BARDAŞAN Floarea Blaga se numără printre cele mai harnice şi pricepute ze­­ţuitoare de la Iprofil „23 Au­gust“ din Tg.­­Mureş, consti­tuind un exem­plu pen­tru cei­lalţi tineri, fiind­­fruntaşă în producţie şi în acţiunile obşteşti. îngrijitorii de animale G­ospodăria colectivă din Că­­limăneşti, una din cele mai vechi din raionul Mu­reş, este binecunoscută în toată regiunea. Colectiviştii de aici muncesc cu hărnicie obţinînd an de an recolte bogate. Ei asigură, atît vara cît şi iarna, cantităţi mari de legume şi zarzavaturi pentru oamenii muncii din oraş şi au un puternic sector zooteh­nic. Ca urmare, colectiviştii din Călimăneşti sunt an de an , tot mai bogaţi. In prezent deţin la suta de hectare 36 capete bovine. Creşterea şi îngrijirea acestui număr mare de animale nu este un lucru tocmai uşor, necesită îngrijitori pricepuţi şi bine pre­gătiţi. In această privinţă nici nu duc lipsă. Mihai Varga, secre­tarul comitetului de partid din gospodăria colectivă, ne-a relatat cu mîndrie, că­­ avem îngrijitori, din care o bună parte tineri, bine pregătiţi şi sîrguincioşi, ca ute­miştii Botos György, Zoltán Ko­vács, Márton Kerekes. Le-am făcut o vizită acestora. Am sosit în gospodărie pe la ora prînzului, cînd îngrijitorii erau tocmai la masă, întrucît la ora 13 urmau să înceapă pro­gramul de după-amiază şi seara. Pe Kerekes Marci l-am găsit cel dintîi. Este tînăr, pare mai mult un copil, dar aşa precum afirmă tovarăşii de muncă, sarcinile le îndeplineşte exemplar, de parcă ar avea o vechime în muncă de zeci de ani. L-am rugat să ne vorbească despre el, despre munca lui. — Apoi — a început puţin je­nat — ce să vă spun despre mi­ne. Organizaţia U.T.M. m-a pro­pus pentru acest sector de mun­că, pe care, drept să vă spun, l-am şi îndrăgit. Toată atenţia mi-e îndreptată înspre cele 11 vaci care mi-au fost repartizate. Deşi lucrez aici numai de un an — doi ani am lucrat cu tineretul bo­vin — acum nu mi aş mai schim­ba meseria. U­n bun cunoscător în creş­terea animalelor şi al u­­nor probleme importante de îngrijire s-a dovedit a fi tînă­­rul Kerekes. Ne-a spus că la cursurile zootehnice de anul tre­cut a învăţat multe, iar astăzi, ori de cîte ori are timp liber mai răsfoieşte caietul de notiţe. Cu­noaşte foarte bine faptul că pen­tru sporirea producţiei de lapte la vaci, pe lîngă furajarea raţio­nală a acestora, o mare impor­tanţă are şi buna îngrijire. Şi pentru a oglindi sîrguinţa tînărului Kerekes Marton, amin­tim că în anul trecut, de la cele 11 vaci a obţinut cîte 3 000 litri de lapte şi, totodată, a realizat 500 de zile-muncă. Discuţia trece apoi asupra fe­lului cum îşi petrece timpul liber, cum şi cu ce se distrează. — îmi place să mă distrez, să iau parte la întrunirile organizate pentru noi, tinerii — ne-a rela­tat el. D­e la grajdul vacilor ne-am deplasat la cel al vitelor de muncă, unde l-am cu­noscut pe tînărul îngrijitor Ko­vács Zoltán. Are statură mică, mişcările iuţi, parcă fără astîm­­păr. Are o fire contrarie lui Ke­rekes: îi place să vorbească. — Pe lîngă cunoştinţele nece­sare, un factor important în în­grijirea animalelor este, să spun aşa, dragostea faţă de acestea. Părerea mea este că aceasta nu o poate înlocui nici cea mai bună furajare. Uitaţi-vă la aceste vite — ne arată cu justificată mîn­drie şapte perechi de boi din curte — pe acestea le îngri­jesc eu. E adevărat: sînt vite foarte frumoase, la care nu prea gă­seşti cusur, sunt curate, bine în­grijite şi furajate şi, ceea ce este mai important, puternice, bune de muncă. I­n cursul discuţiei, ne-a re­latat că timpul aber şi-l petrece la căminul cultu­ral sau învăţând. De fapt, în ulti­mul timp, la căminul cultural îl atrag în mod deosebit noile in­strumente muzicale, pe care a în­ceput să le îndrăgească. Ar dori, şi în mod sigur va reuşi, să înve­ţe mînuirea unuia dintre aces­tea. Conducerea gospodăriei co­lective a promis de altfel îngriji­torilor că le va asigura o zi libe­ră pe săptămînă şi astfel el se va putea dedica acestei noi pasiuni. DÉNES SZABÓ STEAUA ROȘIE STUDENȚII ÎN EXAMENE Uşa se deschide în­cet... Cu obrajii ra­diind de bucurie iese tînăra Klara József. Colegii de an o încon­joară imediat. — Ce subiect ai a­­vut? Ce notă ai pri­mit? — vin ca o ploa­ie întrebările. înainte de a răspunde, îşi șterge fruntea cu ba­tista și apoi începe să vorbească, de fapt să răspundă la întrebări. In timp ce vorbeşte, carneţelul ei trece re­pede din mînă în mî­­nă. Toţi iau cunoştin­ţă cu bucurie că pen­tru răspunsurile date a primit nota 9. In micul grup este prezentă şi Maria Bi­­roga, una din cele mai bune studente din a­­nul III a secţiei de fi­lologie. Pînă în pre­zent în carneţelul ei au fost înscrise două note de 10 şi una de 9. Azi a fost examina­tă la literatura univer­sală. Deşi la această disciplină era bine pregătită, avea, cum e şi firesc, emoţii. A­­ceasta a influenţat şi răspunsul. Deşi a vor­bit bine şi frumos, nu a primit decît nota 9, lucru ce a indispus-o puţin. Ar fi dorit să termine examenele nu­mai cu nota maximă: 10. Era, de altfel, şi promisiunea făcută părinţilor. Oare ce vor spune ei acum? — Nu trebuie să te frămînţi — a in­tervenit Floarea Buga, secretara comitetului U.T.M. al Institutului pedagogic. Dacă pierzi încrederea în puterile tale, poţi să te mai încurci la celelalte examene. Lasă, ce ai pierdut acum, poţi re­cupera la sfîrşitul anu­lui şcolar. De altfel, în aceas­tă gripă treburile merg bine. Pînă în prezent fiecare mem­bru al ei a trecut exa­mene­le cu succes. La iniţiativa comitetului U.T.M. şi a asociaţiei studenţilor, direcţiunea institutului a organizat zilnic, între orele 12.­ 14, consultaţii pe fa­cultăţi. Profesorii au făcut tot posibilul ca în acest timp să stea la dispoziţia studen­ţilor. Organizaţia U.T.M. a iniţiat me­toda ca studenţii buni la învăţătură să-i aju­te pe cei mai slabi. Ca urmare, acei stu­denţi care în timpul anului au avut greutăţi în însuşirea celor pre­date, au avut posibili­tatea ca acum la exa­mene să se pregătească mai bine. Aici putem aminti pe studenta Maria Hîrşan din anul I, care la examenul de matematică a obţinut nota 8. Cei peste 800 de studenţi ai Institutului pedagogic din Tg.­­Mureş, îşi vor reface forţele cheltuite cu ocazia examenelor, în timpul binemeritatei vacanţe. KELEMEN ALBERT In G.A.C. din comuna Cu­­cerdea, raionul Tîrnăveni, mo­bilizat de organizaţia U.T.M., tineretul din cele trei sate ale comunei­­ Cucerdea, Şeulia şi Bord, munceşte cu mult spor pentru dezvoltarea mul­tilaterală a gospodăriei colec­tive. Printre tinerii fruntaşi de aici, care au obţinut rezultate frumoase în muncă se numă­ră şi Popa Andronic, candidat de partid, secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M. din bri­gada colectiviştilor din satul Bord. A sosit la Vlăhiţa prin anul 1958, ca sudor (şi ca jucător de fotbal). S-a pus temeinic pe treabă. In mai puţin de un an, comuniştii, apreciindu-i calităţi­le profesionale şi nivelul politic, i-au acceptat cererea de a intra în rîndurile candidaţilor de par­tid. Din acel moment, aproape lună de lună, s-a aflat între evi­denţiaţii şi fruntaşii întrecerii socialiste. Dar Tompa Miklós nu s-a mulţumit niciodată cu rezul­tatele obţinute, căuta mereu noi metode de muncă. Şi aceste cău­tări l-au situat mai tîrziu în rîn­dul inovatorilor. Printre propu­nerile lui cele mai importante se numără şi aceea privind mo­dificarea bătătorului de nisip pentru formele de turnare. Prin aceasta a contribuit la prelungi­rea vieţii modelelor, la o răcire mai bună a maşinii. O altă ino­vaţie aplicată se referă la per­fecţionarea pistolului pneumatic de curăţat piesele turnate; prin aceasta timpul de lucru a fost redus la jumătate, astfel încît un singur muncitor poate execu­ta operaţiunile pe care le făceau înainte doi. Cu cea de-a treia inovaţie a mecanizat prelucrarea părţilor interioare ale unor co­­chile, reducînd timpul de lucru de la 16 la 6 minute şi contri­buind la creşterea productivită­ţii muncii. Ca bun muncitor şi permanent căutător al noului, tînărul Tompa Miklós a cîştigat simpatia şi stima tovarăşilor de muncă. L. SZABÓ corespondent voluntar INOVATORI­UL PROFESORUL Iarna aceasta lungă şi rece a făcut ca zăpada să scîrţîie mult timp sub tălpile oamenilor. Mă îndreptam spre casă, cînd deo­dată un prieten vechi, cu obra­jii îmbujoraţi de ger, mă salută, plin de veselie. Ne-am întîlnit cam rar în ultimul timp, deşi cîndva, am fost mult împreună. Nici acum nu putem vorbi prea mult în gerul acesta care, parcă, muşcă. Ne despărţim. Se gră­beşte şi el pentru că are ore de predare, este profesor de istorie. Colegii spun că este un profesor capabil. Şi elevii au numai cu­vinte de laudă la adresa lui. Cine s-ar fi gîndit cîndva că va deveni profesor? Ţin minte că pe vremuri niciodată nu a avut o haină ca toată lumea. Cele de pe el erau peticite şi răspeticite, ori prea largi, ori prea strimte de nici să păşească nu putea. Iarna mergeam amîn­­doi în pădure după vreascuri. O dată ne-a prins pădurarul. Am luat-o la sănătoasa de-a bușilea. El după noi. Cînd ne-a prins, ne-a luat la întrebări: cine sin­tem­, dacă am umblat la școală. Păi cum să fi umblat! Apoi cu voce aspră ne-a spus să luăm vreascurile, să le ducem acasă, dar încă o dată nu vrea să ne mai vadă pe acolo. Altfel are să fie rău de tot. Noi, în schimb, ne-am mai dus şi altă dată, dar pădurarul nici nu ne-a mai luat în seamă. Amintiri reci ca gerul ce-mi arde obrazul, îmi trec prin min­te despre acest băiat. Nu e bine să te gîndeşti la amintiri amare. Dar trebuie. Am impresia că es­te profesor bun şi stimat, tocmai pentru faptul că păşind la cate­dră, vorbind tinerilor despre a­­nii istoriei, îi vin in minte anii amari şi plini de sărăcie, ai co­pilăriei. Le vorbeşte apoi elevi­lor şi despre prezent şi viitor. Cînd vor trece anii, tinerii de azi vor avea amintiri despre ca­re o să vorbească cu bucurie, cu căldură, amintiri despre lucruri pe care nu le-au cunoscut, ci le-au auzit doar din gura pro­fesorului. SIMON ERVIN Rezultatele hărniciei In raionul Ciuc, mai ales după colectivizarea completă a agriculturii, s-au creat condiţii deosebit de prielnice pentru sporirea neîntreruptă a producţiei agricole vegetale şi animale, pentru dezvoltarea şi con­solidarea economică şi organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Valoarea fondului de bază al aces­tora a crescut, de pildă, de la 10.658.000 lei cît era la terminarea colectivizării, la 46.000.000 lei, adică de­­peste patru ori. Datorită faptului că pe cuprinsul raionului există condiţii favorabile creşterii animalelor, îndrumate de comitetul raional de partid, de organizaţiile de­ bază, conducerile G.A.C. au dat şi acestei ramuri o atenţie deosebită, ea fiind una din ramurile aducătoare de mari venituri. Aşa de exemplu, dacă în anul 1962, la terminarea colectivizării agriculturii, G.A.C. din raionul nostru deţineau în total 1.693 capete bovine, din care 684 vaci, în prezent ele au în proprietate obştească un număr de 18.117 capete, din care 5.932 vaci, revenind la suta de ha teren agricol 29,1 capete, din care 14,4 vaci. Avem însă G.A.C. care întrec cu mult media pe raion, ca de pildă cea din Păuleni, cu o încărcătură de 49,5 capete bovine la suta de ha, cea din Leliceni cu 44,7 etc. In ce priveşte creşterea ovinelor, de unde în 1962 G.A.C. aveau 5.482 capete, ele deţin acum în proprietate obştească aproape 25.000 de capete. Am dat aici cîteva cifre privind dezvoltarea im­petuoasă a agriculturii noastre socialiste în condiţiile colectivizării complete. La­­realizările de mai sus, obţinute în cadrul gos­podăriilor colective, are şi tineretul din raionul nostru partea sa frumoasă de contribuţie. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă a co­mitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază din G.A.C., Comitetul raional U.T.M. Ciuc şi orga­nizaţiile de bază U.T.M. din satele raionului, au acor­dat în primul rînd o atenţie deosebită educării poli­tice a tineretului, pentru ca acesta să contribuie masiv şi în cunoştinţă de cauză la realizarea sarcinilor tra­sate de partid în domeniul dezvoltării multilaterale a G.A.C. Noi ne mîndrim cu mulţi tineri care muncesc în cadrul G.A.C. în sectoarele vegetal şi zootehnic care obţin rezultate deosebit de frumoase în activita­­­­tea lor, tineri care muncesc cu suflet pentru sporirea continuă a averii obștești. De pildă, în anii 1962— 1963, tineretul din raionul nostru a redat agriculturii, respectiv sectorului zootehnic, cca. 2.500 ha pășuni naturale contribuind în felul acesta la buna furajare a animalelor şi, deci, la creşterea producţiei şi pro­ductivităţii lor. Printre tinerii care s-au evidenţiat în mod deose­bit în această acţiune patriotică se numără cei din G.A.C. din comunele Dăneşti, Păuleni, Cozmeni, Mă­­dăraş ş.a. Tineretul din satele raionului nostru, mobi­lizat de organizaţiile U.T.M., condus şi îndrumat de organizaţiile de partid, este hotărît să obţină în con­tinuare noi realizări de seamă în consolidarea econo­mică şi organizatorică a G.A.C. Acest lucru este garantat, printre altele, şi de fru­moasele angajamente pe care delegaţii şi invitaţii, re­prezentanţii tineretului din raionul nostru le-au luat cu ocazia conferinţei raionale U.T.M. care a avut loc în luna ianuarie a.c. la Miercurea-Ciuc. ELENA BARNA 3 Tinereţe şi studiu (Fotó : I. MARX) Din munca tineretului din raionul Reghin Sub conducerea organizaţiilor de partid, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M., tinerii din raionul Reghin, muncitori, colectivişti, elevi, depun o rodnică activitate în toate sec­­t­­oarele de muncă.­ La I.R.U.M., de pildă, 225 tineri sunt încadraţi în întrecerea socialistă, din care peste 50 la sută, lună de lună sunt frun­taşi, iar la C.I.L., din cei 527 ti­neri aproape 280 sunt evidenţiaţi în producţie. Organizaţiile U.T.M. din între­prinderile oraşului acordă o deose­bită atenţie ridicării calificării tine­rilor, pentru ca aceştia să fie în pas cu maşinile şi tehnica modernă, în care scop, la cursurile de ridicare a calificării profesionale, sunt înca­draţi peste 1.000 de tineri, fapt ce va contribui, fără îndoială, la îm­bunătăţirea calităţii produselor, la ridicarea productivităţii muncii. O contribuţie de seamă aduce ti­­­­neretul din întreprinderi la mişcarea de inovaţii şi raţionalizări. In de­cursul anului 1963 de pildă, un nu­măr de 336 tineri au înaintat, indi­vidual şi în colectiv, 312 propuneri de inovaţii şi raţionalizări prin care s-a realizat o economie de peste 400.000 de lei. Şi tineretul din agricultura socia­listă a raionului a obţinut rezultate bune în munca sa. D­del Nemeş din G.A.C. Gorneşti, usana De­meter din Periş, Simion Brai din G.A.C. Ercea ş.a. sunt numai cî­­ţiva tineri fruntaşi în munca de­pusă pentru dezvoltarea şi consoli­darea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective din raion. Organizaţiile U.T.M. din raionul Reghin, îndrumate în permanenţă de organizaţiile de partid, se ocupă în mod serios de educarea marxist­­leninistă, patriotică şi internaţiona­­listă a tineretului, sprijinind însu­şirea temeinică a materiilor pre­date atît în cadrul învăţămîntului de cultură generală şi profesional, cît şi în cadrul învăţămîntului po­litic U.T.M. In anul de învăţămînt politic 1963—1964, de pildă, func­ţionează 150 cercuri, în care sînt încadraţi majoritatea tinerilor din raion, ţinîndu-se concomitent în faţa tinerilor conferinţe educative pe diferite teme politice, ştiinţifice şi de cultură generală în cadrul ciclurilor de lecţii şi conferinţe ela­borate în acest sens. Datorită spri­jinirii mai îndeaproape a procesului instructiv-educativ în şcoli, s-au obţinut şi aici în primul trimestru al anului de învăţămînt rezultate frumoase. Merită să amintim din acest punct de vedere, clasa a VIII-a A de la Şcoala medie nr. 2 din Reghin, din care toţi cei 44 de elevi au promovat la sfîrşitul trimestrului I al acestui an, precum şi Şcoala silvică din Gurghiu, un­de, pe întreaga şcoală, nu există decît un singur corigent la sfîrşit de trimestru. In urma desfăşurării unei munci politice-educative în rîndul tinere­tului mai rodnice decît în anii pre­cedenţi, atît prin formele organi­zate ale învăţămîntului politic cît şi prin conferinţe, filme, prin mun­ca cultural-artistică în cadrul echi­pelor şi brigăzilor artistice, un nu­măr tot mai mare de tineri cunosc tot mai aprofundat politica parti­dului nostru, scopul şi sarcinile U.T.M. E semnificativă în acest sens şi participarea masivă a tine­retului din raion la realizarea sar­cinilor trasate de partid, dar şi faptul că un număr tot mai însem­nat de tineri, muncitori, colectivişti, elevi, intră în rîndurile organiza­ţiilor U.T.M. Astfel, numai în ul­timul timp, organizaţia raională U.T.M. şi-a mărit rîndurile cu pes­te 3.000 de tineri care au obţinut rezultate bune în munca lor şi care merită a fi membri ai organizaţiei revoluţionare a tineretului din pa­tria noastră. Conştient de faptul că în activi­tatea noastră mai există şi unele lipsuri, manifestate mai ales prin unele cazuri de indisciplină, Comi­tetul raional U.T.M. Reghin se va preocupa în viitor — aşa cum de fapt s-a angajat şi cu ocazia con­ferinţei raionale U.T.M. care a avut loc nu de mult — de îmbu­nătăţirea muncii politice-educative în rîndurile tineretului din raion, pentru ca acesta să-şi aducă o con­tribuţie şi mai mare la realizarea sarcinilor ce ne revin din hotărîrile partidului nostru. EMIL HUSAR activist al Comitetului raional U.T.M. Reghin

Next