Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-12 / nr. 216

ORCAN Al COMITETUIUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARĂ $1 Al SFĂTUI­UI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 216 (2.331) Duminică, 12 septembrie 1965 4 pagini 25 bani ANCHETA NOASTRĂ. ’ Griul, una din culturile de bază din regiunea noastră, poate asigura producţii mari cu condiţia să se pregătească din timp terenul, să se folosească cantităţi sporite de în­grăşăminte naturale şi chimice, să se îmbunătăţească structura soluri­lor în favoarea celor de mare pro­ductivitate şi să se însămînţeze toate suprafeţele numai în epoca optimă. Vremea în­sămînţărilor se apropie şi primul pas ce îl vom fa­ce în epoca optimă trebuie să gă­sească fiecare unitate agricolă bi­ne pregătită. In aceste zile, princi­palele eforturi ale lucrătorilor de pe ogoare sînt îndreptate spre pre­gătirea şi fertilizarea solurilor unde se va însămînţa grîul. Pen­tru a cunoaşte care este situa­ţia acestor terenuri, redacţia ziaru­lui nostru a întreprins o anchetă în cîteva unităţi agricole din raionul Luduş. Ce ne spune situaţia de la raion Cooperativa agricolă din Vidrasău figurează la consiliul agricol raional cu o situaţie mai bună decît mul­te alte unităţi din raion. Aici au fost pregătite pentru însămînţările de toamnă peste 200 ha de teren. Pe o suprafaţă de 150 ha au fost încorporate 3.000 tone de îngrăşă­minte naturale, iar 70 ha au fost îngrăşate cu 16 tone de îngrăşă­minte chimice. La cooperativa agri­colă din Ogra au fost făcute ară­turi pentru însămînţări pe o supra­faţă de 250 ha din care 50 ha au fost îngrăşate cu 1.000 tone de bălegar de grajd, la cooperativa din Roşiori au fost arate 200 ha, la Chimitelnic au fost arate 214 ha din care 130 ha au fost îngrăşate cu 33 tone de îngrăşăminte chimi­ce şi 20 ha cu 400 tone de băle­gar de grajd. In raionul Luduş au fost îngrăşate pînă acum 2.092 ha cu 41.936 tone de bălegar de grajd şi 825 ha cu îngrăşăminte chi­mice. Această situaţie însă nu este ge­nerală, în multe cooperative agri­cole suprafeţele pregătite sunt mici. Pe teren, în unităţile vizitate, am găsit şi principala cauză a acestei situaţii. Deşi consiliul agricol raio­nal a recomandat cooperativelor a­­gricole să facă cu foarte multă gri­jă amplasarea culturilor, în multe unităţi grîul a fost amplasat pe su­prafeţe foarte mari după porumb. Pe aceste terenuri, dată fiind întîr­­zierea vegetaţiei, nu va exista prac­tic posibilitatea ca pregătirea patu­lui germinativ să se facă în condi­ţii bune şi să se însămînţeze în epoca optimă. Atenţie, tovarăşi de la Miheş! Cooperativa agricolă de produc­ţie din Miheş a început cu multă însufleţire să pregătească condiţii mai bune pentru cultura griului. A­­cest lucru este explicat şi prin fap­tul că o mare parte din culturi au fost calamitate de grindină, iar coo­peratorii sînt hotărîţi să recupereze în anul ce vine această pierdere. Hotărîrea însă nu este suficientă, ea trebuie însoţită de măsuri bine chibzuite şi aplicate cu fermitate. Pentru toamna acestui an a fost pla­nificat să se însămînţeze 440 ha cu griu. Amplasarea a fost făcută şi s-a trecut la pregătirea terenului In planul de amplasare, în afară de alte culturi, figurează 95 ha care au fost cultivate cu griu şi 34 ha cu borceag de primăvară. Pe aceste suprafeţe au fost făcute ară­turi de vară îndată după seceriş, iar de cîteva zile au fost discuite şi îngrăşate. Gata de însămînţare este şi terenul care înainte a fost cultivat cu mazăre. In perimetrul unităţii însă, mai sînt şi suprafeţe care cu toate că au fost eliberate de culturi şi sînt cuprinse şi în planul de amplasa­ M. BĂLDEANU (Continuare In pag. a 2-a) Vremea însămînţărilor se apropie ș­i care este situaţia terenurilor?" Nivelul învățămîntului de partid depinde în bună măsură de gradul de pregătire al propagandiştilor In curînd, se va deschide noul an — 1965—1966 — în învăţămîn­­tul de partid. In toate cercurile şi cursurile de partid se vor studia Documentele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Or­ganelor şi organizaţiilor de partid le revine sarcina să acorde cercu­rilor şi cursurilor din unităţile in­dustriale şi agricole sprijin perma­nent în buna funcţionare a acesto­ra, în scopul studierii amănunţite, al însuşirii şi cunoaşterii temeinice de către cursanţi a conţinutului Documentelor. In acest sens sarcini de răspundere le revin şi propa­gandiştilor. După cum este cunos­cut, nivelul conţinutului învăţămîn­­tului de partid depinde în mare măsură de gradul de pregătire po­­litico-ideologică al propagandiştilor. In raportul prezentat la Congresul al IX-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat că : ,,Sarcina principală a activităţii po­­litico-ideologice este de a asigura înarmarea membrilor de partid şi a maselor largi cu ideile marxism­­ieninismului, cu linia politică a partidului în problemele interne şi internaţionale, în vederea mobili­zării lor la realizarea îndatoririlor ce le revin în opera de construire a socialismului. Este de asemenea necesar să se acorde toată atenţia educării membrilor de partid în spi­ritul tradiţiilor glorioase ale parti­dului nostru, ale clasei muncitoa­re, tradiţiilor de luptă ale poporu­lui, în spiritul devotamentului ne­precupeţit faţă de partid, faţă de cauza construirii socialismului". Propagandiştilor le revin sarcini de mare răspundere, pe care le vor putea duce cu succes la îndeplini­re numai ridicîndu-şi în perma­nenţă nivelul cunoştinţelor politice­ ideologice, generalizînd experien­ţa cea mai bună. Ţinînd seama de această cerinţă, Comitetul regio­nal de partid a organizat pentru pregătirea propagandiştilor un curs de 12 zile. La curs au participat 437 propagandişti, în special tova­răşi cu mai puţină experienţă în a­­cest domeniu. La baza pregătirii lor au stat Documentele Congresu­lui al IX-lea al partidului. Materia­lul studiat a fost axat pe următoa­rele teme : Industrializarea socia­listă a ţării, obiectiv central al po­lticii economice a partidului; Dez­voltarea intensivă, multilaterală a agriculturii; Orînduirea socială so­cialistă, înflorirea naţiunii şi a sta­tului socialist; Constituţia Republi­cii Socialiste România, legea funda­mentală a statului; Munca ideolo­gică a partidului, dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a maselor. In cadrul celor 17 grupe de stu­diu organizate, accentul principal a fost pus pe studiul individual. Conducerea cursului s-a străduit să ajute propagandiştii în îmbogă­ţirea cunoştinţelor lor teoretice şi practice. Vizitele făcute la Combi­natul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş şi la cooperativa agricolă de producţie din Ernei au contri­buit la cunoaşterea tehnicii moder­ne, a metodelor înaintate de lucra­re a pămîntului. Acelaşi scop l-au urmărit şi prezentarea filmelor do­cumentare, precum şi expunerile cadrelor de conducere din unele unităţi economice. De exemplu, Emil Păsat, vicepreşedinte al Consi­liului agricol regional, a vorbit cursanţilor despre creşterea anima­lelor şi despre sarcinile de viitor în acest domeniu în regiunea noastră iar Mişu Krafft, directorul Termocen­tralei de la tern­et, despre electrifi­carea ţării. Astfel, propagandiştii au fost ajutaţi să se pregătească temei­nic pentru seminarii. Cu multă străduinţă şi cu mult interes au studiat şi aprofundat Documentele Congresului şi materialul bibliogra­fic indicat propagandiştii Teodor Olaru, Iuliu Pataki, Petru Lechinţan şi alţi tovarăşi. In cadrul discuţiilor, aceştia au vorbit cu competenţă despre justeţea politicii partidului în domeniul industrializării socialis­te a ţării Au accentuat rolul im­portant al industrializării pentru progresul întregii economii, pentru dezvoltarea multilaterală a societă­ţii socialiste, pentru ridicarea nive­lului de trai al oamenilor muncii; au vorbit pe larg despre sarcinile ce stau în faţa agriculturii; au scos în evidenţă îndatoririle organizaţii­lor de partid din industrie şi agri­cultură în următorii cinci ani. După cum apreciază conducerea cursului, pregătirea care a avut loc a contribuit în măsură însemnată la cunoaşterea temeinică de către pro­pagandişti a Documentelor Congre­sului al IX-lea, la îndeplinirea în cursul anului de către aceştia în bune condiţii a sarcinii încredinţate. ★ Propagandiştii de la sate, care nu au participat la cursul de pregătire, au studiat în mod organizat Documen­tele Congresului la sediul comite­telor raionale de partid, timp de cinci zile. Propagandiştii din unită­ţile industriale, instituţii şi coopera­tivele meşteşugăreşti sînt pregătiţi în cîte două după-mese săptămînal la sediul comitetelor raionale de par­tid. Aceste pregătiri, contribuie, de asemenea, la buna desfăşurare a ac­tivităţii propagandiştilor de la ora­şe şi sate, la ridicarea nivelului în­­vățămîntului de partid. I I I I I Cooperatorii din Lupeni, raionul Odorhei, însămînțează grîul. o­ cuitori ai Moscovei au venit să Cuvîntarea tovarăşului * Leonid Brejnev DRAGA TOVARĂŞE CEAUŞESCU, DRAGA TOVARĂŞE MAURER, DRAGI PRIETENI ROMANI, TO­VARĂŞI,I Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re-I­publicii Socialiste România în U­­niunea Sovietică a durat ceva mai mult de o săptămînă.I Astăzi ne-am adunat aici pen­tru a conduce pe oaspeţii noştri care pleacă spre patrie şi pentru­ a le ura drum bun. In timpul călătoriei prin Uniunea I Sovietică dv., dragi tovarăşi, aţi­­ vizitat trei oraşe-erou: Moscova — capitala noastră — Leningradul şi Volgogradul, aţi vizitat o serie de întreprinderi industriale şi instituţii­ culturale. Acest lucru v-a dat po­sibilitatea să vedeţi personal cum ■ trăieşte poporul nostru, preocupă­rile sale, felul cum munceşte pen­tru ţelul măreţ , construirea co-I munismului. Sperăm că numeroasele întîlniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă daţi seama mai bine de senti­mentele calde, prieteneşti, de res- I pectul pe care-l nutresc faţă de­­ poporul român. I In cursul vizitei dv. am avut posibilitatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele re­laţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, în problemele actuale a­le situaţiei internaţionale contem­­porane şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Noi preţuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfăşurat într-o at­mosferă de sinceritate şi cordiali­tate, s-au caracterizat prin spiritul internaţionalismului socialist auten­tic. Rezultatul concret al convorbiri­lor va fi dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti în­tre partidele şi guvernele noastre, între cele două popoare ale noas­tre. Sîntem profund convinşi că a­­ceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacţie de toţi acei cărora Ie este scumpă cauza păcii şi socialismului, care luptă pentru întărirea unităţii lagărului socialist, pentru coeziunea mişcării comu­niste internaţionale. Vă rugăm, dragi tovarăşi, ca la întoarcerea în patrie să transmiteţi poporului român frate, comunişti­lor din România salutul nostru cor­dial şi urări de noi succese în con­strucţia socialistă. Trăiască Partidul Comunist Ro­mân! Să trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească între Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. La revedere, dragi prieteni. Drum bun! COMUNICAT cu privire la vizita în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice So­cialiste, între 3 şi 11 septembrie 1965, delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. In timpul şederii în Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste, mem­brii delegaţiei române au vizitat, în afară de capitala Uniunii Sovietice — Moscova — oraşele Volgograd şi Leningrad. Ei au vizitat întreprin­deri industriale, monumente cultu­­ral-istorice, s-au întîlnit cu condu­cători ai organelor de partid şi de stat din Moscova, din regiunile Vol­gograd şi Leningrad, cu oameni ai muncii, luînd cunoştinţă şi cu a­­cest prilej de viaţa şi realizările po­porului sovietic. Oaspeţilor români li s-a făcut pre­tutindeni o primire călduroasă şi cordială, care reflectă sentimentele de prietenie ale poporului sovietic faţă de poporul frate român. De­legaţia şi-a exprimat mulţumirea sin­ceră pentru ospitalitatea prieteneas­că şi cordialitatea de care s-a bucu­rat în Uniunea Sovietică. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii S­ialiste Ro­mânia a avut întîlniri şi a purtat convorbiri cu tovarăşii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., A .I. Mi­koian, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., şi cu alţi conducători de partid şi de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice So­cialiste. La tratativele care au avut loc au luat parte: — din partea română tovară­şii: Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv şi al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Apos­tol, membru al Comitetului Execu­tiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Alexan­dru Bîrlădeanu, membru al Comi­tetului Executiv şi al Prezidiului Per­manent al C C. al P.C.R., prim-vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al aface­rilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Cuină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Re­publicii Socialiste România în U.R.S.S. — din partea sovietică tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., se­cretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Se­­lepin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novikov, membru al C.C. al P.C.U.S., vice­președinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., P. F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor exter­ne al U.R.S.S., I .K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul U­­niunii Sovietice în Republica Socia­listă România. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prie­tenie şi cordialitate, a avut loc un schimb sincer şi util de păreri a­­supra problemelor dezvoltării re­laţiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi mişcării comunis­te şi muncitoreşti mondiale. I. Părţile au constatat cu satisfac­ţie că prietenia frăţească dintre po­porul român şi poporul sovietic, relaţiile dintre Republica Socialis­tă România şi Uniunea Sovietică se întăresc şi se dezvoltă cu suc­ces pe baza principiilor marxism­­leninismului, internaţionalismului socialist, colaborării şi întrajutoră­rii tovărăşeşti, în condiţiile strictei respectări a egalităţii în drepturi, respectării reciproce a indepen­denţei şi suveranităţii, neamestecu­lui reciproc în treburile interne şi îmbinării pe această bază a inte­reselor fiecărei ţări cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegaţiile s-au informat reci­proc asupra desfăşurării construirii socialismului şi comunismului în ţările lor, asupra celor mai impor­tante măsuri ce se înfăptuiesc în Republica Socialistă România şi­ U­­niunea Republicilor Sovietice So­cialiste. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Socialiste Ro­mânia subliniază cu deosebită sa­tisfacţie realizările poporului so­vietic în creşterea forţelor de pro­ducţie şi dezvoltarea bazei tehni­­co-materiale a comunismului, în progresul tehnic şi dezvoltarea ştiinţei şi culturii, în ridicarea ni­velului de trai al oamenilor so­vietici. Forţa creatoare şi entuzias­mul oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist au transformat Uniunea Sovietică într-o mare pu­tere industrială. Poporul sovietic, dezvoltînd multilateral, cu multă energie, economia naţională, ob­ţine succese însemnate în înde­plinirea sarcinilor construcţiei co­muniste trasate de cel de-al XXII- lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Realizările po­porului sovietic reprezintă o con­tribuţie de seamă la întărirea sis­temului socialist mondial, la trium­ful cauzei socialismului şi păcii. Partea sovietică și-a exprimat sa­ (Continuare în pag. a 2-a) încheierea vizitei in U­. R. S. S. a delegaţiei de partid şi pvernamentale a Republicii Socialiste România Plecarea din Moscova I MOSCOVA 11. — Coresponden-­ tul Agerpres, Silviu Podină, trans­mite: Sîmbătă dimineaţa a părăsit Mos-I cova delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, care la­ invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a gu­vernului sovietic a făcut o vizită­ oficială în U.R.S.S. Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul oraşului de aeropor­ I­­ul Vnukovo se aflau arborate dra­pelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Uniunii Sovietice.­­ De-a lungul traseului, mii de le­conducă pe reprezentanţii poporu­lui român. Aeroportul Vnukovo era împo­dobit cu drapelele de stat ale ce­lor două ţări. La ora 9:30, la aeroport soseşte delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Membrii delegaţiei române au fost conduşi la plecare de tovarăşii L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Şelepin, P. N. De­­mirev, I. V. Andropov, M. A. Le­­seciko, P. F. Lomako, A. A. Gromî­ko, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniş­tri şi alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Moscova, numeroşi muncitori din capitala sovietică, ziarişti. Erau prezenţi membrii Ambasa­dei Republicii Socialiste România la Moscova. Garda de onoare aliniată pe pla­toul aerogării prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România şi U­­niunii Sovietice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­soţit de tovarăşul Leonid Brejnev, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei ro­mâne îşi iau rămas bun de la per­soanele oficiale sovietice şi de la şefii misiunilor diplomatici acre­ditaţi la Moscova, care au venit să-l conducă.­­Locuitorii Moscovei aplaudă căl­duros şi scandează lozinci în cin­stea prieteniei româno-sovietice. Un grup de pionieri oferă flori mem­brilor delegaţiei. Tovarăşii L. I. Brejnev şi Nicolaa Ceauşescu rostesc cuvîntări de ră­mas bun. Membrii delegaţiei române şi iau apoi un călduros rămas bun de la conducătorii Partidului Co­munist şi ai guvernului sovietic. împreună cu delegaţia a plecat spre Bucureşti ambasadorul U.R.S.S. în Republica Socialistă România, L­t. Jegalin. t Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu DRAGĂ TOVARĂŞE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂŞE KOSÎGHIN, DRAGI TOVARĂŞI, Vizita pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România a făcut-o în Uniu­nea Sovietică la acum sfîrşit. Ple­căm cu amintirea plăcută a întîlniri­­lor avute cu harnicii oameni sovie­tici, cu bogate impresii despre mun­ca adîptată şi despre realizările ob­ţinute de popoarele Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, sub con­ducerea Partidului Comunist, în o­­pera de construire a comunismu­lui. Manifestările de cordialitate fră­ţească cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni sînt expresia relaţiilor de prietenie care leagă popoarele român şi sovietic. In cadrul convorbirilor sincere şi utile purtate cu conducătorii Par­tidului Comunist şi ai guvernului sovietic, în legătură cu un larg cerc de probleme care interesează ţările şi partidele noastre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndrep­tate spre intensificarea relaţiilor din­tre cele două ţări şi popoare. Sîntem convinşi că vizita pe care am făcut-o în Uniunea Sovietică va contribui la dezvoltarea colaborării dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea prieteniei româno-sovieti­ce, spre binele ambelor noastre po­poare, în interesul cauzei socialis­mului şi păcii. Mulţumim încă odată oamenilor sovietici pentru prietenia şi ospi­talitatea cu care ne-au înconjurat, tuturor tovarăşilor care s-au îngri­jit ca vizita noastră să fie rodnică şi plăcută. Exprimăm în mod deo­sebit mulţumiri populaţiei Mosco­vei pentru primirea şi însoţirea foar­te călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes în muncă pentru înflori­rea patriei sovietice, pentru con­struirea societăţii comuniste. Trăiască Partidul Comunist al U­­niunii Sovietice! Trăiască prietenia româno-sovieti­­că! La revedere, dragi tovarăşi şi prie­teni! ( Sosirea în Bucureşti Sîmbătă la amiază, s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român care, la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al­­..R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mi­zil, Manea Mănescu, Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România în Uniu­nea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovară­şii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Petre Borilăi ,Constantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Gheorghe Ră­­dulescu, Leonte Răutu, Leontin Să­­lăjan, Ştefan Voitec, de membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R., de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine.­­ Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, membrii amba­sadei Uniunii Sovietice şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic. Cu acelaşi avion a sosit de la Moscova şi ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România, I. K. Jegalin. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au întîmpinat cu căldură pe mem­brii delegaţiei. Pionieri le-au oferit flori. » ',JAg§M£sI

Next