Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)
1965-07-01 / nr. 154
Legea legilor ţării Ziarele de marţi au publicat proiectul de Constituţie a Republicii Socialiste România, legea fundamentală a ţării noastre. Oamenii muncii din regiunea noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au primit cu multă bucurie şi entuziasm proiectul de Constituţie, ale cărui prevederi reflectă în mod cît se poate de just uriaşele transformări ce au avut loc în ţara noastră, în procesul de construire a noii orînduiri. „România, în trecut un colţ vitregit, de sărăcie al Europei — spunea Gheorghe Gheorghiu-Dej în martie 1965 — merge pe un drum sigur, transformîndu-se într-o ţară socialistă înaintată, cu un nivel tot mai ridicat de civilizaţie. Acesta este rodul muncii entuziaste, pline de abnegaţie a minunatului nostru popor, liber şi stăpîn pe propria soartă, conştient că tot ce a făurit şi tot ce realizează slujeşte propăşirii ţării, făuririi unui trai mai bun pentru toţi cei ce muncesc". România este republică socialistă — se spune în articolul 1 din proiectul de Constituţie. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul său este inalienabil şi indivizibil. In perioada care s-a scurs de la adoptarea Constituţiei din 1952, în viaţa economică, politică şi socială a ţării au avut loc schimbări radicale. Economia naţională nu mai cuprinde trei formaţiuni social, economice, formaţiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formaţiunea particular capitalistă, ci este o economie socialistă unitară, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie. Prevederea din proiectul de Constituţie ca statul nostru să poarte denumirea de Republica Socialistă România a fost primită cu deosebită bucurie şi mîndrie patriotică de către oamenii muncii. Aceasta consfinţeşte marile victorii repurtate de socialism în ţara noastră. Pe pămîntul României, socialismul a dat roade bogate. Punîndu-şi energia, talentul şi capacitatea creatoare în slujba traducerii în viaţă a politicii partidului, oamenii muncii au înfăptuit realizări istorice, transformări revoluţionare de mare amploare. Prin încheierea cooperativizării agriculturii, socialismul a triumfat pe deplin la oraşe şi sate, a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. Construcţia industrială, amplu desfăşurată în anii şesenatului, a îmbogăţit ţara noastră cu numeroase obiective şi instalaţii noi, realizate la nivelul tehnicii moderne, a determinat creşterea în ritm susţinut a t?LUl tUi I lld iiu^lUlldit'. AiTaiî avem o Ii hicrali ic şi bază tehnică avansată, în continuu proces de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan, o agricultură în plină înflorire, ne-am format în decursul anilor un preţios fond de cadre cu bună pregătire profesională şi tehnică. De la un capăt la altul al ţării se înalţă, asemenea unor flori deschise spre soare, uriaşe schele şi nenumărate construcţii, care ne umplu inimile de bucurie. In ultimii ani harta patriei s-a îmbogăţit cu noi combinate şi fabrici, centrale electrice, mine, noi cartiere şi oraşe, rod al politicii înţelepte a partidului. Cadenţa vie a industriei noastre o demonstrează faptul că anul acesta volumul producţiei industriale este de 9,5 ori mai mare decît în 1938. Azi, oriunde ne îndreptăm privirile întîlnim mărturiile forţei transformatoare a industrializării. Datorită politicii partidului şi guvernului de îmbunătăţire continuă a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, regiunea noastră, la fel ca şi alte regiuni în trecut rămase în urmă, a cunoscut o importantă dezvoltare în toate domeniile de activitate. In perioada planului de şase ani, de exemplu, s-au investit din fondurile statului circa 7,5 miliarde lei, asigurîndu-se punerea în funcţiune a unor noi întreprinderi, dezvoltarea celor existente şi darea în folosinţă a numeroase instituţii social-culturale. Anul acesta, volumul producţiei industriale a regiunii este de 2,5 ori mai mare decît în anul 1959, corespunzînd unui ritm mediu anual de creştere de 16,4 la sută. In patria noastră, sub conducerea înţeleaptă a partidului, s-au creat condiţii fără precedent pentru înflorirea învăţămîntului, artei şi culturii. Şcoala, ştiinţa, literatura servesc cauzei socialismului, asigură în măsură tot mai mare ridicarea nivelului profesional, ştiinţific şi cultural al celor ce muncesc — constructori activi şi conştienţi ai societăţii socialiste. In procesul revoluţiei, al construirii orînduirii socialiste s-a lărgit necontenit baza socială a statului. Corespunzător schimbărilor petrecute în baza economică s-au produs adînci transformări în structura socială. Din viaţa ţării au fost eliminate clasele exploatatoare şi exploatarea omului de către om, societatea noastră fiind alcătuită numai din clase şi pături sociale de oameni ai muncii, aliate şi prietene. încheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste a ridicat alianţa muncitoreascăţărănească şi unitatea moral politică a întregului popor pe o treaptă nouă, mai înaltă. Ceea ce caracterizează evoluţia structurii noastre sociale este apropierea continuă a claselor şi păturilor de oameni ai muncii, unite prin aceleaşi interese politice, economice, ideologice, lupta comună a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, sub conducerea partidului, pentru continua înflorire şi propăşire a patriei noastre socialiste. Victoria deplină, definitivă a socialismului, coeziunea crescîndă a societăţii asigură trăinicia de neclintit a orînduirii noastre de stat, dezvoltarea democraţiei socialiste. Milioane de muncitori, ţărani, intelectuali şi alte categorii de oameni ai muncii participă efectiv şi în cunoştinţă de cauză la elaborarea şi traducerea în viaţă a obiectivelor planurilor de stat. A devenit o practică dezbaterea de către masele largi a problemelor majore ale industrializării şi ridicării nivelului de trai, ale dezvoltării agriculturii, învăţămîntului şi culturii. (Continuare în pag. a 3-a) UA3P AMC33ITĂ PRIN ŞCOLI IN VACANŢA MARE In şcolile de cultură generală din regiunea noastră, ca de altfel din întreaga ţară, animaţia mare, caracteristică zilelor de cursuri, s-a potolit. Elevii, după activitatea rodnică a unui an şcolar, se află în vacanţă. Mulţi din ei îşi petrec o bună parte din vacanţa de vară în tabere, la munte sau la mare. Dar, zilele vacanţei trec ca minute de vînt. Peste cîteva săptămîni din nou sutele de mii de copii se vor îndrepta spre şcoli. In numeroase localităţi noul an şcolar 1965—1966 va începe în săli de clasă noi. Datorită grijii acordate de partidul şi statul nostru învăţămîntului, spaţiul de şcolarizare se lărgeşte an de an. In regiunea noastră, de pildă, celor aproape 240 săli de clasă date în folosinţă anul trecut, pînă la începerea anului şcolar trebuie să li se alăture alte peste 200 săli de clasă. CARE ESTE STADIUL CONSTRUCŢIILOR ŞCOLARE? Pentru a afla răspuns la această întrebare, ziarul nostru a organi-i zat un raid-anchetă în mai multe localităţi din regiune. Publicăm mai jos constatările de pe teren. GATA PENTRU A PRIMI ELEVII In unele locuri, preşedinţii sfaturilor populare sau directorii de şcoli ne-au declarat cu multă satisfacţie: „Sîntem gata pentru un nou an şcolar". Preocupîndu-se îndeaproape şi cu spirit de răspundere de darea în folosinţă a sălilor de clasă planificate, sfaturile populare din unele localităţi au putut să raporteze terminarea construcţiilor şcolare planificate. La Tg.-Mureş, de pildă, s-a terminat construcţia unei şcoli cu 16 săli de clasă, pe strada Budiului, la Tîrnăveni o şcoală cu 8 săli de clasă. In unele localităţi, ca de exemplu la Joseni, raionul Cheorghieni, Tuşin, raionul Luduş, Secuieni şi Filiaşi, raionul Odorhei, Jabeniţa, raionul Reghin, şi în alte locuri se lucrează la finisajul noilor construcţii şcolare. ÎN RAIONUL TOPLIŢA La întrebarea „Care este stadiul construcţiilor şcolare?" ne-a răspuns tovarăşul CONSTANTIN VODĂ, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional. — Anul acesta, în raion construim 34 săli de clasă, din care 19 se vor da în folosinţă pînă la începerea anului şcolar. La Gălăuţaş, de pildă, construim o şcoală cu 8 săli de clasă. Aici urmează să se dea în folosinţă în acest an două săli de clasă. La Subcetate se extinde şcoala cu 8 săli de clasă, la Bilbor cu 3 săli. Cinci săli de clasă se construiesc la Răstoliţa, prin supraetajarea localului existent. Putem spune că peste tot se lucrează intens. La Topliţa, de pildă, în cartierul Zencani se lucrează la finisajul celor trei săli de clasă construite anul trecut. Pe baza datelor primite de la raion, ne-am deplasat în cîteva localităţi, lată-ne, bunăoară, la Răstoliţa. Aici am găsit atît zidarii cît şi dulgherii lucrînd de zor. Supraetajarea şcolii se execută în regie. Sfatul popular comunal s-a îngrijit din vreme de aprovizionarea materialelor necesare. Păcat însă, că repartiţia de cărămidă s-a făcut defectuos. Jumătate din cantitatea de cărămidă necesară acestei construcţii a fost planificată pentru trimestrul III, mai precis pentru luna iulie. Şi, desigur, dacă nu se va livra la termenul stabilit se vor ivi greutăţi în executarea lucrărilor de construcţie. Tovarăşul Gheorghe Lirca, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, ne declară că pînă la începerea şcolii sălile de clasă planificate vor fi date în folosinţă. Acelaşi lucru îl susţin şi Nicolaie Szász şi Tiberiu Szász, maiştri constructori. Alta este în schimb situaţia la Lunca Bradului. Aici, nu există nici o garanţie că cele 4 săli de clasă planificate vor fi date în folosinţă pînă la începerea anului şcolar. Nu de alta, dar pînă în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens. Mai bine-zis, s-au procurat 22 tone de ciment, 2.500 kg fier beton, 70 mc balast, 20 mc piatră bolovani, 6 mc de nisip şi s-au tăiat din pădurea comunală 150 mc de material lemnos. Cînd va începe construcţia şi de către cine, nimeni nu ştie. Nici chiar tovarăşii de la sfatul popular raional. După cum ne declară tovarăşa Elisabeta Todoran, contabila sfatului popular, nici I.G.R. Topliţa şi nici cooperativa „Munca colectivă" nu s-au angajat să execute această construcţie. Deşi pentru sala de clasă planificată a se da în folosinţă în comuna Stînceni s-au procurat piatra, balastul, materialul lemnos şi o parte din cărămidă, lucrările de construcţii încă nu au început. Amînarea începerii construcţiei este motivată de tovarăşii de la sfatul popular comunal pe seama volumului mic de lucrări. Este vorba de o singură sală de clasă şi pînă la începerea anului şcolar mai este încă timp. Aici mai este planificat să se construiască anul acesta un local de şcoală cu 3 săli de clasă, în satul Meşterhaza, care urmează să se dea în folosinţă în anul viitor. O parte din materialele necesare sunt asigurate și pentru acest local. Lucrările însă nu au început nici aici. — Noi, cred că nici nu vom mai construi în acest an — ne spune tovarăşul Moldovan, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Sărmaș. — Motivul? — Nu avem bani. Cînd s-a planificat construirea sălilor de clasă respective s-a ţinut cont de cei 60.000 lei pe care ni-i datorează cooperativa agricolă de producţie din Ruşii- Munţi. Această sumă de bani care trebuia să intre în posesia noastră încă la 1 aprilie, nici pînă în prezent nu am primit-o. Astfel, neavînd bani, nu putem să dăm în folosinţă sala de clasă planificată la şcoala generală de 8 ani nr. 5 din Platoneşti. LIPSURI „MICI" — GREUTĂŢI MARI Printre construcţiile planificate a se realiza în raionul Luduş se numără şi şcoala de 8 ani, cu 8 săli de clasă din comuna Zau de Cîmpie. Lucrarea a fost contractată cu grupul de şantiere construcţii montaj nr. 3 Reghin. Termenul de dare în folosinţă este stabilit la 15 august a.c. PASCU POPȘOR VASILE BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniti-vă I ORDAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 154. (2.269) joi, 1 iulie 1965 4 pagini, 25 bani In Editura Politica a aparut: Constituția Republicii Socialiste România (PROIECT) întreaga putare în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stăpîn pe soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească. In strînsă unire, clasa muncitoare—clasă conducătoare în societate, ţărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism. (DIN PROIECTUL DE CONSTITUŢIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA) In cinstea Congresului partidului Își realizează angajamentele Produse peste plan în valoare de 40 milioane lei Tot mai multe colective din întreprinderile industriale din regiunea noastră raportează îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului. Desfăşurînd o însufleţită întrecere socialistă şi aplicînd în procesul de producţie numeroase măsuri tehnico-organizatorice, oamenii muncii din industria regiunii au livrat pînă acum peste prevederile de plan produse în valoare de 40 de milioane de lei. Intre altele s-au obţinut în plus 21 de milioane de kilowaţi/ore energie electrică, 200.000 de metri pătraţi de geam tras şi turnat, 2.000 de tone de minereu cuprifer, 4.000 de mc de cherestea şi 1.300 de tone de carbid. In această perioadă s-au realizat economii prin reducerea preţului de cost, de peste 5 milioane de lei faţă de prevederile de plan. GHEORGHE CSIKI conduce echipa de matriţeri de la 1.I. S. „Tehnoutilaj“ din Odorhei. El s-a dovedit un bun organizator al procesului de producţie şi un pasionat căutător al noului. Pregătirea profesională, calculele şi încercările făcute l-au condus la realizarea mai multor inovaţii şi raţionalizări, care au contribuit la reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor şi ridicarea productivităţii muncii. In fotografie, matriţerul Gh. Csiki lucrînd la rectificarea sculelor destinate atelierului de montat vitrine frigorifice. Prima şarjă de aluminiu la uzina de la Slatina Miercuri, la uzina de la Slatina s-a produs prima şarjă de aluminiu. Această nouă realizare, înfăptuită în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, marchează apariţia unei noi ramuri în peisajul industrial al ţării — industria aluminiului. Ea are patru puncte nodale: exploatările de bauxită, şi instalaţiile de preparare a minereului din Pădurea Craiului, uzina de alumină de la Oradea, instalaţiile de cocs de petrol calcinat de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu,Dej şi uzina de aluminiu de la Slatina. (Agerpres) In numărul de azi: • Activitate politico-educativă neîntreruptă (pag. a II-a) • Chombe încearcă să întoarcă înapoi roata istoriei congoleze (pag. a IV-a) Cu 6 zile mai devreme Exploatările miniere aparţinătoare Trustului Mureş din Miercurea Ciuc au realizat cu 6 zile mai devreme planul producţiei globale şi marfă pe prima jumătate a anului în curs. In această perioadă colectivele de mineri ale exploatărilor din masivele muntoase Harghita, Hăşmaş şi Gurghiu au extras şi preparat, peste prevederile de plan, aproape 3.000 de tone de minereu realizîndu-şi astfel angajamentul luat în cinstea celui de-al IV- lea Congres al partidului. Bilanţul chimiştilor Colectivul Combinatului chimic din Tîrnăveni este hotărît să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului cu realizări însemnate, întrecerea socialistă susţinută şi aplicarea în procesul de producţie a mai multor măsuri tehnico-organizatorice, printre care: montarea unui transformator electric la cuptorul doi de carbid; îmbunătăţirea sistemului de răcire a cuptoarelor vechi de carbid; confecţionarea la secţia bicromat a unui evaporator separat pentru concentrarea soluţiilor diluate; sistematizarea staţiei de captare a gazelor de la cuptorul patru şi altele, au condus la îmbunătăţirea simţitoare a activităţii de producţie. Astfel, planul semestrial la producţia globală a fost îndeplinit încă la 28 iunie. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul combinatului şi-a propus să realizeze pînă azi peste prevederi o producţie globală de 3.700.000 de lei, reprezentînd: 1.500 tone carbid, 4.000 mp plăci faianţă, 65 tone bicromat de sodiu, 300 tone sulfat de aluminiu şi altele. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de colectivele din secţiile carbid şi bicromat. In avans față de grafic In aceste zile de avîntată întrecere socialistă, pe şantierul celei de a treia linii de flotare a minereului de la Bălan, constructorii şi montorii grăbesc ritmul lucrărilor în vederea scurtării termenului de punere în funcţiune a modernei instalaţii. Astfel, în timp ce constructorii intensifică lucrările de finisaj, montorii lucrează în avans faţă de grafic la instalarea filtrelor şi celulelor de flotare, precum şi la montarea unei mori cu bile de 500 de tone. Lucrările executate pînă în prezent au primit calificativul de „foarte bine". în legătură cu eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej In baza hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, referitoare la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti şi Piaţa „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premiate pe acelea ce urmează a fi realizate în oraşele Bucureşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la recomandarea juriului, va acorda comenzi pentru realizarea de busturi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ce urmează a fi aşezate la instituţiile prevăzute în Hotărîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regulamentul concursului, precum şi orice alte informaţii necesare la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Artiştilor Plastici şi Filialele U.A.P. Şedinţe festive ale cadrelor didactice In ziua de 30 iunie, în întreaga ţară au avut loc adunări festive consacrate sărbătoririi Zilei învăţătorului. învăţătorii şi profesorii din oraşul Tg-Mureş s-au adunat în sala cinematografului „Arta" pentru a trece în revistă rezultatele obţinute în timp de un an. Cu acest prilej, numeroase cadre didactice au fost distinse cu titlurile de „învăţător fruntaş" şi „Profesor fruntaş". Cadrele didactice din raionul Tg.-Mureş au sărbătorit Ziua învăţătorului în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş. Adunări festive au avut loc şi în celelalte reşedinţe de raioane din regiune. In fotografie, un grup de cadre didactice din oraşul Tg -Mureş distinse cu prilejul Zilei învăţătorului. De la stînga la dreapta: Maria Adam, Ioan Boni, Corina Tîrnăveanu, Sara Takács, Dumitru Ursu şi Lidia Cagyi.