Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-01 / nr. 206
NOI REALIZĂRI . IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA In întreprinderile metalurgice secţiile sculărie au un rol însemnat. De felul cum sunt executate aici matriţele, sculele sau dispozitivele, depinde în mare măsură calitatea şi aspectul produselor care urmează a fi fabricate. Măiestria oamenilor din atelierele de proiectare şi sculărie se reflectă într-un fel sau altul în întreaga gamă de produse care ies pe poarta întreprinderii. In fotografie: Instantaneu din atelierul de matriţerie de la I.U.I.U. Tg.-Mureş. Inginerul proiectant Emeric Kovács, împreună cu maistrul Partenie Ormenişan şi matriţerul Iosif Kajtar, în faţa unor matriţe care urmează să fie finisate. (Foto : BÉLA SZIGETI, tehnician). „ Intre colectivele care s-au angajat să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist cu planul de producţie pe trei trimestre din acest an îndeplinit, se află şi cel al Unităţii de industrializare a lemnului din Citrău. Recent, Carol Gali, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. din această unitate, ne-a relatat prin telefon următoarele: — însufleţită întrecere socialistă care s-a desfășurat la noi în cinstea marii sărbători a avut drept rezultat îndeplinirea la data de 12 august a angajamentului luat. Pînă la 118 august, colectivul nostru a realizat peste angajament produse în valoare de 611.000 de lei. Printre telegramă, colectivul întreprinderii de reparaţii utilaje şi mecanizare din Reghin ne informează că prevederile planului producţiei marfă pe luna august au fost îndeplinite în a 18-a zi a acestei luni. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi se angajează că nu vor precupeţi nici un efort pentru a continua cu acelaşi succes întrecerea socialistă în scopul realizării exemplare a sarcinilor de plan pe întreg anul. 10 Corespondentul nostru voluntar A. SĂVULESCU ne relatează: Şi colectivul de la I.C.T. „Steaua roşie" din Fîntînele a înregistrat succese de seamă în întrecerea socialistă. El luptă cu însufleţire pentru a produce cantităţi cît mai însemnate de curent electric peste prevederile planului. Paralel cu această luptă, colectivul a reuşit să înregistreze pînă acum peste 800.000 de lei economii şi peste 1.000.000 de lei beneficii peste plan. Datorită avîntatei întreceri socialiste, ridicării continue a nivelului tehnic şi profesional al salariaţilor, aplicării celor mai avansate metode de muncă, colectivul de aici a economisit însemnate cantităţi de combustibil. Cu cantitatea economisită pînă în prezent se pot produce peste 15.000 MWh. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile din tura a lll-a exploatare, conduse de loan Damian, Francisc Nagy și Ladislau Balint, care au realizat economii în valoare totală de peste 215.000 de lei. Cu tot timpul noros, prevestitor de ploaie, în ziua cînd am poposit la C.A.C. Mărtiniş, raionul Odorhei, hotarul gospodăriei răsuna de zgomotul muncii. Colectiviştii se străduiesc să termine toate muncile curente pină la începerea lucrărilor agricole de toamnă. Cea mai mare animaţie cunosc acum ariile. Zilnic 52 de atelaje şi o remorcă transportă neîntrerupt snopii. Pînă zilele trecute, grîul recoltat de pe cele peste 300 ha a fost clădit în stoguri. Ariile sînt bine rînduite. La toate cele trei arii s-au clădit stoguri separate din fiecare soi de grîu cultivat pe loturile semincere. Şi treierişul se desfăşoară în ritm susţinut. Maşinile lucrează fără întrerupere cîte 12—14 ore zilnic, astfel îneît la fiecare arie se treieră cîte un vagon de grîu. (Fotografia din stînga sus). Colectiviştii din Mărtiniş acordă atenţia cuvenită şi asigurării bazei furajere necesare animalelor în perioada de iarnă. Săptămîna trecută au început însilozarea porumbului de nutreţ, a buruienilor cosite de pe marginea drumurilor şi a rogozurilor. (Stînga jos). Tocătoarea lucrează fără întrerupere. Pînă acum au fost însilozate 100 tone de nutreţuri. Pentru a putea depozita în bune condiţii cele 2.970 tone nutreţuri de siloz, zilele trecute colectiviştii au trecut la curăţirea şi amenajarea gropilor pentru siloz şi săparea uneia noi. (Fotografia din dreapta jos). Pe lingă toate aceste sarcini curente, colectiviștii n-au uitat nici de pregătirea lucrărilor de toamnă. Pe baza planului de fertilizare a solului au trecut la transportul gunoiului de grajd pe cîmp, iar membrii brigăzii de tractoare, pe lingă arăturile de vară, lucrează și la pregătirea unui bun pat germinativ necesar însămînțărilor de toamnă. {Fotografia din dreapta sus). Cu aparatul de fotografiat la G.A.C. Martiniș PROLETARI DIN TOATE TARG?, UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL_____________________________ Anul XIII. Nr. 206 (2011) Marţi, 1 septembrie 1964 4 pagini, 20 bani în numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a). — Un îndrăgostit al pădurii (pag. a 2-a). — După o săptămînă (pag. a 3-a). — Atenţie cuvenită creşterii animalelor (pag. a 3-a). COMUNICAT In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. In Italia , cari a 2.19 it tari Oamenii muncii din oraşul Reghin vorbesc cu îndreptăţită mîndrie despre o mare realizare a lor. A fost terminat teatrul de vară de la „Pădurea rotundă". In mai puţin de patru luni, prin munca însufleţită a cetăţenilor din cele 68 circumscripţii electorale, a muncitorilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile din oraş, a elevilor, s-a dat în folosinţă un frumos teatru de vară cu 2.000 de locuri. La construirea acestui teatru au participat, prin muncă patriotică, peste 7.000 de oameni. S-au săpat peste 22.000 mc de pămînt. In total s-au realizat 280.000 de ore de muncă patriotică. Menţionam că întreaga lucrare s-a realizat prin muncă patriotică. Valoarea lucrărilor trece de 800.000 lei. S-au evidenţiat, prin participarea activă la această mare lucrare, cetăţenii din circumscripţiile nr. 8, 11, 7, 26, precum şi muncitorii de la C.I.L., I.F., I R.U.M., „Republica" şi elevii din oraş. Peste 100 de propuneri de inovaţii De la începutul anului şi pînă în prezent, cabinetul tehnic al întreprinderii „Electro-Mureş" din Tg.Mureş a primit 101 propuneri de inovaţii. Din acestea 40 au fost deja aplicate în producţie, iar 34 sînt în stadiu de experimentare. Economiile antecalculate, prin introducerea acestor inovaţii, se cifrează la 119.000 lei. TIBOR ZAGELKA coresp. voluntar Schimb de experienţă cu tehnicienii radio meşteşugăreşti din toate regiunile ţării. In faţa participanţilor la schimbul de experienţă, se vor prezenta conferinţe legate de activitatea lor ca de pildă: „Care sunt măsurătorile ce trebuie folosite pentru a se asigura o funcţionare corectă a diferitelor circuite ale magnetofoanelor." Aceste conferinţe vor cuprinde mai multe teme: înregistrarea magnetofonică pe bandă; receptori cu tranzistori; radio-receptoare cu tuburi; aparate de măsură folosite în repararea aparatelor de radio. După predarea şi dezbaterea temelor amintite mai sus se va trece la demonstrarea lor practică în atelierele de specialitate din oraşele Tg.-Mureş şi Tîrnăveni. Schimbul de experienţă ce se va organiza la Tg.-Mureş va contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor specialiştilor din ţară cărora populaţia se adresează cu încredere pentru a le repara şi întreţine aparatele de radio, magnetofoanele, picupurile şi alte asemenea obiecte. Intre 7 şi 12 septembrie a.c. UCECOM Bucureşti organizează la Tg.-Mureş, în cadrul cooperativei „Metalul", un schimb de experienţă la care vor lua parte tehnicienii radio de la cooperativele Vacanţă plăcută An de an elevii şcolilor de toate gradele îşi petrec vacanţa de vară în mod tot mai plăcut. Creşte continuu numărul celor care participă la diferite excursii, la drumeţii sau pleacă în tabere. Din raionul Reghin, de pildă, anul acesta au fost trimişi în taberele de la Năvodari, Homorod, Lunca Bradului şi Bran peste 300 de elevi. Pe lîngă şcolile de la sate din raion au funcţionat 55 tabere locale şi 35 de cluburi. La drumeţiile organizate au participat 14.500 elevi şi 210 cadre didactice. Aproape 3.200 de elevi şi 260 cadre didactice au luat parte la diferite excursii în regiunea noastră și în alte regiuni. Lucrările celui de-al Iilea Congres internaţional de ştiinţa solului In Sala Palatului R. P. Romíne au încăput luni dimineaţă lucrările celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.) ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţionale pentru energia atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bârlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romîne, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, preşedintele Comitetului de organizare a celui de-al Vlll-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat de asemenea cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Ch. Ionescu-Siseşti, din partea Academiei R. P. Romîne şi a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost preşedinte al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului care au salutat pe participanţii la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, a prezentat darea de seamă asupra activităţii Asociaţiei în perioada anilor 1960—1964. Şedinţa plenară de după-amiază a fost consacrată prezentării proiectului hărţii mondiale a solurilor. In legătură cu acest proiect, au prezentat referate : prof. dr. V. A. Kovda, directorul departamentului ştiinţelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L.Bramao, şef al biroului de resurse triondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuţii. Timp de 10 zile participanţii la Congres vor dezbate probleme actuale, teoretice şi practice ale cunoaşterii solurilor, în vederea sporirii producţiei agricole. (Agerpres). Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Stimaţi prieteni şi oaspeţi, Doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cît şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia, imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi iar progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupările noastre îfi aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. In ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei in unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole intr-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înăltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face hatura mai darnică, spre binele omului. O,asemenea activitate este legată ,organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (aplauze) îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace", vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes! (aplauze puternice). Pregătiri pentru noua recoltă Majoritatea unităţilor agricole socialiste din regiune au terminat treieratul păioaselor. De acum s-a trecut intens la pregătirea recoltei anului viitor. Pînă la 30 august, în regiune s-au efectuat arături de însămînţare pe o suprafaţă de peste 10.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost arate de către gospodăriile colective din raioanele Tîrnăveni, Ciuc, Odorhei şi Tg.-Mureş. Paralel cu efectuarea arăturilor de vară şi a celor de însămînţare, ca urmare a creşterii efectivelor de animale, se încorporează în sol cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale. După cum ne informează corespondentul Sandu Căţănaş, gospodăria colectivă din Bărboşi şi-a propus să fertilizeze în această toamnă peste 200 ha cu gunoi de grajd. Pînă zilele trecute colectiviştii de aici au transportat în cîmp 900 tone îngrăşăminte naturale din care o bună parte au fost deja încorporate în sol o dată cu arătura. Petru Dan, preşedintele colectivei „Drumul păcii" din Tg.-Mureş — Mureşeni, ne relatează că şi în gospodăria lor se fac temeinice pregătiri pentru recolta anului viitor. Producţiile de 1.750 kg grîu şi 2.500 kg orz obţinute anul acesta în medie la ha se datoresc în bună măsură pregătirii din timp a patului germinativ şi fertilizării solului. Ţinînd cont de aceasta, colectiviştii de aici acordă acum o importanţă mult mai mare acestor lucrări. O dată cu condiţionatul seminţelor şi executarea arăturilor, ei au transportat la cîmp peste 100 de vagoane de îngrăşăminte naturale. Şi la G.A.C. Fărăgău, raionul Reghin, se fac intense pregătiri pentru recolta din anul viitor. Brigada de tractoare condusă de I. Balaş a terminat efectuarea arăturilor de vară pe suprafaţa de 220 ha. Se evidenţiază în mod deosebit tractoristul Ioan Hurghiş, care a efectuat toate lucrările la un înalt nivel calitativ. Pentru sîrguinţa şi munca de calitate depusă, acest tractorist a fost premiatşi de către gospodăria colectivă cu 100 kg grîu şi porumb. Remorcile de la S.M.T., precum şi 10 atelaje ale gospodăriei lucrează neîntrerupt la transportul îngrăşămintelor pe cîmp. Pînă acum au fost încorporate în sol peste 1.500 tone gunoi de grajd. Pe o bună parte din suprafeţele îngrăşate se va însămînţa grîul de toamnă. Arături pe suprafeţe cît mai mari La gospodăria agricolă colectivă din oraşul Reghin, tractoriştii se străduiesc ca în timpul cel mai scurt să termine arăturile pe întreaga suprafaţă planificată. Pînă zilele trecute, mecanizatorii de la staţiunea din aceeaşi localitate au efectuat arăturile de vară pe o suprafaţă de peste 150 ha. L. REICNEMBERGER corespondent voluntar | Mai multe furaje pentru animale In aceste zile, lucrătorii de pe ogoare se străduiesc să asigure baza furajeră necesară numărului sporit de animale. In partea de jos a regiului a început coasaalla pe fînețele naturale, iar în raioanele de munte se dă bătălia pentru strîngerea finului de pe ultimele I suprafeţe. In gospodăriile agricole de stat a început însilozatul porumbului, acţiune ce se desfăşoară intens, după planuri operative judicios întocmite. In raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, fîneţele de munte au fost recoltate în proporţie de peste 85 la sută, iar în raionul Odorhei această acţiune se apropie de sfirşit. La G.A.C. Gorneşti, Voivodeni, raionul Reghin, Mădăraş, Band şi în alte gospodării din raionul Tg.-Mureş a început cositul otavei. Alexandru Tăbăran din Toldal, ne informează că membrii gospodăriei colective de aici au cosit în mai puţin de 2 zile trifoiul şi otava de pe o suprafaţă ce depăşeşte 50 de ha. La cosit s-au evidenţiat în special colectiviştii Nicolaie Moldovan, Ioan Ceu, Alexandru Costin şi alţii, care au cosit fiecare furajele de pe o suprafaţă de 0,80 ha.