Steaua Roşie, august 1964 (Anul 13, nr. 180-205)
1964-08-02 / nr. 181
T OTETXW ©W ICTITI TIWCE. UNITISOW ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOM* MAGHIARA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL__________________________ Anul XIII. Nr. 181 (1.986) | Duminică, 2 august 1964 , 4 pagini 2Q bani RITM INTENS LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARA! Sa fie înlăturat decalajul dintre recoltat si treieri. Colectiviştii, lucrătorii din G.A.S. şi S.M.T. de pe ogoarele regiunii noastre îşi înteţesc eforturile pentru a strînge la timp şi fără pierderi recolta de păioase. In raionul Luduş, de pildă, recoltatul griului se apropie de sfîrşit. Avansate cu seceratul griului sunt şi gospodăriile colective din raioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi cele aparţinătoare de oraşul Tg- Mureş. Pînă în seara zilei de 30 iulie, în regiune, griul a fost recoltat în proporţie de 65,3 la sută. Secerişul a început în aceste zile şi se desfăşoară intens şi în raionul Ciuc. In raioanele Odorhei şi Topliţa deşi griul a dat de mult în pîrgă recoltatul continuă să se desfăşoare în ritm nesatisfăcător. Aici recolta de griu a fost adunată abia de pe 34,9 respectiv 30,1 la sută. In prezent, în regiune există creat un mare decalaj între recoltat şi treieriş chiar şi în raioanele unde secerişul se apropie de sfîrşit. Pînă acum din cele peste 64.000 ha de pe care s-a adunat recolta s-a treierat abia în proporţie de 14,7 la sută. Raionul Luduş, de pildă, care stă la 94,5 la sută cu recoltatul a treierat griul abia de pe 13 la sută din suprafaţa recoltată. Cu excepţia gospodăriilor colective aparţinătoare oraşului Tg.-Mureş (care au treierat 35,6 la sută din griul recoltat) situaţia este asemănătoare în toate raioanele. Ţinînd cont de perioada în care ne aflăm şi de faptul că din totalul treieratului o mare parte constituie recoltatul cu combina, această situaţie este cu totul necorespunzătoare, lucru ce denotă că, practic, treieratul cu batozele n-a început decît sporadic în puţine gospodării din fiecare raion. In raionul Tîrnăveni, de pildă, treieratul griului cu batoza nu a început nici într-o gospodărie colectivă. Ţinînd seama de decalajul mare între seceriş şi treieriş se impune grabnic urgentarea amenajării ariilor, a organizării transportului neîntrerupt a clăilor de pe cîmp şi începerea din plin a treieratului în toate unităţile. Lăsarea clăilor pe cîmp, pe lîngă făptui că întîrzie executarea arăturilor de vară şi a treierişului, datorită ploilor dese ce cad zilnic poate să aducă pierderi însemnate unităţilor agricole. Pentru lichidarea decalajului între seceriş şi treieriş este necesar ca în fiecare unitate batozele să lucreze fără întrerupere, organizîndu-se pentru deservirea lor 2 sau chiar 3 schimburi. Unde combinele au terminat recoltatul din lan este indicat ca şi acestea să treacă de urgenţă la treieratul din clăi sau de pe căruţe. Paralel cu treieratul trebuie să se intensifice şi transportul la bazele de recepţie a cerealelor contractate, uiumului şi plata pentru muncile S.M.T. Achitarea la timp a obligaţiilor contractuale faţă de stat, transportul acestor produse direct de la batoză la bazele de recepţie trebuie să preocupe zilnic fiecare organizaţie de partid din G.A.C., precum şi fiecare consiliu de conducere. Arăturile de vară executate la timp şi-au dovedit în acest an pe deplin eficienţa. Acolo unde griul a fost însămînţat în toamnă în arătură de vară, executate imediat după recoltat, sporul de producţie la ha a fost de 500—600 kg faţă de miriştile care au fost arate în toamnă înainte de semănat. La fel, porumbul şi sfecla, semănate în terenuri unde au fost efectuate arături de vară promit o recoltă cu mult mai mare. Ţinînd cont de acest lucru trebuie să se combată cu tărie tendinţa greşită a unor conduceri de gospodării colective care tărăgănează aratul miriştilor în scopul de a fi păşunate de către animale şi să se treacă de urgenţă la efectuarea arăturilor pe toate suprafeţele planificate. Deşi recoltatul este avansat, arăturile de vară au fost executate abia în proporţie de 11,3 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în raionul Tg.-Mureş unde s-a realizat 22 la sută, pe cînd în condiţii asemănătoare de lucru, sau chiar mai bune, raioanele Luduş şi Tîrnăveni au efectuat această lucrare doar în proporţie de 12 respectiv 10 la sută. In fiecare unitate agricolă sunt posibilităţi ca recoltatul, treieratul şi arăturile de vară să se desfăşoare concomitent. Este doar de datoria comitetelor raionale de partid, a consiliilor agricole raionale să îndrume în aşa fel gospodăriile colective încît să-şi poată organiza forţele de care dispun în vederea înlăturării decalajului mare între seceriş şi treierat pentru ca această lucrare să fie terminată peste tot pînă la marea sărbătoare de la 23 August. In gospodăriile colective din raionul Luduş se recoltează pe ultimele suprafețe. Muncă intensă pe arie La gospodăria colectivă din Urmeniş, raionul Luduş, e forfotă mare. Cu zeci de atelaje, colectiviştii lucrează cu spor la transportul snopilor la arii. Intr-un timp scurt snopii au fost adunaţi de pe o suprafaţă de peste 10 ha. Paralel cu transportul păioaselor de pe cîmp, la aici se lucrează intens la treierat. GAVRIL POPȘOR corespondent voluntar Dezvoltarea mişcării teatrale In noul peisaj cultural al ţării noastre, mişcarea teatrală ocupă un loc important. Circa 4.500 artişti îşi desfăşoară astăzi activitatea în 42 teatre dramatice, 22 teatre de păpuşi, 5 teatre de operă, 11 teatre muzicale şi de estradă. In marea lor majoritate dezvoltate în anii de democraţie populară ele sunt răspîndite în toate regiunile ţării. In anul 1938 existau doar 16 teatre dintre care numai 3 în provincie. Interesul tot mai mare al publicului pentru teatru este ilustrat de creşterea numărului spectatorilor care a ajuns în anul 1963 la aproape 5 milioane, de aproape 2 ori mai mare decît în 1950. Piese valoroase romîneşti au fost jucate în ultimii ani cu succes pe scenele a zeci de teatre din ţară. Astfel, „O scrisoare pierdută" a fost jucată de 20 de teatre, în 1.211 reprezentaţii, „Gaiţele" de Al. Kiriţescu de 15 teatre, cu 1.551 reprezentaţii, „Mielul turbat" de Aurel Baranga de 25 teatre, cu 1.395 reprezentaţii, „Celebrul 702" de Al. Mirodan de 17 teatre, cu peste 1.000 reprezentaţii. Din dramaturgia universală piesele „Avarul" şi „Moartea unui comis voiajor" au întrunit, de asemenea, sute de reprezentaţii. Succese însemnate a realizat in aceşti ani şcoala romînească de teatru, în rîndul căreia se numără creatori valoroşi. Spectacole ale teatrelor noastre, în interpretarea unor actori de mare talent, s-au impus ca evenimente remarcabile cu prilejul unor manifestări internaţionale ca: Festivalul internaţional de artă dramatică de la Paris, Festivalul internaţional „Goldoni" de la Veneţia, turneele întreprinse în U.R.S.S. (Foto: C. SZÁSZ). Vedere din centrul oraşului Tg.-Mureş în numărul de azi: Fruntaşul staţiunii (pag. a 2-a), î— Ion Vinţe: Partidul Comunist din Romînia în fruntea luptei pentru răsturnarea dictaturii fasciste (pag. 2—3). — Vieita delegaţiei guvernamentale române in Franţa (pag. a 4-a). VEŞTI DIN GOSPODĂRIILE COLECTIVE DIN RAZA ORAŞULUI TÎRGU-MUREŞ • 4 G.A.C. au terminat secerişul • G.A.C. Sîntana a livrat grîul contractat Sub îndrumarea Comitetului orăşenesc P.M.R., gospodăriile colective aparţinătoare oraşului Tg.-Mureş şi-au organizat în mod temeinic lucrările din campania de recoltat şi treieriş în aşa fel încît să se desfăşoare la un nivel agrotehnic cît mai înalt. Prin buna organizare a muncii în cadrul gospodăriilor colective, precum şi prin folosirea în mai mare măsură a combinelor s-a reuşit ca lucrările de recoltare să se desfăşoare într-un timp scurt şi la un nivel agrotehnic mult superior faţă de anul precedent. In această campanie un accent deosebit s-a pus pe folosirea raţională a combinelor la recoltarea păioaselor. Astfel, combinele repartizate gospodăriilor colective au fost utilizate la maximum. Situaţia recoltărilor la gospodăriile agricole colective aparţinătoare oraşului se prezintă astfel: Din cele cinci gospodării agricole colective,patru, ISîntana,Smgeorgiu, Nazna şi Tg.-Mureş (Viaţă Nouă), au terminat complet recoltatul griului şi orzului. La cultura griului, din suprafaţa totală pe oraş 33 la sută a fost recoltată cu combinele din care: 39 la sută la G.A.C. Sîntana, 23 la sută la G.A.C. Sîngeorgiu, 33 la sută la G.A.C. Nazna, 32 la sută la G.A.C. Mureşeni şi 26 la sută la G.A.C. Tg.-Mureş (Viaţă Nouă). Pe suprafeţele treierate pînă în prezent s-a realizat o producţie medie la hectar cu 240 kg mai mare decît cea planificată. Paralel cu treierişul cerealelor gospodăriile colective au organizat transportul şi predarea produselor contractate şi a muncilor S.M.T. la bazele de recepţie. Pentru asigurarea fondului centralizat al statului, gospodăriile agricole colective au livrat grîul contractat în proporţie de 40 la sută, iar muncile S.M.T. în proporţie de 88,8 la sută. De menţionat că C.A.C. Sîntana a predat în întregime atît produsele contractate cît şi muncileS.M.T. O atenţie deosebită s-a acordat executării arăturilor de vară şi însămînţării culturilor furajere în mirişti. Pînă în prezent s-au executat arături de vară pe o suprafaţă de 170 ha şi s-au însămînţat culturi furajere în mirişti pe o suprafaţă de 129 ha, din care 120 ha porumb furajer. In tot timpul campaniei de recoltări G.A.C. Sîntana şi G.A.C. Nazna s-au situat în frunte. ALEXANDRU BAD de la Consiliul agricol orăşenesc Tg.-Mureş PE WM REALIZĂRII liJAlIli 86 milioane lei — valoarea produselor realizate peste plan 18.014.000 lei economii la preţul de cost • 14.347.000 ---------- lei beneficii • 389 de apartamente ---------- Fiecare zi de întrecere pecetluieşte pe graficele de producţie noi izbînzi ale oamenilor muncii. Munca însufleţită a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor caracterizează atmosfera tradiţională din preajma marilor sărbători ale poporului nostru. Ei desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă, iar flacăra acesteia, purtată de la om la om, creşte mereu în intensitate. Şi e firesc să fie aşa. Oamenii muncii îşi consacră toate forţele lor, energia creatoare înfloririi patriei iubite, care împlineşte la 23 August 20 de ani de cînd destinele ei au făcut, sub conducerea partidului, front comun cu interesele şi aspiraţiile celor ce muncesc şi desăvîrşesc socialismul. Şi cum altfel, anonimii de altădată să-şi manifeste mîndria de a fi contemporani cu prefacerile înnoitoare — fie în fabrici sau uzine, pe şantierele de construcţii, în faţa planşetelor de proiectare ori în laboratoare, în sectoarele de exploatare şi industrializare a lemnului, într-un cuvînt la fiecare loc de muncă unde se înfăptuieşte politica partidului nostru — dacă nu prin muncă şi mai spornică. La fiecare loc de muncă se desprinde hotărîrea fermă a maselor de a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării Romîniei cu un bilanţ bogat de realizări. Mărturie a acestei dorinţi — care nu e uşor să o exprimi în cuvinte — a celor ce muncesc pe meleagurile regiunii noastre sînt, între altele, şi cele aproape 86 milioane de lei cît reprezintă valoarea produselor fabricate peste plan în semestrul I a. c. In clocotul întrecerii socialiste închinate sărbătoririi celor două decenii de viaţă liberă, jurnaliştii vlăhiţeni au înscrustat cu jerbe de scîntei drumul parcurs. Ei au de acum la activ aproape 700 tone de fontă realizată peste plan, din cetăţile de lumină de la Iernut şi Fîntînele au ţîşnit cu iuţeala fulgerului 23.000 megawatere energie electrică care nu figura în planurile de producţie; din mîinile făurarilor de mobilă, din iscusinţa acelora care se întrec în frumos şi util, spre căminele noastre de la oraşe şi sate a fost îndreptată mobilă în valoare de 10.788.000 Iei; forestierii de pe Valea Mureşului au pregătit şi expediat pe lungi trasee 6.000 mc de cherestea; peste 24.000 perechi de încălţăminte s-au fabricat în plus în această perioadă; de la Combinatul chimic din Tîrnăveni s-au expediat spre întrebuinţări industriale peste 100 tone sodă caustică, 460 tone acid sulfuric ş. a. Garaceristic pentru lunile care au trecut din acest an este şi faptul că muncitorii, tehnicienii şi inginerii au împletit strîns, pe drumul realizării angajamentelor, lupta pentru realizarea planului la producţia globală şi marfă (104 la sută, o creştere de 21 la sută faţă de realizările din prima jumătate a anului 1963), cu preocuparea susţinută de a spori productivitatea muncii — toate întreprinderile din regiune şi-au realizat acest important indicator (101 la sută) de a îmbunătăţi permanent calitatea produselor, de a reduce sistematic preţul de cost, de a realiza cît mai însemnate economii şi beneficii peste plan. Răspunzînd chemării partidului, oamenii muncii din regiunea noastră în cele 6 luni trecute au muncit în aşa fel, în urma ridicării continue a calificării profesionale, încît la reducerea preţului de cost, prin gospodărirea materiilor prime şi a materialelor, a energiei electrice şi a combustibilului, a timpului de lucru au realizat economii peste sarcina planificată în valoare de 18.014.000 de lei, faţă de angajamentul anual, pe întreaga regiune, de 31.945.000 de lei. Ei nu s-au mulţumit cu atît pe drumul realizării angajamentelor. Au vrut să dezvolte succesele obţinute. Şi, spre mîndria lor, la capitolul beneficii suplimentare, au adăugat 14.347.000 de lei. Printre colectivele de întreprinderi care ocupă loc de cinste în obţinerea acestor realizări, şi nu numai a acestora, merită să fie consemnate cele ale Trustului minier „Mureş", I.C.T. Iernut, I.R. Electricitate, Iprofil „23 August", I.F. şi „Republica" Reghin, I.I.S. Tehnoutilaj şi altele. Constructorii din regiunea noastră, care în întrecerea socialistă au acumulat experienţe noi şi au lăsat o părticică din sudoarea şi viaţa lor în lucrările de dezvoltare a Topitoriei din Joseni, care au fost terminate înainte de termenul stabilit iniţial, în cele 589 apartamente predate noilor locatari, în cele 2 cămine cu 1.106 locuri pentru nefamilişti. Faţă de 48 obiective planificate a se realiza în această perioadă, oamenii care scrutează zarea de la înălţimea macaralelor şi a schelelor cinstesc ziua Eliberării cu 58 de obiective date în folosinţă. Pe drumul realizării angajamentelor, constructorii de la T.R.C.M. se întrec nu numai în cantitate, ci şi în calitate. Tot mai multe lucrări efectuate de aceştia primesc calificative de bine şi foarte bine. Ce altă satisfacţie poate avea un constructor, decît să spună peste ani: blocul cutare, fabrica cutare, eu şi tovarăşii mei le-am construit! GH. TOCACIU A manifestări în cinstea zilei de 13 August Expuneri în fața oamenilor muncii Zilele acestea pe baza unui plan elaborat de Comitetul regional de partid, în numeroase localităţi din regiunea noastră, în întreprinderi şi instituţii, la căminele culturale, în gospodării agricole de stat, şi colective, în faţa oamenilor muncii, au loc expuneri pe teme cum ar fi: „Economia Romîniei în anii puterii populare", „înflorirea culturii în Romînia socialistă", „Creşterea influenţei şi prestigiului R.P.R. pe plan mondial" şi pe alte teme privind realizările obţinute sub conducerea partidului de către harnicul nostru popor în cei 20 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist. Aceste expuneri sînt ţinute de către secretari ai comitetelor regional şi raionale de partid, de către lectori la şcoala de partid şi alţi activişti de partid, de către oameni de ştiinţă şi cultură. O astfel de expunerre a avut loc în ziua de 31 iulie la Complexul de industrializare a lemnului din Reghin, unde în faţa a circa 800 de muncitori, tovarăşul Ion Cozma, secretar al Comitetului regional de partid, a vorbit despre „Partidul Muncitoresc Român — conducătorul poporului pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste în R.P.R.". Pe aceeaşi temă şi-a axat expunerea şi tovarăşul Vasile Căldare, prim-secretar al Comitetului raional de partid Reghin, cu ocazia intîlnirii ce a avut-o cu muncitorii de la I.R.U.M. Reghin. De asemenea, ieri, 7 august, tovarăşul Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului regional de partid, a ţinut o expunere în faţa oamenilor muncii din Sîngeorgiu de Pădure, iar tov. Vasile Rus, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid, a vorbit în faţa colectiviştilor din Band, despre unele realizări ale poporului nostru în cei 20 de ani de viaţă liberă. Expunerile au fost urmărite de către oamenii muncii prezenţi în mare număr, cu un deosebit interes. TOT MAI MULTE LEGUME SI FRUCTE In ultimul timp reţeaua de desfacere a legumelor şi fructelor din oraşul Tg.-Mureş ca de altfel din întreaga regiune, s-a dezvoltat mult. La cele 26 unităţi şi chioşcuri existente în anul trecut, în acest an li s-au mai adăugat încă altele 8. Ca urmare a creşterii nivelului de trai al populaţiei şi a eforturilor susţinute depuse de lucrătorii de la O.L.F. pentru o aprovizionare tot mai abundentă cu legume şi fructe de calitate, volumul desfacerii a crescut vertiginos. Astfel, în perioada 1 ianuarie—20 iulie a. c. s-au vîndut cu 57,4 la sută mai multe legume şi fructe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai însemnată creştere s-a înregistrat la roşii şi cartofi timpurii, la care desfacerea a crescut cu 92,3 la sută. De la începutul anului şi pînă la 20 iulie, prin unităţile de desfacere s-au vîndut 409 tone de diverse legume, 255 tone de varză timpurie, 308 tone de cartofi timpurii, 99 de tone de cireşe şi vişine, 200 tone de mere şi altele. Pentru asigurarea cantităţilor necesare de legume şi fructe O.L.F a încheiat din timp contracte cu unităţile agricole socialiste şi a insistat ca acestea să respecte termenele de predare. Printre gospodăriile agricole colective care au livrat produse de bună calitate, la timpul stabilit, şi chiar peste cantităţile prevăzute în contract, se numără cele din Glodeni, ledu, Sîntana de Mureş şi Staţiunea experimentală agricolă Tg.-Mureş. In ultima perioadă conducerea O.L.F., împreună cu toţi lucrătorii de aici, au depus eforturi sporite pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu produse proaspete, pentru o deservire cît mai promptă a cumpărătorilor. In urma unor sesizări, se ţine seama de aprovizionarea cît mai ritmică şi a unităţilor de pe străzile de la periferia oraşului, care uneori au fost neglijate din acest punct de vedere. Responsabilii de magazine sînt mai atenţi în preluarea şi păstrarea mărfurilor, în expunerea acestora în rafturi şi vitrine, se acordă o atenţie mai mare curăţeniei. De asemenea, conducerea O.L.F. şi membrii comitetului executiv al U.Reg.C.C. efectuează un control mai riguros pe reţea asupra aprovizionării şi a felului cum sînt deserviţi cumpărătorii. Sînt urmărite îndeaproape şi însemnările făcute de consumatori în condicile de sugestii şi reclamaţii, însemnări care sînt o oglindă a întregii activităţi a colectivului O.L.F. Cele mai importante realizări în aprovizionarea, buna deservire a consumatorilor şi în îndeplinirea planului de vînzări le-au obţinut unităţile nr. 7 şi 3 din Piaţa Trandafirilor, unde lucrează Aranka Sefer, Anika Moldovan şi Elisabeta Kiss, nr. 5 din piaţa de zi, unde deservesc cu multă corectitudine vînzătoarele Irina Radu şi Elisabeta Bota, nr. 19 din cartierul 7 Noiembrie, unde s-au evidenţiat Elisabeta Anca şi Ileana Barabás şi multe altele. In continuare colectivul de la O.L.F. s-a angajat să lucreze cu şi mai mult elan pentru a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu rezultate şi mai semnificative. Fotografiile reprezintă cîteva aspecte din reţeaua de desfacere a legumelor şi fructelor. In fotografia de sus (stînga) un instantaneu din magazinul nr. 1 din Piaţa Trandafirilor, care este bine aprovizionat cu tot felul de produse. Fotografia de sus (dreapta) reprezintă unul din cele trei chioşcuri moderne din piaţa de zi, în rafturile cărora legumele şi fructele sînt aranjate, cu multă fantezie, atrăgînd spre ele sute de consumatori. In fotografia de jos (stînga) un aspect din timpul descărcării castraveţilor şi a altor produse, preluate de la C.A.C. Tg.-Mureş, la depozitul central al O.L.F. de pe strada Chinezu, unde zilnic intră zeci de tone de legume și fructe. In fotografia de jos (dreapta) o imagine din interiorul modernului magazin de pe strada Kossuth (nr. 7), gestionar Magda Dan. y Text: I. HUSAR Fotografii: C. SZÁSZ O nouă formă de aprovizionare a colectivelor din fabrici Organizaţia comercială locală din Tg.-Mureş extinde tot mai mult noile forme de aprovizionare a populaţiei. Astfel, la Fabrica de mobilă „23 August din localitate, muncitorii îşi pot procura mărfurile necesare prin completarea, la intrarea în fabrică, a unei liste cu mărfurile necesare. La terminarea lucrului, aceştia găsesc în coşuleţe speciale mărfurile solicitate. Această metodă de aprovizionare va fi extinsă şi în alte întreprinderi şi fabrici din oraşul Tg.-Mureş.