Steaua Roşie, august 1965 (Anul 17, nr. 181-205)
1965-08-01 / nr. 181
ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Duminică, 1 august 1965 4 pagini 25 bani Anul XVII. Nr. 181. (2.296) SECERIŞUL, TRANSPORTUL LA ARIE, TREIERIŞUL, ARĂTURILE DE VARĂ lucrări ce trebuie mult grăbite Transportă griul ca arie GREBENIŞ (prin telefon de la corespondentul nostru voluntar Vasile Iuga). Folosind din plin toate mijloacele ce le-au avut la dispoziţie, ţăranii cooperatori din comuna Grebeniş au terminat în întregime seceratul. Conştienţi că recolta este pusă la adăpost de pierderi şi risipă abia cînd se află în hambare, ei au organizat transportul snopilor pe arie şi treierişul în timp ce încă se mai secera. Pînă în ziua de 31 iulie a fost transportat pe arii grîu de pe 220 ha din 440 ha. Treierişul se desfăşoară acum cu întreaga capacitate de lucru a batozelor. La orz producţia medie de pe întreaga suprafaţă este de 2.950 kg la hectar, iar la grîu producţia realizată pînă acum, trece de 1.800 kg/ha. Timpul prielnic, organizarea mai bună, folosirea mai deplină a mijloacelor mecanizate şi a forţelor de care dispun cooperativele agricole de producţie, au permis îmbunătăţirea simţitoare a ritmului zilnic la seceriş în regiunea noastră. Intre 27 şi 29 iulie au fost secerate 12.586 ha, iar de la începutul campaniei 42.649 ha, ceea ce reprezintă 50,4 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu. Secerişul se desfăşoară mai bine în raioanele Luduş şi Tîrnăveni, care au secerat 81,4 la sută şi respectiv 71,8 la sută din suprafeţele cultivate cu grîu. O serie de cooperative agricole de producţie printre care Dîmbu, Sărmaş, Şăulia, Luduş şi Sînpaul din raionul Luduş, Şona, Deal şi Cucerdea din raionul Tîrnăveni, Acăţari, Crăciuneşti, Corunca, Corneşti, Gălăţeni, Miercurea-Niraj, Păsăreni şi altele din raionul Tg.-Mureş au terminat în întregime secerişul. In unele raioane însă şi mai cu seamă în Odorhei şi Reghin, deşi lanurile au ajuns la maturitate, această importantă lucrare se desfăşoară încă într-un ritm nesatisfăcător. Sînt încă cooperative agricole unde combinele nu sînt folosite la întreaga lor capacitate, se înregistrează multe opriri cauzate de defecţiuni şi de o slabă organizare, se aşteaptă în mod nepermis coacerea tuturor lanurilor în loc ca secerişul să înceapă pe parcele, în ordinea coacerii lor. Nici forţele proprii nu sînt în măsură suficient folosite. Aşa se explică în bună parte faptul că la data de 28 iulie la cooperativa agricolă din Batoş, erau secerate abia 20 ha cu grîu din 300, în timp ce la cooperativa agricolă vecină din Dedrad se secerase aproape întreaga suprafaţă şi în plus se desfăşura de zor şi transportul la arii şi treierişul. Inginerii agronomi, conducerile cooperativelor agricole rămase în urmă cu secerişul, trebuie să manifeste mai multă preocupare faţă de organizarea muncii, să urmărească depăşirea ritmului zilnic stabilit iniţial pentru a recupera rămînerea în urmă. Posibilităţi există. Pentru aceasta însă trebuie avut grijă ca toate combinele să lucreze fără opriri, să li se repartizeze terenurile cele mai mecanizabile, să li se asigure saci suficienţi şi transportul continuu al boabelor în magazii. Munca manuală, care în multe cooperative agricole a avut un important rol în terminarea secerişului, trebuie folosită peste tot în mai mare măsură. Foarte important în munca pe ogoare este şi organizarea neîntîrziată a transportului snopilor la aici şi începerea treierişului, grăbirea arăturilor de vară, care în multe unităţi agricole întîrzie să înceapă, sau se desfăşoară într-un ritm prea lent faţă de numărul mare de tractoare ce le au la dispoziţie. Acolo unde recoltarea s-a făcut cu combinele se simte nevoia impulsionării eliberării terenului de paie pentru a face loc tractoarelor să execute arături. Sînt nenumărate cooperative agricole, în special în raioanele Luduş, Tîrnăveni şi Reghin unde cu toate că secerişul a fost terminat, întîrzie cu totul nejustificat transportul snopilor pe arie şi începerea treierişului încetineala cu care se fac aceste lucrări este evidentă în suprafeţele încă neconcludente pe care s-au făcut arături de vară. Decalajul creat între seceriş şi transportul la arii, între seceriş şi arături de vară este nepermis de mare în raioanele Luduş, Reghin şi Tîrnăveni. Cooperativele agricole rămase în urmă cu aceste lucrări trebuie ajutate să-şi organizeze mai bine munca, să respecte indicaţia dată de a începe transportul la aici la 3—5 zile după secerat şi de a face imediat arături. In raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, recoltatul fînurilor naturale este cea mai importantă lucrare ce se cere făcută neîntîrziat. Rezultate mai bune s-au obţinut în raionul Ciuc şi sub posibilităţi în Gheorghieni şi mai ales în Topliţa. Harta reprezintă situaţia la recoltatul griului în raioanele Luduş, Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Reghin şi Odorhei şi a cositului fîneţelor în raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Toplița. Alte 31 săli de clasă Comitetul executiv al Sfatului popular raional Tg.-Mureş şi sfaturile populare comunale acordă o atenţie deosebită construcţiei de noi şcoli. La cele 50 de săli de clasă construite anul trecut în raion, în acest an se mai adaugă încă 31 de săli. Ca urmare a muncii rodnice depuse de cetăţeni, pînă la jumătatea lunii iulie au fost date în folosinţă 23 săli de clasă, în localităţile: Vărgata, Veţca-Iacodu, Şardul Nirajului, Fîntînele, Călimăneşti etc. 206 hta treierate SÎNPAUL (prin telefon de la corespondentul nostru voluntar Nicolae Joldiş). La cooperativa agricolă din Sînpaul, batozele treieră fără întrerupere griul transportat pe aici. Terminînd în numai cîteva zile secerişul celor 453 ha cu grîu, țăranii cooperatori de aici au organizat imediat transportul pe arie. Şi aici munca e bine organizată, astfel că a fost deja treierat griul de pe 206 ha. La orzul treierat producţia medie realizată este de peste 2.400 kg la ha. Arătură de vară la Cucerdea „PROGNOZA" In zilele lui august fînurile cresc, după a doua coasă, clăile de grîne aşteaptă printre ultimele, treieriş vesel. In livezile din satele raionului Odorhei se auresc merele ionatane şi parmen. Este un decor frumos al cîmpului şi grădinilor, cu întinse culturi de sfeclă de zahăr şi cartofi. Pe fiecare tarla vezi muncind harnicii ţărani cooperatori. In pauzele ce le fac pentru masă, la umbra cîte unui măr rotat, la malul unui izvoraş rece, se înfiripă mereu aceleaşi discuţii, despre viitor, despre belşug. Izvorul plin de măreţie şi forţă, în care oamenii aceştia de pe Mureş şi de pe Tîrnave, cred cu toată tăria, ca şi întregul popor, sînt Directivele Congresului al IX-lea al partidului nostru. Privesc într-o margine de tarla, mîinile muncite, ale brigadierului Ervin Hodgyani de la cooperativa agricolă din satul Nicoleşti, cum răsfoiesc paginile Raportului prezentat la Congres. II ascult cum citeşte cu glas rar, pătruns de emoţie, sînt cuprins şi eu o dată cu ascultătorii, de acea căldură degajată din cuvintele pline de miez şi de adevăr, ale istoricului Document: — In perioada 1966—1970 producţia agricolă globală se prevede să crească cu circa 20 la sută faţă de media anilor 7967—7965 ... Pe ogoarele de la Nicoleşti, Ulieşti, Mugeni, Cristuru-Secuiesc, Forţeni, Bisericani recoltele sînt bune, viguroase, livezile încărcate de rod. Oamenii sînt bucuroşi. Congresul le-a deschis şi mai din plin calea largă, dreaptă a belşugului, iar amintirea multora din ei face să se cunoască mai bine dimensiunea prezentului, înalt prin recoltele şi frumuseţea livezilor, a luminii satelor, din an în an mai înfloritoare. Albert Kelemen, gospodar din Sklod, membru în cooperativa agricolă, de la înfiinţarea ei, îşi aminteşte din vremile de altădată, cînd culturile din cîmp şi pomii din livadă erau distruşi de dăunători. Cine nu-şi aduce aminte de atacurile de lăcuste şi omizi, cărora oamenii săraci, fără aportul ştiinţei şi tehnicii, nu le puteau opune nici o rezistenţă. In Documentele Congresului partidului nostru se fixează înălţimi recoltelor, dar o dată cu ele, se asigură şi măsurile de fertilizare a solului, de ameliorare, de apărare a florilor şi a spicelor de calamităţi, secetă şi dăunători. Am vizitat, zilele trecute, Staţiunea fito-sanitară de la Odorhei. Şeful staţiunii, inginerul agronom Tiberiu Zahari, ne spunea: „ După încheierea cooperativizării agriculturii, în 1962, au fost înfiinţate şi staţiunile de tipul nostru, destinate „prognozei şi avertizării" cultivatorilor, asupra pericolelor atacurilor de dăunători. Activitatea Staţiunii de prognoză şi avertizare din Odorhei se desfăşoară in întregul raion. Personalul calificat al staţiunii cercetează adîncul brazdelor, mugurii pomilor, înainte de înflorire, rădăcina plantelor leguminoase, frunzele de sfeclă şi de varză, într-un cuvînt toate mediile în care larvele de omizi, gîndaci şi alte insecte primejdioase pentru culturi şi fructe, se pot ivi şi dezvolta. Pe baza acestor cercetări temeinice, în cîmp şi în laborator, specialiştii fac din timp prognoza, cît de intense vor fi atacurile gîndacului de Colorado la cartofi, rapănul la meri şi la peri, puricele de in, făinarea mărului etc. La staţiune sînt cartate zeci de mii de cărţi poştale, tipărite de Consiliul Superior al Agriculturii, pe care este înfăţişată fie o creangă de păr — atacată de pilda, de păduchele de „San Jose" fie ,,gîndacul de Colorado". Pe altele, „gîndacul ghebos", care atacă grîu si aşa mai departe. Citesc pe faţa cărţii poştale textul tipărit: „Buletin de avertizare" — „Gîndacul ghebos (Zabrus Tenebriaides) este răspîndit mai ales în ..." Şi se dau apoi, indicaţii cum şi cu ce soluţie chimică se poate combate, care este timpul optim de distrugere a lui. „Prognoză şi avertizare". Două cuvinte încetăţenite în viaţa agricultorilor noştri. Despre valoarea lor ne vorbeşte tovarăşul Vasile Sima, tehnician fito-sanitar, şef de serviciu la Consiliul agricol raional. — Anual, pentru acţiunile fito-sanitare, în raionul nostru, se cheltuiesc de la buget aproape 3.000.000 lei... Nu s-a mai văzut pînă în anii agriculturii socialiste, ca statul să efectueze gratuit stropirea tuturor pomilor, să distribuie materiale chimice scumpe, de peste 1.500.000 lei, la Odorhei, pentru ca griul şi cartoful şi varza şi sfecla să rodească din plin, nesupărate de insectele ce în alte vremuri provocau zguduitoare distrugeri, pierderi incalculabile ... Şi la ce sume uriaşe se ridică aceste alocări pe ţară!... Iată, de aceste lucruri ţin seama cooperatorii din Forţeni, care şi-au plantat 4.000 de cireşi, cea mai mare livadă de acest gen din raion — peste 40.000 de meri şi de peri — simţind că munca lor este apărată de stat. La fel şi cooperatorii din Cristur, care în anul trecut, şi datorită „Prognozei", au strîns cîte 30 de tone de sfeclă de zahăr la hectar. De aceste lucruri ţin seama toţi cooperatorii ţării, care sînt astfel ajutaţi şi încurajaţi, în lupta pentru recolte bogate. „Prognoza", instituţie, care arată grija partidului şi statului, ca recoltele să crească în picioare, să înveselească prin belşugul lor inima ţării!... TUDOR MANTA Forestierii - oameni cu bogate cunoştinţe profesionale Ridicarea permanentă a nivelului profesional al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, lărgirea orizontului lor tehnic şi ştiinţific corespunzător cerinţelor actuale ale producţiei, constituie o preocupare centrală a conducerii administrative şi a comitetului sindicatului din întreprinderea forestieră din Topliţa. Pentru bunul mers al activităţii întreprinderii, nivelul calificării profesionale are o importanţă deosebită. Tocmai de aceea am căutat să folosim forme şi metode cît mai variate în perfecţionarea pregătirii profesionale. Unul din factorii esenţiali de care am ţinut cont în organizarea formelor de calificare a fost o tematică adecvată. Temele au fost fixate în aşa fel încît materialele predate au corespuns întru totul cerinţelor reale ale producţiei. In cele ce urmează mă voi referi la modul în care s-a rezolvat la noi în întreprindere problema calificării şi perfecţionării profesionale a muncitorilor şi tehnicienilor, cu sau fără scoaterea lor din producţie. In primul rînd, am ţinut cont de cele trei sectoare de bază: silvicultura, exploatarea şi industrializarea, precum şi de răspîndirea lor pe un teritoriu destul de vast. Astfel s-a ivit necesitatea organizării cursurilor pe secţii şi locuri de muncă, fără scoaterea din producţie, precum şi a altora, cu scoaterea din producţie pe timp de 2—3 luni _ în funcţie de meserie, înzestrarea sectoarelor cu mecanisme a impus organizarea de cursuri de calificare cu scoatere din producţie pentru mecanici de ferăstraie, funiculare, instalaţii de încărcat etc. De subliniat că în această ramură au apărut profesii noi, care cer o calificare superioară. In selecţionarea cadrelor ne-am orientat asupra celor care îndrăgeau aceste meserii şi în special tineri. Aşa am reuşit ca în ultimii ani să calificăm 138 de mecanici ferăstraie, 37 de funicularişti şi 15 mecanici pentru instalaţii de încărcat-descărcat. Eficienţa bunei calificări se reflectă şi în indicii de mecanizare realizaţi în întreprindere. Astfel, la secţionat s-au realizat indici de 53,35 la sută, iar la încărcat de 78,48 la sută, depăşindu-se astfel prevederile celui de-al Vlll-lea Congres al P.C.R. De reliefat şi următorul fapt: mecanicii noştri de ferăstraie nu sînt simpli mînuitori ai mecanismelor, ci şi nişte sortatori pricepuţi. Expunerile şi demonstraţiile practice au fost ţinute de ingineri şi tehnicieni specialişti în sortarea masei lemnoase. Un alt curs de ridicare a calificării, tot exploatări, a fost organizat pentru sortatorii de fag, recepţioneri şi expeditori, pe sectoare. Cadrele tehnice şi inginereşti s-au deplasat la gurile de exploatare. Acolo au demonstrat practic, tehnica sortării judicioase şi eficienţa ei. Semnificativ este şi faptul că la cursurile desfăşurate la locurile de producţie au participat şi alţi muncitori şi, în special, şefii de echipe şi brigăzi. Rezultatul cursurilor se vădeşte în valorificarea la un grad superior a masei lemnoase. In ultimii cinci ani, volumul sortimentelor superioare de celuloză fag pentru export, al lobdelor industriale, al mangalului de bocșă, al aracilor de vie și al altor sortimente care înainte se valorificau numai ca lemn de foc, a crescut cu 81.000 mc. Valoarea unui metru cub de masă lemnoasă exploatată a crescut de la 282 la 320 lei, iar pierderile anuale de exploatare s-au redus pînă la 1.500— 2.000 mc. Şi în fabricile noastre de cherestea am acordat atenţie permanentă ridicării calificării. Urmarea? Defectele de fabricaţie ale cherestelei sînt în continuă scădere iar procentul calităţii superioare a crescut faţă de plan cu 5,2 la fag şi cu 1,8 la răşinoase. Cu toate realizările frumoase înregistrate în această direcţie, nu ne putem declara mulţumiţi pe deplin. Avem încă unele secţii în care se resimte insuficienta preocupare faţă de ridicarea cunoştinţelor profesionale. Şi, în special, în secţiile de reparaţii şi întreţinere a utilajelor. Aici, defecţiunile tehnice sînt încă destul de frecvente. In fabricile de cherestea, cu toate că s-au adus o serie de îmbunătăţiri parametrilor de funcţionare a agregatelor, totuşi, nu am reuşit peste tot să le folosim raţional. Aşa s-a întîmplat cu dispozitivele de înclinare a pînzelor de gatere. Modelele metalice de tăiere nu se utilizează nici acum la toate gaterele, în special, la Lunca Bradului şi Topliţa, unde se mai folosesc procedeele vechi. Una din căile principale prin care colectivul întreprinderii noastre participă direct la perfecţionarea producţiei, la promovarea tehnicii înaintate este mişcarea de inovaţii. In ultimii şase ani, la noi, s-au înregistrat 261 de inovaţii şi raţionalizări, iar numărul inovatorilor a crescut la 220. Pentru ca toţi muncitorii să poată citi şi studia cărţile, revistele şi publicaţiile apărute în legătură cu noutăţile tehnice, în întreprindere există o bibliotecă centrală iar la sectoare sînt organizate biblioteci volante. întregul nostru colectiv se străduieşte să-şi însuşească cunoştinţe tehnice cît mai temeinice pentru ca măreţele sarcini trasate forestierilor de Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român să fie îndeplinite cu succes. ing. NICOLAE SOLOMON director I.F. Topliţa Simpozioane. Vineri, 30 iulie, la Tîrgu-Mureş şi Gheorghieni au avut loc interesante simpozioane închinate proiectului noii Constituţii. Ele au fost sugestiv intitulate: „Legea fundamentală a României Socialiste". La simpozionul din Tîrgu-Mureş au luat cuvîntul tovarăşii Ene Iustin, vicepreşedintele Tribunalului regional, Aurel Tero, secretarul Sfatului popular orăşenesc, şi Kovács Ludovic, economist. La ambele simpozioane s-a vorbit despre orinduirea socială şi de stat a Republicii Socialiste România, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, organele superioare şi locale ale puterii de stat, rolul statului socialist în construirea socialismului etc. Vorbitorii au subliniat entuziasmul cu care întregul popor a primit proiectul noii Constituţii, care întruchipează năzuinţele de veacuri ale tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, consfinţeşte victoriile istorice ale poporului nostru muncitor, obţinute sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român. In zilele următoare, asemenea simpozioane vor fi organizate la Topliţa şi Odorhei. »MELODIA« loace moderne de audiţie, care permite deservirea, concomitent, a 4 cumpărători. De la o masă de comandă, realizată pe plan local de tgv. Luca Alexandru, se pot pune în funcţiune, în acelaşi timp, 4 picupuri. Trei persoane pot audia plăcile solicitate în cabine special amenajate, iar a patra în incinta magazinului. Cataloage cu discurile aflate în magazin stau la dispoziţia cumpărătorilor, uşurindu-le alegerea. Magazinul „Melodia" este profilat şi pe desfacerea de instrumente muzicale. O mare varietate de instrumente stau la dispoziţia solicitatorilor. Deschiderea acestui magazin de specialitate în oraşul Tg.-Mureş este binevenită. De relevat mobilierul elegant, al cărui realizator este tov. Benke Iosif. In concordanţă cu noile condiţii, publicul tîrgumureşean aşteaptă o aprovizionare mai bună ca pînă acum cu cele mai recente imprimări, în toate domeniile muzicii. Amatorii de muzică imprimată pe discuri din Tg.-Mureş au la dispoziţie, de cîteva zile, un elegant magazin de specialitate. Magazinul „Melodia", deschis în Piaţa Trandafirilor, în localul care adăpostea pînă nu de mult, magazinul de confecţii la semicomandă, este înzestrat cu mii PAGINA A 3-A MAGAZIN