Steaua Roşie, august 1964 (Anul 13, nr. 180-205)

1964-08-02 / nr. 181

T­ ­OTETXW ©W ICTITI TIWCE. UNITISOW ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOM* MAGHIARA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL__________________________ Anul XIII. Nr. 181 (1.986) | Duminică, 2 august 1964 , 4 pagini 2Q bani RITM INTENS LUCRĂRILOR AGRICOLE DE VARA! Sa fie înlăturat decalajul dintre recoltat si treieri. Colectiviştii, lucrătorii din G.A.S. şi S.M.T. de pe ogoarele regiunii noastre îşi înteţesc eforturile pentru a strînge la timp şi fără pierderi re­colta de păioase. In raionul Luduş, de pildă, recoltatul griului se apro­pie de sfîrşit. Avansate cu seceratul griului sunt şi gospodăriile colective din raioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi cele aparţinătoare de oraşul Tg- Mureş. Pînă în seara zilei de 30 iu­lie, în regiune, griul a fost recoltat în proporţie de 65,3 la sută. Se­cerişul a început în aceste zile şi se desfăşoară intens şi în raionul Ciuc. In raioanele Odorhei şi Topliţa deşi griul a dat de mult în pîrgă recol­tatul continuă să se desfăşoare în ritm nesatisfăcător. Aici recolta de griu a fost adunată abia de pe 34,9 respectiv 30,1 la sută. In prezent, în regiune există creat un mare decalaj între recoltat şi treieriş chiar şi în raioanele unde secerişul se apropie de sfîrşit. Pînă acum din cele peste 64.000 ha de pe care s-a adunat recolta s-a treie­rat abia în proporţie de 14,7 la sută. Raionul Luduş, de pildă, care stă la 94,5 la sută cu recoltatul a treierat griul abia de pe 13 la sută din suprafaţa recoltată. Cu excepţia gospodăriilor colective aparţinătoa­re oraşului Tg.-Mureş (care au treie­rat 35,6 la sută din­ griul recoltat­) situaţia este asemănătoare în toate raioanele. Ţinînd cont de perioada în care ne aflăm şi de faptul că din totalul treieratului o mare parte constituie recoltatul cu combina, a­­ceastă situaţie este cu totul neco­respunzătoare, lucru ce denotă că, practic, treieratul cu batozele n-a început decît sporadic în puţine gospodării din fiecare raion. In ra­ionul Tîrnăveni, de pildă, treieratul griului cu batoza nu a început nici într-o gospodărie colectivă. Ţinînd seama de decalajul mare între seceriş şi treieriş se impune grabnic urgentarea amenajării arii­lor, a organizării transportului ne­întrerupt a clăilor de pe cîmp şi începerea din plin a treieratului în toate unităţile. Lăsarea clăilor pe cîmp, pe lîngă făptui că întîrzie exe­cutarea arăturilor de vară şi a treie­­rişului, datorită ploilor dese ce cad zilnic poate să aducă pierderi în­semnate unităţilor agricole. Pentru lichidarea decalajului între seceriş şi treieriş este necesar ca în fiecare unitate batozele să lucreze fără în­trerupere, organizîndu-se pentru de­servirea lor 2 sau chiar 3 schimburi. Unde combinele au terminat recol­tatul din lan este indicat ca şi aces­tea să treacă de urgenţă la treiera­tul din clăi sau de pe căruţe. Paralel cu treieratul trebuie să se intensifice şi transportul la bazele de recepţie a cerealelor contractate, uiumului şi plata pentru muncile S.M.T. Achitarea la timp a obliga­ţiilor contractuale faţă de stat, trans­portul acestor produse direct de la batoză la bazele de recepţie trebuie să preocupe zilnic fiecare organiza­ţie de partid din G.A.C., precum şi fiecare consiliu de conducere. Arăturile de vară executate la timp şi-au dovedit în acest an pe deplin eficienţa. Acolo unde griul a fost însămînţat în toam­nă în arătură de vară, exe­cutate imediat după recoltat, spo­rul de producţie la ha a fost de 500—600 kg faţă de miriştile care au fost arate în toamnă înainte de semănat. La fel, porumbul şi sfecla, semănate în terenuri unde au fost efectuate arături de vară promit o recoltă cu mult mai mare. Ţinînd cont de acest lucru trebuie să se combată cu tărie tendinţa greşită a unor conduceri de gospodării co­lective care tărăgănează aratul mi­riştilor în scopul de a fi păşunate de către animale şi să se treacă de urgenţă la efectuarea arăturilor pe toate suprafeţele planificate. Deşi recoltatul este avansat, arăturile de vară au fost executate abia în pro­porţie de 11,3 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în raionul Tg.-Mureş unde s-a realizat 22 la sută, pe cînd în condiţii ase­mănătoare de lucru, sau chiar mai bune, raioanele Luduş şi Tîrnăveni au efectuat această lucrare doar în proporţie de 12 respectiv 10 la sută. In fiecare unitate agricolă sunt posibilităţi ca recoltatul, treieratul şi arăturile de vară să se desfăşoare concomitent. Este doar de datoria comitetelor raionale de partid, a consiliilor agricole raionale să în­drume în aşa fel gospodăriile colec­tive încît să-şi poată organiza for­ţele de care dispun în vederea înlă­turării decalajului mare între sece­riş şi treierat pentru ca această lu­crare să fie terminată peste tot pînă la marea sărbătoare de la 23 Au­gust. In gospodăriile colective din raionul Luduş se recoltează pe ultimele suprafețe. Muncă intensă pe arie La gospodăria colectivă din Ur­­meniş, raionul Luduş, e forfotă mare. Cu zeci de atelaje, colec­tiviştii lucrează cu spor la trans­portul snopilor la arii. Intr-un timp scurt snopii au fost adunaţi de pe o suprafaţă de peste 10­ ha. Paralel cu transportul păioa­selor de pe cîmp, la aici se lu­crează intens la treierat. GAVRIL POPȘOR corespondent voluntar Dezvoltarea mişcării teatrale In noul peisaj cultural al ţării noastre, mişcarea teatrală ocupă un loc important. Circa 4.500 artişti îşi desfăşoară astăzi activitatea în 42 teatre dramatice, 22 teatre de pă­puşi, 5 teatre de operă, 11 teatre muzicale şi de estradă. In marea lor majoritate dezvoltate în anii de de­mocraţie populară ele sunt răspîn­­dite în toate regiunile ţării. In anul 1938 existau doar 16 teatre dintre care numai 3 în provincie. Interesul tot mai mare al publicu­lui pentru teatru este ilustrat de creşterea numărului spectatorilor care a ajuns în anul 1963 la aproape 5 milioane, de aproape 2 ori mai mare decît în 1950. Piese valoroase romîneşti au fost jucate în ultimii ani cu succes pe scenele a zeci de teatre din ţară. Astfel, „O scrisoare pierdută" a fost jucată de 20 de teatre, în 1.211 re­prezentaţii, „Gaiţele" de Al. Kiriţes­­cu de 15 teatre, cu 1.551 reprezen­taţii, „Mielul turbat" de Aurel Ba­­ranga de 25 teatre, cu 1.395 repre­zentaţii, „Celebrul 702" de Al. Mi­rodan de 17 teatre, cu peste 1.000 reprezentaţii. Din dramaturgia uni­versală piesele „Avarul" şi „Moar­tea unui comis voiajor" au întrunit, de asemenea, sute de reprezentaţii. Succese însemnate a realizat in aceşti ani şcoala romînească de tea­tru, în rîndul căreia se numără crea­tori valoroşi. Spectacole ale teatre­lor noastre, în interpretarea unor actori de mare talent, s-au impus ca evenimente remarcabile cu prilejul unor manifestări internaţionale ca: Festivalul internaţional de artă dra­matică de la Paris, Festivalul inter­naţional „Goldoni" de la Veneţia, turneele întreprinse în U.R.S.S. (Foto: C. SZÁSZ). Vedere din centrul oraşului Tg.-Mureş în numărul de azi: Fruntaşul staţiunii (pag. a 2-a), î— Ion Vinţe: Partidul Comunist din Romînia în fruntea lup­tei pentru răsturnarea dicta­turii fasciste (pag. 2—3). — Vieita delegaţiei guvernamen­tale române in Franţa (pag. a 4-a). VEŞTI DIN GOSPODĂRIILE COLECTIVE DIN RAZA ORAŞULUI TÎRGU-MUREŞ • 4 G.A.C. au terminat secerişul • G.A.C. Sîntana a livrat grîul contractat Sub îndrumarea Comitetului oră­şenesc P.M.R., gospodăriile colecti­ve aparţinătoare oraşului Tg.-Mureş şi-au organizat în mod temeinic lu­crările din campania de recoltat şi treieriş în aşa fel încît să se desfă­şoare la un nivel agrotehnic cît mai înalt. Prin buna organizare a muncii în cadrul gospodăriilor co­lective, precum şi prin folosirea în mai mare măsură a combinelor s-a reuşit ca lucrările de recoltare să se desfăşoare într-un timp scurt şi la un nivel agrotehnic mult superior faţă de anul precedent. In această campanie un accent deosebit s-a pus pe folosirea raţio­nală a combinelor la recoltarea pă­­ioaselor. Astfel, combinele reparti­zate gospodăriilor colective au fost utilizate la maximum. Situaţia re­coltărilor la gospodăriile agricole colective aparţinătoare oraşului se prezintă astfel: Din cele cinci gospodării agricole colective,­­patru, ISîntana,­­Smgeor­­giu, Nazna şi Tg.-Mureş (Viaţă Nouă), au terminat complet recolta­tul griului şi orzului. La cultura griului, din suprafaţa totală pe oraş 33 la sută a fost recoltată cu com­binele din care: 39 la sută la G.A.C. Sîntana, 23 la sută la G.A.C. Sîn­georgiu, 33 la sută la G.A.C. Nazna, 32 la sută la G.A.C. Mureşeni şi 26 la sută la G.A.C. Tg.-Mureş (Viaţă Nouă). Pe suprafeţele treierate pînă în prezent s-a realizat o producţie medie la hectar cu 240 kg mai ma­re decît cea planificată. Paralel cu treierişul cerealelor gospodăriile co­lective au organizat transportul şi predarea produselor contractate şi a muncilor S.M.T. la bazele de re­cepţie. Pentru asigurarea fondului centra­lizat al statului, gospodăriile agrico­le colective au livrat grîul contrac­tat în proporţie de 40 la sută, iar muncile S.M.T. în proporţie de 88,8 la sută. De menţionat că C.A.C. Sîntana a predat în întregi­me atît produsele contractate cît şi muncile­­S.M.T. O atenţie deosebită s-a acordat executării arăturilor de vară şi însă­­mînţării culturilor furajere în mi­rişti. Pînă în prezent s-au executat arături de vară pe o suprafaţă de 170 ha şi s-au însămînţat culturi furajere în mirişti pe o suprafaţă de 129 ha, din care 120 ha porumb furajer. In tot timpul campaniei de recoltări G.A.C. Sîntana şi G.A.C. Nazna s-au situat în frunte. ALEXANDRU BAD de la Consiliul agricol orăşenesc Tg.-Mureş PE WM REALIZĂRII liJAlIli 86 milioane lei — valoarea produselor realizate peste plan 18.014.000 lei economii la preţul de cost • 14.347.000 ---------- lei beneficii • 389 de apartamente ----------­ F­iecare zi de întrecere pecetluieşte pe graficele de producţie noi izbînzi ale oamenilor muncii. Munca însufleţită a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor caracte­rizează atmosfera tradiţională din preajma mari­lor sărbători ale poporului nostru. Ei desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă, iar flacăra aces­teia, purtată de la om la om, creşte mereu în intensitate. Şi e firesc să fie aşa. Oamenii muncii îşi consacră toate forţele lor, energia creatoare înfloririi patriei iubite, care împlineşte la 23 Au­gust 20 de ani de cînd destinele ei au făcut, sub conducerea partidului, front comun cu interesele şi aspiraţiile celor ce muncesc şi desăvîrşesc so­cialismul. Şi cum altfel, anonimii de altădată să-şi manifeste mîndria de a fi contemporani cu pre­facerile înnoitoare — fie în fabrici sau uzine, pe şantierele de construcţii, în faţa planşetelor de proiectare ori în laboratoare, în sectoarele de ex­ploatare şi industrializare a lemnului, într-un cuvînt la fiecare loc de muncă unde se înfăp­tuieşte politica partidului nostru — dacă nu prin muncă şi mai spornică. La fiecare loc de muncă se desprinde hotărîrea fermă a maselor de a în­­tîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării Ro­­mîniei cu un bilanţ bogat de realizări. M­ărturie a acestei dorinţi — care nu e uşor să o exprimi în cuvinte — a celor ce muncesc pe meleagurile regiunii noas­tre sînt, între altele, şi cele aproape 86 milioane de lei cît reprezintă valoarea produselor fabri­cate peste plan în semestrul I a. c. In clocotul întrecerii socialiste închinate sărbătoririi celor două decenii de viaţă liberă, jurnaliştii vlăhiţeni au înscrustat cu jerbe de scîntei drumul parcurs. Ei au de acum la activ aproape 700 tone de fontă realizată peste plan, din cetăţile de lumină de la Iernut şi Fîntînele au ţîşnit cu iuţeala fulgerului 23.000 megawatere energie electrică care nu fi­gura în planurile de producţie; din mîinile făura­rilor de mobilă, din iscusinţa acelora care se în­trec în frumos şi util, spre căminele noastre de la oraşe şi sate a fost îndreptată mobilă în va­loare de 10.788.000 Iei; forestierii de pe Valea Mureşului au pregătit şi expediat pe lungi trasee 6.000 m­c de cherestea; peste 24.000 perechi de încălţăminte s-au fabricat în plus în această pe­rioadă; de la Combinatul chimic din Tîrnăveni s-au expediat spre întrebuinţări industriale peste 100 tone sodă caustică, 460 tone acid sulfu­ric ş. a. G­­a­race­risti­c pentru lunile care au trecut­­ din acest an este şi faptul că muncito­­rii, tehnicienii şi inginerii au împletit strîns, pe drumul realizării angajamentelor, lupta pentru realizarea planului la producţia globală şi marfă (104 la sută, o creştere de 21 la sută faţă de realizările din prima jumătate a anului 1963), cu preocuparea susţinută de a spori productivita­tea muncii — toate întreprinderile din regiune şi-au realizat acest important indicator (101 la sută) de a îmbunătăţi permanent calitatea produ­selor, de a reduce sistematic preţul de cost, de a realiza cît mai însemnate economii şi beneficii peste plan. Răspunzînd chemării partidului, oamenii muncii din regiunea noastră în cele 6 luni trecute au muncit în aşa fel, în urma ridicării continue a calificării profesionale, încît la reducerea pre­ţului de cost, prin gospodărirea materiilor prime şi a materialelor, a energiei electrice şi a com­bustibilului, a timpului de lucru au realizat eco­nomii peste sarcina planificată în valoare de 18.014.000 de lei, faţă de angajamentul anual, pe întreaga regiune, de 31.945.000 de lei. Ei nu s-au mulţumit cu atît pe drumul realizării anga­jamentelor. Au vrut să dezvolte succesele obţi­nute. Şi, spre mîndria lor, la capitolul beneficii suplimentare, au adăugat 14.347.000 de lei. Prin­tre colectivele de întreprinderi care ocupă loc de cinste în obţinerea acestor realizări, şi nu numai a acestora, merită să fie consemnate cele ale Trustului minier „Mureş", I.C.T. Iernut, I.R. Elec­tricitate, Iprofil „23 August", I.F. şi „Republica" Reghin, I.I.S. Tehnoutilaj şi altele. Constructorii din regiunea noastră, care în întrecerea socialistă au acumulat experienţe noi şi au lăsat o părticică din sudoarea şi viaţa lor în lucrările de dezvoltare a Topitoriei din Joseni, care au fost terminate înainte de termenul sta­bilit iniţial, în cele 589 apartamente predate noi­lor locatari, în cele 2 cămine cu 1.106 locuri pen­tru nefamilişti. Faţă de 48 obiective planificate a se realiza în această perioadă, oamenii care scru­tează zarea de la înălţimea macaralelor şi a sche­lelor cinstesc ziua Eliberării cu 58 de obiective date în folosinţă. Pe drumul realizării angajamen­telor, constructorii de la T.R.C.M. se întrec nu numai în cantitate, ci şi în calitate. Tot mai multe lucrări efectuate de aceştia primesc calificative de bine şi foarte bine. Ce altă satisfacţie poate avea un constructor, decît să spună peste ani: blocul cutare, fabrica cutare, eu şi tovarăşii mei le-am construit! GH. TOCACIU A manifestări în cinstea zilei de 13 August Expuneri în fața oamenilor muncii Zilele acestea pe baza unui plan elaborat de Comitetul regional de partid, în numeroase localităţi din regiunea noastră, în întreprinderi şi instituţii, la căminele culturale, în gospodării agricole de stat, şi colective, în faţa oamenilor mun­cii, au loc expuneri pe teme cum ar fi: „Economia Romîniei în anii puterii populare", „înflorirea cul­­turii în Romînia socialistă", „Creş­­terea influenţei şi prestigiului R.P.R. pe plan mondial" şi pe alte teme privind realizările obţinute sub conducerea partidului de că­tre harnicul nostru popor în cei 20 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist. Aceste expu­neri sînt ţinute de către secretari ai comitetelor regional şi raionale de partid, de către lectori la şcoa­la de partid şi alţi activişti de partid, de către oameni de ştiin­ţă şi cultură. O astfel de expunerre a avut loc în ziua de 31 iulie la Complexul de industrializare a lemnului din Reghin, unde în faţa a circa 800 de muncitori, tovară­şul Ion Cozma, secretar al Comi­tetului regional de partid, a vor­bit despre „Partidul Muncitoresc Român — conducătorul poporului pe drumul desăvîrşirii construc­ţiei socialiste în R.P.R.". Pe ace­eaşi temă şi-a axat expunerea şi tovarăşul Vasile Căldare, prim-se­­cretar al Comitetului raional de partid Reghin, cu ocazia intîlnirii ce a avut-o cu muncitorii de la I.R.U.M. Reghin. De asemenea, ieri, 7 august, to­varăşul Alexandru Szekeres, se­cretar al Comitetului regional de partid, a ţinut o expunere în faţa oamenilor muncii din Sîngeorgiu de Pădure, iar tov. Va­sile Rus, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid, a vorbit în faţa colec­tiviştilor din Band, despre unele realizări ale poporului nostru în cei 20 de ani de viaţă liberă. Expunerile au fost urmărite de către oamenii muncii prezenţi în mare număr, cu un deosebit in­teres. TOT MAI MULTE LEGUME SI FRUCTE In ultimul timp reţeaua de desfacere a legumelor şi fructe­lor din oraşul Tg.-Mureş ca de altfel din întreaga regiune, s-a dezvoltat mult. La cele 26 uni­tăţi şi chioşcuri existente în a­­nul trecut, în acest an li s-au mai adăugat încă altele 8. Ca urmare a creşterii nivelului de trai al populaţiei şi a efortu­rilor susţinute depuse de lucră­torii de la O.L.F. pentru o apro­vizionare tot mai abundentă cu legume şi fructe de calitate, vo­lumul desfacerii a crescut verti­ginos. Astfel, în perioada 1 ia­nuarie—20 iulie a. c. s-au vîn­­dut cu 57,4 la sută mai multe legume şi fructe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai însemnată creştere s-a înre­gistrat la roşii şi cartofi timpurii, la care desfacerea a crescut cu 92,3 la sută. De la începutul a­­nului şi pînă la 20 iulie, prin u­­nităţile de desfacere s-au vîndut 409 tone de diverse legume, 255 tone de varză timpurie, 308 to­ne de cartofi timpurii, 99 de to­ne de cireşe şi vişine, 200 tone de mere şi altele. Pentru asigu­rarea cantităţilor necesare de le­gume şi fructe O.L.F a încheiat din timp contracte cu unităţile agricole socialiste şi a insistat ca acestea să respecte termenele de predare. Printre gospodăriile agricole colective care au livrat produse de bună calitate, la tim­pul stabilit, şi chiar peste canti­tăţile prevăzute în contract, se numără cele din Glodeni, ledu, Sîntana de Mureş şi Staţiunea experimentală agricolă Tg.-Mu­reş. In ultima perioadă conducerea O.L.F., împreună cu toţi lucrăto­rii de aici, au depus eforturi sporite pentru îmbunătăţirea a­­provizionării cu produse proas­pete, pentru o deservire cît mai promptă a cumpărătorilor. In ur­ma unor sesizări, se ţine seama de aprovizionarea cît mai ritmi­că şi a unităţilor de pe străzile de la periferia oraşului, care u­­neori au fost neglijate din acest punct de vedere. Responsabilii de magazine sînt mai atenţi în preluarea şi păstrarea mărfurilor, în expunerea acestora în rafturi şi vitrine, se acordă o atenţie mai mare curăţeniei. De aseme­nea, conducerea O.L.F. şi mem­brii comitetului executiv al U.Reg.C.C. efectuează un con­trol mai riguros pe reţea asupra aprovizionării şi a felului cum sînt deserviţi cumpărătorii. Sînt urmărite îndeaproape şi însem­nările făcute de consumatori în condicile de sugestii şi reclama­ţii, însemnări care sînt o oglindă a întregii activităţi a colectivului O.L.F. Cele mai importante realizări în aprovizionarea, buna deservi­re a consumatorilor şi în înde­plinirea planului de vînzări le-au obţinut unităţile nr. 7 şi 3 din Piaţa Trandafirilor, unde lucrea­ză Aranka Sefer, Anika Moldo­van şi Elisabeta Kiss, nr. 5 din piaţa de zi, unde deservesc cu multă corectitudine vînzătoarele Irina Radu şi Elisabeta Bota, nr. 19 din cartierul 7 Noiembrie, unde s-au evidenţiat Elisabeta Anca şi Ileana Barabás şi multe altele. In continuare colectivul de la O.L.F. s-a angajat să lu­creze cu şi mai mult elan pen­tru a întîmpina cea de-a XX-a a­­niversare a eliberării patriei cu rezultate şi mai semnificative. Fotografiile reprezintă cîteva aspecte din reţeaua de desfacere a legumelor şi fructelor. In fotografia de sus (stînga) un instantaneu din magazinul nr. 1 din Piaţa Trandafirilor, ca­re este bine aprovizionat cu tot felul de produse. Fotografia de sus (dreapta) re­prezintă unul din cele trei chioşcuri moderne din piaţa de zi, în rafturile cărora legumele şi fructele sînt aranjate, cu mul­tă fantezie, atrăgînd spre ele su­te de consumatori. In fotografia de jos (stînga) un aspect din timpul descărcării castraveţilor şi a altor produse, preluate de la C.A.C. Tg.-Mureş, la depozitul central al O.L.F. de pe strada Chinezu, unde zilnic intră zeci de tone de legume și fructe. In fotografia de jos (dreapta) o imagine din interiorul moder­nului magazin de pe strada Kos­suth (nr. 7), gestionar Magda Dan.­ y Text: I. HUSAR Fotografii: C. SZÁSZ O nouă formă de aprovizionare a colec­tivelor din fabrici Organizaţia comercială locală din Tg.-Mureş extinde tot mai mult noile forme de aprovizionare a populaţiei. Astfel, la Fabrica de mo­bilă „23 August din localitate, mun­citorii îşi pot procura mărfurile ne­cesare prin completarea, la intra­rea în fabrică, a unei liste cu măr­furile necesare. La terminarea lu­crului, aceştia găsesc în coşuleţe speciale mărfurile solicitate. Aceas­tă metodă de aprovizionare va fi extinsă şi în alte întreprinderi şi fa­brici din oraşul Tg.-Mureş.

Next