Steaua Roşie, martie 1964 (Anul 13, nr. 51-76)

1964-03-01 / nr. 51

FILATELIE ... Să revenim puţin la Campionatele europene de volei Cu ocazia Campionatelor euro­pene de volei, care au avut loc între 22 octombrie — 4 noiembrie anul trecut, Poşta română a emis cinci timbre, cu o valoare nomina­lă totală de 5,95 lei. Primele patru timbre reprezintă, pe un fond înfăţişînd harta Euro­pei, diferite aspecte ale jocurilor de volei feminin şi masculin, iar ultimul reproduce cupa Campiona­telor europene între cluburi, care i-a revenit pe 1963 echipei „Ra­pid“ din ţara noastră. Machetele au fost executate de graficienii V. Crivăţ şi R. Veluda. Timbrele sunt imprimate în offset, pe hîrtie gumată, în foiţe de cîte ICO de bucăţi dantelate. Au apărut de asemenea două pli­curi „prima zi“, cu ştampilă spe­cială. Această emisie se adaugă la se­ria mărcilor poştale româneşti con­sacrate sporturilor, care au obţinut în repetate rînduri distincţii la di­ferite expoziţii şi concursuri fila­telice internaţionale, precum şi elo­giile presei străine de specialitate. UN ALIAJ INTERESANT Fizicienii de la Universitatea din California au descoperit că un aliaj de aur și bariu devine supracon­­ductor la minus 260 grade C. A­­ceasta constituie un fapt însemnat pentru a se afla răspunsul la pro­blema dacă orice metal poate de­veni supraconductibil. DIN LUMEA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII CENTRALĂ ATOMICA MOBILA IN U.R.S.S. In U.R.S.S., la Ulianovsk, se construieşte o centrală atomică mobilă denumită „Instalaţie ato­mică în blocuri-pile“ sau pe scurt ,ARBUS". Constructorii sovietici au proiectat-o în blocuri separate. Ansamblul blocurilor are o greutate totală de 360 de tone. Pentru prima oară în lume s-a folosit ca moderator și fluid purtător de căldură, un lichid organic — gazoii hidrostabilizat, ridicat la o temperatură de 250 grade. Combustibilul folosit es­te uraniul. FOLOSIREA ENERGIEI ATO­MICE DREPT CATALIZATOR In S.U.A., firma „Dow Chemi­cal Comp.“ a dat în exploatare prima uzină care folosește ener­gia atomică drept catalizator. Este vorba de radiaţii gama ale cobaltului 60 pentru producerea bromurei de etil. LASER PORTATIV POLONEZ In laboratorul de aparate pen­tru măsurători ştiinţifice al In­stitutului de Fizică al Academiei de Ştiinţe din R.P. Polonă a fost construit sub conducerea ing. Stanislav Stempinski un laser portativ cu rubin. După părerea constructorilor, crearea unei asemenea instalaţii portative constituie o nouă eta­pă pentru pregătirea de noi mo­dele care vor pune bazele folosi­rii pe scară largă a laserelor cu rubin în chimie, industria con­structoare de maşini, mecanica de precizie şi medicină. TELEVIZIUNE PENTRU ORBI Dr. Allen B. Du Mont, din Clifton (S.U.A.) afirmă că ulti­mele descoperiri fiziologice per­mit să se ia în consideraţie po­sibilitatea realizării unor imagini televizate care nu vor trece prin ochiul uman, ci vor emite direct spre creier impulsuri electroni­ce. Va fi astfel posibil ca şi or­bii să „vadă“ emisiunile. TERMOMETRU ELECTRONIC întreprinderea „Elektromedici­­na" din Lubliana a pus la punct producţia de termometre medi­cale electronice. Spre deosebire de termometrele cu mercur, ca­re reacţionează încet la modifi­cări de temperatură, termome­trul electronic poate stabili cu mare precizie în numai trei se­cunde temperatura corpului o­­menesc. Aceeaşi întreprindere a început să producă şi aparate electroni­ce „Lerikont", folosite pentru analiza sîngelui. UN URIAŞ RACITOR NATURAL Experţii sovietici au recomandat folosirea ca un uriaş răcitor natu­ral a regiunii situate la nord de Cercul arctic. După cum se ştie, la circa 20 cm adîncime de sol se gă­sesc roci îngheţate veşnic, în care va fi uşor să se creeze depozite pentru alimente. Dacă primele experienţe se vor dovedi concludente, încă în cursul acestui an, vor fi date în folosinţă 235 de uriaşe răcitoare naturale. STEAUA ROȘIE um noul sediu al baume­ni Noţiunea de bancă are as­tăzi la noi cu totul alt conţi­nut decît în anii dominaţiei burghezo-moşiereşti. Fosta Bancă Naţională, înfiinţată în 1880, a fost principalul spri­jin financiar al burgheziei, în­deosebi al Partidului naţional­­liberal. Burghezia şi moşie­­rimea şi-au creat o serie de al­te bănci, instrumente de îm­bogăţire pentru ele şi mijloa­ce de exploatare şi jaf, pentru mase. Una dintre cele mai im­portante bănci din Romînia de odinioară, Banca Marmorosch, Blank et Co. (fondată sub for­mă de casă de bancă încă în 1848) era unul din principale­le canale pentru pătrunderea capitalurilor grupărilor finan­ciare germane, austriece, fran­ceze şi americane în economia Romîniei. In urma crizelor e­­conomice şi a speculaţiilor bancherilor, micii depunători au fost cu adevărat ruinaţi, iar prin dobînzile încasate de pe urma unor împrumuturi ne­însemnate, alţi oameni simpli au fost jecmăniţi. Dar după eliberare, treptat­­treptat s-a făcut ordine şi în domeniul vieţii financiare-ban­­care. La sfîrşitul anului 1946 Banca Naţională a fost etati­zată, iar în 1948 a fost trans­formată în Banca de stat a RP­R. In condiţiile socialismului, rolul şi funcţiile băncii diferă ca de la cer la pămînt, de cele din capitalism. Pe baza planu­rilor economice de stat, băn­cile îndeplinesc rolul unei pu­ternice pîrghii în conducerea planificată a economiei naţio­nale, mobilizînd mijloacele băneşti disponibile, finanţînd şi creditînd întreprinderile şi gospodăriile socialiste etc. De asemenea, băncile au un rol important în organizarea şi e­­fectuarea decontărilor băneşti şi plăţilor, reglementează cir­culaţia bănească şi exercită controlul prin leu asupra pro­ducţiei şi circulaţiei mărfuri­lor. I­ată deci cît de însemnat este rolul băncii în economia socialistă, fapt care ne-a deter­minat să facem o vizită la o asemenea instituţie. Această vizită a devenit cu atît mai ac­tuală cu cît Direcţia orăşe­nească Tg.-Mureş a Băncii de stat a R.F.R. s-a mutat zilele trecute în noul sediu din Pia­ţa Trandafirilor, prima con­strucţie ridicată în acest scop în regiunea noastră. LUMINA, ELEGANŢĂ, CONFORT încă în holul noului sediu te întîmpină lumina, elegan­ţa, confortul, o ambianţă se­nină, care te predispune la veselie. Doar nu vin aici oa­meni grij­ilii, cu mii de neca­zuri şi nevoi, sau speculanţi de toate speţele, încărcaţi cu gînduri rele, afacerişti feroce, care constituiau clientela băn­cilor în capitalism; azi vin aici oameni ai muncii, reprezen­tanţi ai întreprinderilor şi in­stituţiilor socialiste, oameni cinstiţi, cu gînduri curate şi cu intenţii bune, echilibraţi şi mulţumiţi. Lor le-a fost creat şi acest sediu şi în consecinţă, acesta trebuie să corespundă cu starea lor sufletească, cu hărnicia, cu optimismul lor. Cea mai puternică impre­sie îţi produce sala de opera­ţii, care ar face faţă şi ca o spaţioasă sală de bal. Aceas­tă sală are o lungime de 43 de m şi înălţimea de 4 m, fiind inundată de lumină, în toate anotimpurile şi la orice oră. Lumina naturală şi cea artifi­cială sunt asigurate de lumi­natoarele octogonale de pe ta­vanul sălii, împrejmuite cu ci­te 8 tuburi fluorescente. In cele două laturi de-a lungul să­lii se înşiră ghişeele, cu cîte 7 compartimente fiecare, în care lucrează cca 10 brigăzi opera­tive. In fundul sălii se află 3 caserii, sala verificatorilor, precum şi instalaţiile de con­diţionare a aerului, într-un corp separat din beton armat este adăpostit tezaurul băncii. Pardoseala sălii de operaţii e formată din mozaic vene­­ţian, combinat cu plăci de marmură. Construcţia sediului, de o concepţie modernă, a fost e­­xecutată în baza proiectelor arhitectului Mircea Damian. CONDIŢII OPTIME DE MUN­CA ŞI... MECANIZARE In biroul său din corpul de clădire din faţă, cu două eta­je, cuprinzînd şi birourile in­spectorilor cărora le e încre­dinţată activitatea de îndruma­re şi control, directorul Ioan Dobru ne vorbeşte cu satis­facţie despre avantajele nou­lui sediu. „Aici, se realizează o colaborare cu mult mai bu­nă între resoartele băncii, de­cît în sediul vechi — ne spune. — Ceea ce e însă şi mai im­portant clientela este deservi­tă mult mai rapid în marea sală de operaţii, la casierii, pes­te tot“. Un număr mare de funcţio­nari, mai precis funcţionare, deoarece majoritatea covîrşi­­toare a celor cca 150 de sala­riaţi sunt femei, (atenţiune bărbaţi, se apropie 8 Martie), execută zilnic aici cam 10 000 de operaţiuni contabile, sute de oper­aţiuni de casierie şi nu­mără în medie cca 3 milioane lei. Aici se schimbă valute străine, se fac decontări pen­tru toate sectoarele economi­ce, se execută toate operaţiu­nile contabile care reflectă re­laţiile economice dintre unită­ţile socialiste etc. In ciuda acestui volum ma­re de operaţiuni, peste tot, vezi numai feţe zîmbitoare. Func­ţionarele s-au acomodat şi ele cu noul sediu, fiind îmbrăca­te frumos, în halate negre, cu gulere albe, imaculate. Şi cum să nu zîmbească, de pildă, u­­temista Maria Ieremia, care cu ajutorul aparatului „Astra“ triplex, de contabilitate, înre­gistrează zilnic, fără prea mult efort, pînă la 1 000 de opera­ţiuni contabile, în loc de 125, cîte se pot înregistra manual în 8 ore de lucru. PLUS SAU MINUS = GRE­ŞEALA Instituţia bancară de tip nou presupune desigur con­cepţie nouă faţă de muncă, oameni pătrunşi de conştiinţa socialistă. Printre lucrătorii băncii se găsesc mulţi care dau un însemnat ajutor unor în­treprinderi. Astfel, de pildă, inspectori ca Elena Bobletec sau Clara Körösi sprijină Fa­brica de mobilă „23 August", respectiv fabricile de zahăr şi de conserve, în descoperirea rezervelor interne. Dar ca peste tot, şi în mun­ca cu banii pot interveni gre­şeli. Pentru lucrătorii de la bancă, atît minusurile cît şi plusurile constituie semnale de alarmă. In fiecare seară personalul băncii colectează în genţi si­gilate banii încasaţi în cursul zilei la anumite casierii din o­­raş. A doua z­i se trece la nu­merotarea banilor, în multe cazuri în lipsa casierilor res­pectivi. Aici, elementul „încre­dere“ joacă un rol decisiv. Se întîmplă ca în genţile res­pective să se găsească plu­suri, faţă de situaţiile pre­zentate. Desigur, în asemenea cazuri plusurile se restituie, urmînd să se constate de un­de provin ele. Iată numai cîteva aspecte din viaţa cotidiană a unei bănci din zilele noastre, in­stituţie în care oricine poate avea deplină încredere. ŞTEFAN IZSÁK Marea sală de operaţiuni seamănă mai degrabă cu o sală de bal, sau cu sala de aşteptare a unui aero­port modern. Tehnica şi-a spus cuvîntul şi la bancă. Utemista Maria Ieremia, opera­tor maşinist, nu seamănă de loc cu vechiul tip de contabili­ gîrboviţi şi exploataţi. Cititorii sînt rugaţi să înmîneze persoanelor de mai sus mărţişoarele care li se potrivesc CALEIDOSCOP De cîtva timp, în Anglia se stu­diază un nou vaccin pentru profi­laxia antigripală. Vaccinurile exis­tente nu au fost folosite pe scară mare pînă acum, deoarece dădeau imunitate numai în şase cazuri din zece şi pentru o durată de şase luni. Anul acesta a fost pus la punct un nou vaccin, care dă re­zultate mult mai bune. El este eficace în nouă cazuri din zece şi dă imunitate pe o perioadă de unu pînă la trei ani. La Puerto Penasco, în Mexic, s-a construit prima instalaţie-pilot din lume pentru transformarea apei de mare în apă potabilă, cu ajutorul energiei solare. ★ Cînd este prea frig, agronomii sovietici învelesc semințele cu ceară înainte de a le semăna. Ceara pro­tejează semințele contra frigului și microbilor, dar nu le împiedică să germineze. ★ LEGATURI RADIO-TELEFONI­­CE PRIN COSMOS MOSCOVA 29 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia TASS, la 28 februarie s-a încheiat prima serie de legături radio-tele­­fonice prin Cosmos pe distanţe foarte mari între Observatorul „Jodrel Bank“ şi Observatorul so­vietic din Zimenki. In cursul zilei de 28 februarie au avut loc cîteva emisiuni radio-telefonice prin inter­mediul satelitului „ECHO-2“ în cursul cărora specialiștii englezi au transmis cuvinte înregistrate pe bandă de magnetofon şi încetinite de opt ori. Experienţa a fost fă­cută pentru a se verifica posibili­tatea stabilirii unei legături tele­fonice directe prin Cosmos între diferitele puncte ale planetei noas­tre. Din cele 11 cuvinte engleze transmise, oamenii de ştiinţă so­­vietici au reuşit să descifreze opt. IN DOI PERI! ORIZONTAL. 1. Nu-i arde de ni­mic ... — ... şi nici nu-i trebu­ie nimic! 2. Stîlp la poartă! — Literă grecească. 3. Stă în bloc! — Ia note! 4. Apără peste ba­ră (prese.). — Spirt sută la su­tă (minus 4°)!... 5.... şi vin tare! — Se-ngălbeneşte la faţă! 6. Mai mică decît... daraua. — Protejează camera unei mingi de fotbal. — Rîu în R.P.R. 7. Pronume posesiv. — Nu fac nici... două parale! 8. Bazarul... marilor speranţe! — Chiar aci! —Din Crişana. 9. Ia aer!... — ... şi sînt luaţi peste picior! 10. Stă pe lîngă Lună... — ... şi Isis! — Peşte la tavă! 11. Se du­ce cu suta!... — ... şi cu ele se duce mia!... — ... şi spală putina! 12. Te-n­­gălbenește! — Face... muzică!... 13. ...Iar ăstuia îi cîntă cucul la cap! — Stă pe marginea tere­nului ! VERTICAL: 1. Tare ca... tunul! ... — ...și-l umflă râsul! 2. O gură de apă ! — O spui în gura ma­re ! — Unice! 3. Bate... bila! — Ia cu sare! — E galbenă la... tigaie. 4. „Hai noroc" şi „la mulţi ani“ ! — Se-nvîrte printre aştri! — Eşec, dar nu cu ... „unu la unu“. 5. Umblă cu capul în nori! — Stronţiu. 6. Postat! — Altul care face ... muzică! — Usturoi (reg.). 7. Prototipul unui papagal cele­bru! (fem.) — Se-nvîrte printre „stele“! 8. Te face să oftezi! — Merge cu ba... ba! — Cla­xon ... birjeresc! 9. A dat în... mintea copiilor! — Moare şi se naşte deodată! 10. Văd uneori dubiu! — Nu-ţi dau nici o... ceapă degerată! 11. Se descur­că greu... — ... şi cel care le încurcă! — Te frige la .. tălpi! (reg.) 12. Urzeli. — Tună şi ful­geră! (fem.) ing. C. STOFĂNESCU Tg.-Mureş 3

Next