Steaua Roşie, martie 1964 (Anul 13, nr. 51-76)
1964-03-01 / nr. 51
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 51 (1.856) Duminică, 1 martie 1964 4 pagini 20 bani INTRODUCERIA TEHNICII NOI IA SPIT. Ca urmare a sarcinilor trasate de către Congresul al III-lea al P.M.R., baza tehnică-materială a socialismului, în ţara noastră, s-a dezvoltat foarte mult, lucru care a determinat intensificarea progresului tehnic şi aplicarea largă în producţie a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei. Şi în agricultură, progresul tehnic a căpătat o dezvoltare neîntîlnită pînă în prezent. Lucrul acesta fiind posibil în urma trecerii la agricultura socialistă intensivă, încheierea cu succes a colectivizării a favorizat şi mai mult dezvoltarea tehnicii agricole. Tractoare, maşini şi utilaje agricole noi au fost construite şi se construiesc mereu, căutîndu-se ca ele să corespundă atît celor mai exigente cerinţe ale tehnicii mondiale cît şi cerinţelor dezvoltării, noastre economice. Universalitatea lucrărilor ce se pot executa cu tractorul, sporirea vitezelor la agregatele mobile, folosirea agregatelor cu lăţime mare de lucru, iată cîteva din obiectivele care stau în faţa constructorilor de tractoare şi maşini agricole din ţara noastră. Ca urmare a dezvoltării industriei constructoare de maşini, parcul de tractoare şi maşini agricole a fost sporit şi modernizat. Astăzi, ponderea principală în parcul de tractoare o deţin tractoarele universale de mare productivitate. Tractoarele U-650 au la baza construcţiei lor cele mai noi cerinţe ale tehnicii. Acestea sunt tractoare pe roţi cu anvelope pneumatice, destinate atît pentru lucrări agricole cît şi pentru transport, care se pot deplasa cu viteze situate într-o gamă foarte întinsă. Putînd acţiona atît maşini agricole remorcate cît mai ales suspendate, au un domeniu mai larg de utilizare decît tipurile de tractoare construite anterior, datorită construcţiei speciale pe care o are priza de putere. Manevrarea şi conducerea lor este mult uşurată prin comanda hidraulică a direcţiei şi prin dotarea tractorului cu un amplificator de cuplu, care permite ca trecerea de la o gamă superioară de viteze la alta inferioară, să se facă fără oprirea tractorului. In construcţia de maşini agricole au fost aduse mereu perfecţionări, a sporit viteza lor de lucru, fapt care aduce o importantă economie de timp şi de muncă, o creştere a productivităţii muncii. Pe linia introducerii tehnicii noi, în S.M.T. din regiunea noastră se înregistrează succese deosebite. La S.M.T. Tg.-Mureş s-a aplicat cu succes metoda semănatului sfeclei de zahăr în benzi, metodă care apoi s-a generalizat în întreaga regiune. Adaptarea semănătorii SU- 29 şi a cultivatorului CPU-4,2 în vederea mecanizării lucrărilor de semănat şi prăşit sfecla de zahăr, aparţine ing. Ştefan Someşan şi mecanizatorilor de la acest S M.T. Dotarea S.M.T. cu dislocatorul de sfeclă, permite micşorarea volumului de lucrări şi a numărului de braţe de muncă necesare la această cultură, care în afară de răritul pe rînd se poate considera în întregime mecanizată. Mecanicul controlor Borbély Martin de la S.M.T. Miercurea-Niraj, a transformat semănătoarea de porumb 2 SPC 2 dintr-o maşină tractată într-o maşină purtată pe tractor dotat cu instalaţie hidraulică de ridicare. Perfecţionarea făcută nu modifică cu nimic principiile constructive şi de funcţionare existente, realizîndu-se o simplificare a maşinii originale şi permiţînd crearea unor mersuri în gol mult mai reduse în timpul deplasării în lucru a acesteia. Pentru completarea sistemei de maşini privind cultura cartofilor, ca urmare a indicaţiilor primite din partea Comitetului raional de partid Gheorghieni, la S.M.T. Lăzarea s-a format un colectiv de specialişti care a proiectat, a construit şi a folosit o maşină pentru recoltarea cartofilor care a dat rezultate bune. ■ Tot la S.M.T. Tg.-Mureş, tovarăşii András Arcadiu şi Nagy Enteric au creat un dispozitiv care, adaptat la Combinaţi permite executarea treieratului trifoiului în foarte bune condiţii. De altfel, acest dispozitiv a fost generalizat în toată ţara. Deoarece regiunea Mureş-Autonomă Maghiară se caracterizează şi prin existenţa unor suprafeţe însemnate de păşuni, mecanizatorii şi-au spus şi aici cuvîntul creînd o maşină care să permită regenerarea păşunilor îmbătrînite. Maşina s-a construit la S.M.T. Tg.-Mureş de către tov. Dominic Kedves de la Serviciul regional S.M.T. Mecanizarea lucrărilor agricole se extinde din ce în ce mai mult. Lucrările de întreţinere a culturilor sunt în mare măsură executate mecanizat. La G.A.C. Ernei, mecanizatorii din S.M.T. Tg.-Mureş au extins mecanizarea şi la stropitul viţei de vie. In ce priveşte organizarea atelierelor S.M.T. în vederea reparării tractoarelor şi maşinilor agricole, în toate S.M.T. s-a introdus metoda reparării pe posturi specializate, în flux continuu. Calitatea acestor reparaţii este în mare măsură determinată de existenţa şi folosirea a nenumărate dispozitive, creaţii ingenioase ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din aceste unităţi. Atît la S.M.T. Odorhei, cît şi la cele din Sărmaş, Luduş, Tîrnăveni, Miercurea-Ciuc şi în toate celelalte staţiuni, tehnica nouă se afirmă pe zi ce trece tot mai mult. Mergînd în pas cu progresul tehnic, mecanizatorii vor folosi mai raţional timpul de lucru, vor obţine rezultate mai bune în muncă, vor ajuta în măsură substanţială la sporirea producţiei agricole. ing. M. MARINESCU Centrul permanent de instruire S.M.T. Tg.-Mureş LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTA Zeci de tineri, îndrăgostiţi deopotrivă de muncă, poezie şi cintec, îşi petrec o parte din timpul liber la Şcoala populară de artă din Tg.-Mureş, unde au prilejul să-şi dezvolte aptitudinile artistice, să pătrundă în universul de frumuseţi nebănuite al cîntecului şi jocului nostru popular. In fotografie : Muncitorul betonist Szabó Victor din clasa I vioară, exersează cu multă atenție la vioară. Cantităţi sporite de mărfuri pentru locuitorii satelor Cooperativele de consum pun la dispoziţia locuitorilor de la sate cantităţi tot mai mari de mărfuri în sortimente variate. Potrivit datelor statistice, anul trecut ele au desfăcut produse a căror valoare (în preţuri comparabile) se ridică la peste 19 miliarde lei, adică cu peste 71 la sută mai mult decît în 1959. S-au produs schimbări şi în structura vînzărilor de mărfuri. A sporit, de pildă, cantitatea de produse de uz îndelungat: mobilă, aparate de radio, televizoare, maşini de cusut, maşini de spălat rufe, frigidere, motorete, motociclete, ceasuri, aparate de fotografiat etc. Faţă de 1959 volumul articolelor electrotehnice vîndute la sate a sporit în 1963 de aproape 3,5 ori, al mobilei de aproape 3 ori, al articolelor cultural-sportive de peste 3 ori, iar al cărţilor de aproape 7 ori. Au sporit mult cantităţile de textile, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole de galanterie, cosmetică şi parfumerie. De asemenea, au fost desfăcute mari cantităţi de materiale de construcţie. Cooperaţia de consum şi-a lărgit şi modernizat simţitor reţeaua de desfacere. Numai în ultimii patru ani au luat fiinţă la sate peste 3.000 de unităţi pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul şi de alimentaţie publică, din care mai mult de jumătate funcţionează în clădiri noi şi sunt înzestrate cu utilaje moderne. (Agerpres) Veşti de la Vlahiţa Urmărirea respectării termenelor de aplicare în producţie a fiecărei măsuri tehnico-organizatorice propuse, a făcut ca în timpul scurs din acest an, la Uzinele de fier din Vlăhiţa, raionul Odorhei, în cinstea sărbătorii aniversării eliberării patriei, să se obţină zilnic peste plan aproape o tonă şi jumătate de fontă. Printre principalele îmbunătăţiri aduse procesului tehnologic se numără: „Mecanizarea desfundării orificiului de evacuare a fontei din furnal", „Mecanizarea transportului nisipului în hala de turnare", etc. MESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzînd cu plăcere la rugămintea Comitetului internaţional de pregătire al Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională, doresc să adresez conferinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de profunda mea simpatie faţă de iniţiativa dv. Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre care afectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanţie a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarmarea generală şi totală. Totodată cauza păcii nu poate fi despărţită în zilele noastre de cauza independenţei naţionale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, Guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale O.N.U., încă, din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale, ar urma să le ia pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreună cu alte 25 de delegaţii, delegaţia română a prezentat un proiect de Declaraţie internaţională în această problemă care, conform hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Sîntem convinşi că principiile şi idealurile înscrise în proiectul de Declaraţie prezentat la O.N.U., vor găsi înţelegere ţi aprobare din partea tuturor guvernelor ca şi a organizaţiilor de tineret din lumea întreagă. însăţi Conferinţa dv. constituie o manifestare a dorinţei ţi a hotărîrii tineretului lumii de a trăi in pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber ţi egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes Conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Succesele unui harnic colectiv Deşi lunile de iarnă sunt mai puţin prielnice producţiei la Fabrica de ţigle şi cărămizi „HERCULES“ din Tîrnăveni, totuşi, prin aplicarea cu succes a unor măsuri tehnico-organizatorice, ca de pildă: fasonarea la cald a ţiglelor cu aburi supraîncălziţi; reducerea la minimum a umidităţii la fasonarea produselor; folosirea ramelor metalice (în locul celor de lemn) la uscarea cărămizilor etc., harnicul colectiv al fabricii a înregistrat succese remarcabile. Astfel, pînă la data de 24 februarie a. c., unitatea şi-a depăşit planul cumulat pe primele 2 luni ale anului cu 6,5 la sută la producţia globală şi cu 4,2 la sută la producţia marfă, producînd pînă la această dată 389.000 buc cărămizi peste plan. Comparînd rezultatele obţinute cu angajamentele luate, rezultă că, în această perioadă, obţinîndu-se peste plan o producţie globală în valoare de 120.000 lei şi o producţie marfă în valoare de 84.000 de lei, colectivul de muncă al fabricii şi-a realizat în proporţie de 27,9, respectiv 18,7 la sută angajamentele anuale la aceşti doi indicatori valorici importanţi ai producţiei. Preocuparea organizaţiei de partid din unitate pentru menţinerea acestui ritm al producţiei, analizele sistematice ale problemelor cu privire la mersul producţiei, precum şi elanul acestui harnic colectiv, sunt garanţii sigure că şi de acum înainte sarcinile de plan vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. EUGEN HANCU corespondent voluntar ÎN TURNEU Zilele acestea, secţia maghiară a Teatrului de stat din Tg.Mureş întreprinde un turneu prin raioanele Ciuc şi Odorhei. In acest turneu artiştii teatrului vor prezenta în mai multe comune şi sate din cele două raioane, piesele „Grădina cu trandafiri" de Andi Andrieş şi „Scandaloasa legătură" de Priestly. In această iarnă actorii Teatrului de stat din Tg.-Mureș au prezentat în satele regiunii aproape o sută de spectacole. PENTRU O RECOLTA BOGATA In vederea ridicării producţiei la hectar, colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş, acordă o deosebită importanţă fertilizării solului. Astfel, pe terenurile arate din toamna trecută, colectiviştii au transportat pînă zilele trecute aproape 1.000 tone de gunoi de grajd. Cele mai mari cantităţi de gunoi de grajd au fost transportate pe terenurile unde se va cultiva porumb, legume şi sfeclă de zahăr. In această muncă se evidenţiază Alexandru Opriş, Nicolaie Kiss, Adalbert Boni şi mulţi alţii.)□----------- Fruntaşi la contractări Cunoscînd avantajele pe care rezultate le-au obţinut comunele au în urma vînzării lînei pe le: Cerghid cu 1.200 kg, Bahnea bază de contract, tot mai mulţi cu 900 kg, Bălăuşeri aproape colectivişti din raionul Tîrnăveni 1.000 kg şi altele, încheie contracte cu statul pen- tru acest produs. SIMION BOCHIȘ Pînă acum cele mai frumoase corespondent voluntar Din fonduri de mică mecanizare, la întreprinderea de reparaţii auto nr. 2din Tg.-Mureş, a fost confecţionat şi dat în folosinţă un spălător mecanic pentru piesele motoarelor. In 8 ore se pot spăla piesele a 24 de motoare, ceea ce înseamnă o creştere de 10 la sută a productivităţii muncii faţă de vechiul procedeu de spălare. Cîştigătorii concursului De curînd la căminul cultural din Sînpaul, raionul Luduş, a avut loc un interesant concurs „Cine ştie cîştigă" Concurenţilor, care n-au fost alţii decît colectiviştii participanţi activi la învăţămîntul agrozoootehnic de masă, li s-au pus întrebări privitoare la cultura plantelor de cîmp şi zootehnie. Concurenţii au dat dovadă de ------------- ■, — o bună pregătire, răspunzînd frumos şi corect la întrebările puse. Premiaţii acestui concurs au fost colectiviştii: Valeria Opriş, Ioan Lörincz, care s-au clasat pe locurile I şi II, iar locul trei a fost ocupat de Coloman Cizmaş şi Iosif Székely. IOAN PATAKI corespondent voluntar „In noul cartier" (str. Babits—Tg.-Mureş). Fotografie: C. SZÁSZ LA PREDAREA SCHIMBULUI... In oceanul de zăpadă întins peste culmile din jurul Gălăuţaţului, clădirea Complexului de industrializare a lemnului pare o uriaşă navă prinsă între gheţari. Uite, colo în susul Mureşului îţi ridică semeaţă prora; spre bazinele de buşteni îţi are pupa ... Coşurile- ţi catargul cel mare le-au împînzit firele antenelor. In contrast cu încremenirea iernii de afară, iluminaţia feerică a lămpilor fluorescente denotă că, dincolo de pereţii de sticlă ţi beton, e viaţă, veselie. Intr-adevăr, veselia muncii ţi vieţii noi care cu aproape douăzeci de ani în urmă a descătuşat avînturile poporului, freamătă din plin de-a lungul imenselor haleţi în aceste ceasuri ale nopţii unui Taur neîndurător. Ba, pare că cu cît se apropie orele cînd sirena va anunţa predarea schimbului, iureşul hărniciei pune tot mai mare stăpînire pe oameni ţi uriaşe agregate. Mai înalte devin stivele de placaj, de plăci aglomerate ţi celulare, mai sus ţîţnesc victorioase săgeţile graficelor. — Se împlinesc cinci ani de la darea în funcţiune a complexului nostru. Vrem să întîmpinăm cu noi realizări în muncă, acest eveniment, ţine să precizeze Ioan Şaska, secretarul organizaţiei de partid pe schimbul B. Şi, vrînd parcă să confirme cele spuse, dădu drumul presei, să încleşteze teancul de plăci împachetate cu grijă de Aurelia Bendriş şi ajutoarele sale. Acelaşi lucru se petrece şi la maşina condusă de Ludovic Csordás şi toate celelalte. Am aflat însă, că secretarul nu-mi spusese decît în parte ceea ce voiam să aflu. Nu numai în cinstea evenimentului amintit oamenii obţin succese frumoase. Hărnicia îţi spune cuvîntul şi în rezultatele în îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, îţi cîntă melodia în fiecare zi a anului la fiecare loc de muncă. Modestia şefului de echipă de la presa 2, nu m-a uimit, precum nu m-au uimit nici spusele maistrului principal al schimbului, tovarăşul Valentin Mincsor, care întrebat fiind despre rezultatele de azi ale oamenilor din schimbul său, după ce-şi consultă rigla de calcul, îmi răspunde cît se poate de firesc: 119 la sută..* (Oamenii aceştia spun cu atita modestie în glas şi atît de firesc lucruri mari, ca şi cum ar spune bunăoară că afară e frig. Bagseama, sînt obişnuiţi cu procente ridicate deasupra sutei! întreb pe muncitoarea Vasilica Simionescu din echipa lui Csordás. — Cîte presări trebuie să realizaţi astăzi? — 52. — Şi, cîte aţi făcut? — 60... Poate, fără să vreau, ochii mi-au exprimat mirare, căci harnica muncitoare se grăbi să adauge în accentu-i moldovenesc: — Ata facem în fiecare zi, lăsăm în urmă planul. Doar nu degeaba ne-au pus la panoul de onoare din Toplița!... Şi, harnică, s-a apucat să împacheteze o nouă stivă de placaj... Cu Valentin Mincsor, maistru principal al schimbului, abia reuşesc să schimb cîteva cuvinte. Poate calculele făcute de el zilnic asupra îndeplinirii normelor, poate ţi faptul că e student al Institutului politehnic i-au irţipregnat cuvintelor o conciziune ţi precizie matematică. Dar, oare mai e nevoie de cuvinte cînd cifrele vorbesc în locul lor: 32 m c placaj peste plan realizat de oamenii din schimbul B în luna ianuarie, 12 m c în prima jumătate a lui februariei! Reuşesc însă să stau de vorbă mai mult cu muncitoarea Aurelia Bendriţ. Şi-a terminat lucrul de azi şi nu aţa oricum, ci realizînd 21 de stive pentru prefă, în loc de 15 cîte prevedea planul. ... Venise în fabrică în urmă cu cinci ani, aducînd pe obrajii pe care trandafirii au înflorit numai în 17 primăveri, toată rumeneala florilor de prin poienile Voșlobenilor. Auzise că s-a construit o mîndră fabrică cum nu era alta pe valea Mureşului. A învăţat meseria, a crescut o dată cu complexul. Aici în primul an devine atemistă. In anul trecut, datorită hărniciei a primit înaltul titlu de membră de partid. Aici l-a cunoscut şi pe Andrei. Şi-au unit cărările vieţii. Soţul a terminat şcoala medie iar acum urmează o şcoală de partid. Aurelia a rămas la 7 clase, dar a realizat ceva mai de preţ. A dăruit vieţii pe Radu cel dolofan şi care acum, ia 6 luni, se sileşte să facă primii păţi. ... O simplă apăsare pe buton şi de culoarele îţi potolesc frenezia. Mai sînt cîteva minute pînă la intrarea schimbului C. Maşinile trebuie predate în cea mai perfectă stare de funcţionare. Traian Ciubucă şi Ioan Pop, conducători de deruloare se învîrt în jurul maşinii. Duc cuţitele la ascuţit, controlează şi curăţă piesele. Asemenea unor învingători pe hipodrom, care mîndriţi fericiţi, lovesc crupele cailor, pălmile celor doi, mîngîie fiecare parte a maşinii care le-a ascultat întocmai porunca ajutîndu-i să depăşească ţi azi sarcina de plan dînd fiecare cîte un metru cub şi jumătate de furnir peste plan. ... Statul major al celor 5 maiştri ai schimbului , aşteaptă semnalul sirenei pentru a porni cu forţe sporite la atacarea buştenilor şi transformarea lor în furnir, placaj, plăci celulare, plăci aglomerate, binare... Un sunet prelung tulbură liniştea văilor din jur. In fabrică se aude mai slab, fiindcă cele mai multe maşini merg în continuu. Cu o săptămînă, în urmă s-a introdus în cea mai mare parte predarea schimbului din mers. Cele circa 30 de minute cîte se pierdeau cu ducerea la magazie a materialului rămas nelucrat şi readucerea lui de către schimbul următor, sînt acum folosite din plin, lucru care se reflectă asupra depăşirii planului şi asupra îmbunătăţirii calităţii produselor. ... Ies o dată cu muncitorii schimbului. Las în urmă zumzetulplăcut al maşinilor mînuite de astă dată de cei din schimbul al treilea. Oamenii rîd, fac glume pe seama frigului de afară. După o zi de muncă rodnică se îndreaptă spre casă unde îi aşteaptă cu drag familiile lor. Din autobuz privesc în urmă complexul, care, încremenit între valuri de zăpadă pare o navă încleştată între gheţuri. Nimeni nu ştie că pe această „navă“ cu cîteva minute mai înainte muncitori ca Elvira Oprea, Ileana Goia, Valentin Biro, Alexandru Ţăran, Olga Kondor, Trifan Lascu şi mulţi alţii, prin hărnicia lor, şi-au înscris realizările în rindul miilor de succese, pe care oamenii muncii din patria noastră sub conducerea gloriosului partid, le înfăptuiesc zi de zi și ceas de ceas. M. FILIMON * *