Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)
1965-09-12 / nr. 216
ORCAN Al COMITETUIUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARĂ $1 Al SFĂTUIUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 216 (2.331) Duminică, 12 septembrie 1965 4 pagini 25 bani ANCHETA NOASTRĂ. ’ Griul, una din culturile de bază din regiunea noastră, poate asigura producţii mari cu condiţia să se pregătească din timp terenul, să se folosească cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale şi chimice, să se îmbunătăţească structura solurilor în favoarea celor de mare productivitate şi să se însămînţeze toate suprafeţele numai în epoca optimă. Vremea însămînţărilor se apropie şi primul pas ce îl vom face în epoca optimă trebuie să găsească fiecare unitate agricolă bine pregătită. In aceste zile, principalele eforturi ale lucrătorilor de pe ogoare sînt îndreptate spre pregătirea şi fertilizarea solurilor unde se va însămînţa grîul. Pentru a cunoaşte care este situaţia acestor terenuri, redacţia ziarului nostru a întreprins o anchetă în cîteva unităţi agricole din raionul Luduş. Ce ne spune situaţia de la raion Cooperativa agricolă din Vidrasău figurează la consiliul agricol raional cu o situaţie mai bună decît multe alte unităţi din raion. Aici au fost pregătite pentru însămînţările de toamnă peste 200 ha de teren. Pe o suprafaţă de 150 ha au fost încorporate 3.000 tone de îngrăşăminte naturale, iar 70 ha au fost îngrăşate cu 16 tone de îngrăşăminte chimice. La cooperativa agricolă din Ogra au fost făcute arături pentru însămînţări pe o suprafaţă de 250 ha din care 50 ha au fost îngrăşate cu 1.000 tone de bălegar de grajd, la cooperativa din Roşiori au fost arate 200 ha, la Chimitelnic au fost arate 214 ha din care 130 ha au fost îngrăşate cu 33 tone de îngrăşăminte chimice şi 20 ha cu 400 tone de bălegar de grajd. In raionul Luduş au fost îngrăşate pînă acum 2.092 ha cu 41.936 tone de bălegar de grajd şi 825 ha cu îngrăşăminte chimice. Această situaţie însă nu este generală, în multe cooperative agricole suprafeţele pregătite sunt mici. Pe teren, în unităţile vizitate, am găsit şi principala cauză a acestei situaţii. Deşi consiliul agricol raional a recomandat cooperativelor agricole să facă cu foarte multă grijă amplasarea culturilor, în multe unităţi grîul a fost amplasat pe suprafeţe foarte mari după porumb. Pe aceste terenuri, dată fiind întîrzierea vegetaţiei, nu va exista practic posibilitatea ca pregătirea patului germinativ să se facă în condiţii bune şi să se însămînţeze în epoca optimă. Atenţie, tovarăşi de la Miheş! Cooperativa agricolă de producţie din Miheş a început cu multă însufleţire să pregătească condiţii mai bune pentru cultura griului. Acest lucru este explicat şi prin faptul că o mare parte din culturi au fost calamitate de grindină, iar cooperatorii sînt hotărîţi să recupereze în anul ce vine această pierdere. Hotărîrea însă nu este suficientă, ea trebuie însoţită de măsuri bine chibzuite şi aplicate cu fermitate. Pentru toamna acestui an a fost planificat să se însămînţeze 440 ha cu griu. Amplasarea a fost făcută şi s-a trecut la pregătirea terenului In planul de amplasare, în afară de alte culturi, figurează 95 ha care au fost cultivate cu griu şi 34 ha cu borceag de primăvară. Pe aceste suprafeţe au fost făcute arături de vară îndată după seceriş, iar de cîteva zile au fost discuite şi îngrăşate. Gata de însămînţare este şi terenul care înainte a fost cultivat cu mazăre. In perimetrul unităţii însă, mai sînt şi suprafeţe care cu toate că au fost eliberate de culturi şi sînt cuprinse şi în planul de amplasa M. BĂLDEANU (Continuare In pag. a 2-a) Vremea însămînţărilor se apropie și care este situaţia terenurilor?" Nivelul învățămîntului de partid depinde în bună măsură de gradul de pregătire al propagandiştilor In curînd, se va deschide noul an — 1965—1966 — în învăţămîntul de partid. In toate cercurile şi cursurile de partid se vor studia Documentele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Organelor şi organizaţiilor de partid le revine sarcina să acorde cercurilor şi cursurilor din unităţile industriale şi agricole sprijin permanent în buna funcţionare a acestora, în scopul studierii amănunţite, al însuşirii şi cunoaşterii temeinice de către cursanţi a conţinutului Documentelor. In acest sens sarcini de răspundere le revin şi propagandiştilor. După cum este cunoscut, nivelul conţinutului învăţămîntului de partid depinde în mare măsură de gradul de pregătire politico-ideologică al propagandiştilor. In raportul prezentat la Congresul al IX-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat că : ,,Sarcina principală a activităţii politico-ideologice este de a asigura înarmarea membrilor de partid şi a maselor largi cu ideile marxismieninismului, cu linia politică a partidului în problemele interne şi internaţionale, în vederea mobilizării lor la realizarea îndatoririlor ce le revin în opera de construire a socialismului. Este de asemenea necesar să se acorde toată atenţia educării membrilor de partid în spiritul tradiţiilor glorioase ale partidului nostru, ale clasei muncitoare, tradiţiilor de luptă ale poporului, în spiritul devotamentului neprecupeţit faţă de partid, faţă de cauza construirii socialismului". Propagandiştilor le revin sarcini de mare răspundere, pe care le vor putea duce cu succes la îndeplinire numai ridicîndu-şi în permanenţă nivelul cunoştinţelor politice ideologice, generalizînd experienţa cea mai bună. Ţinînd seama de această cerinţă, Comitetul regional de partid a organizat pentru pregătirea propagandiştilor un curs de 12 zile. La curs au participat 437 propagandişti, în special tovarăşi cu mai puţină experienţă în acest domeniu. La baza pregătirii lor au stat Documentele Congresului al IX-lea al partidului. Materialul studiat a fost axat pe următoarele teme : Industrializarea socialistă a ţării, obiectiv central al polticii economice a partidului; Dezvoltarea intensivă, multilaterală a agriculturii; Orînduirea socială socialistă, înflorirea naţiunii şi a statului socialist; Constituţia Republicii Socialiste România, legea fundamentală a statului; Munca ideologică a partidului, dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. In cadrul celor 17 grupe de studiu organizate, accentul principal a fost pus pe studiul individual. Conducerea cursului s-a străduit să ajute propagandiştii în îmbogăţirea cunoştinţelor lor teoretice şi practice. Vizitele făcute la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş şi la cooperativa agricolă de producţie din Ernei au contribuit la cunoaşterea tehnicii moderne, a metodelor înaintate de lucrare a pămîntului. Acelaşi scop l-au urmărit şi prezentarea filmelor documentare, precum şi expunerile cadrelor de conducere din unele unităţi economice. De exemplu, Emil Păsat, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional, a vorbit cursanţilor despre creşterea animalelor şi despre sarcinile de viitor în acest domeniu în regiunea noastră iar Mişu Krafft, directorul Termocentralei de la ternet, despre electrificarea ţării. Astfel, propagandiştii au fost ajutaţi să se pregătească temeinic pentru seminarii. Cu multă străduinţă şi cu mult interes au studiat şi aprofundat Documentele Congresului şi materialul bibliografic indicat propagandiştii Teodor Olaru, Iuliu Pataki, Petru Lechinţan şi alţi tovarăşi. In cadrul discuţiilor, aceştia au vorbit cu competenţă despre justeţea politicii partidului în domeniul industrializării socialiste a ţării Au accentuat rolul important al industrializării pentru progresul întregii economii, pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii socialiste, pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii; au vorbit pe larg despre sarcinile ce stau în faţa agriculturii; au scos în evidenţă îndatoririle organizaţiilor de partid din industrie şi agricultură în următorii cinci ani. După cum apreciază conducerea cursului, pregătirea care a avut loc a contribuit în măsură însemnată la cunoaşterea temeinică de către propagandişti a Documentelor Congresului al IX-lea, la îndeplinirea în cursul anului de către aceştia în bune condiţii a sarcinii încredinţate. ★ Propagandiştii de la sate, care nu au participat la cursul de pregătire, au studiat în mod organizat Documentele Congresului la sediul comitetelor raionale de partid, timp de cinci zile. Propagandiştii din unităţile industriale, instituţii şi cooperativele meşteşugăreşti sînt pregătiţi în cîte două după-mese săptămînal la sediul comitetelor raionale de partid. Aceste pregătiri, contribuie, de asemenea, la buna desfăşurare a activităţii propagandiştilor de la oraşe şi sate, la ridicarea nivelului învățămîntului de partid. I I I I I Cooperatorii din Lupeni, raionul Odorhei, însămînțează grîul. o cuitori ai Moscovei au venit să Cuvîntarea tovarăşului * Leonid Brejnev DRAGA TOVARĂŞE CEAUŞESCU, DRAGA TOVARĂŞE MAURER, DRAGI PRIETENI ROMANI, TOVARĂŞI,I Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re-Ipublicii Socialiste România în Uniunea Sovietică a durat ceva mai mult de o săptămînă.I Astăzi ne-am adunat aici pentru a conduce pe oaspeţii noştri care pleacă spre patrie şi pentru a le ura drum bun. In timpul călătoriei prin Uniunea I Sovietică dv., dragi tovarăşi, aţi vizitat trei oraşe-erou: Moscova — capitala noastră — Leningradul şi Volgogradul, aţi vizitat o serie de întreprinderi industriale şi instituţii culturale. Acest lucru v-a dat posibilitatea să vedeţi personal cum ■ trăieşte poporul nostru, preocupările sale, felul cum munceşte pentru ţelul măreţ , construirea co-I munismului. Sperăm că numeroasele întîlniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă daţi seama mai bine de sentimentele calde, prieteneşti, de res- I pectul pe care-l nutresc faţă de poporul român. I In cursul vizitei dv. am avut posibilitatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, în problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Noi preţuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfăşurat într-o atmosferă de sinceritate şi cordialitate, s-au caracterizat prin spiritul internaţionalismului socialist autentic. Rezultatul concret al convorbirilor va fi dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti între partidele şi guvernele noastre, între cele două popoare ale noastre. Sîntem profund convinşi că aceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacţie de toţi acei cărora Ie este scumpă cauza păcii şi socialismului, care luptă pentru întărirea unităţii lagărului socialist, pentru coeziunea mişcării comuniste internaţionale. Vă rugăm, dragi tovarăşi, ca la întoarcerea în patrie să transmiteţi poporului român frate, comuniştilor din România salutul nostru cordial şi urări de noi succese în construcţia socialistă. Trăiască Partidul Comunist Român! Să trăiască şi să se întărească prietenia şi colaborarea frăţească între Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. La revedere, dragi prieteni. Drum bun! COMUNICAT cu privire la vizita în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, între 3 şi 11 septembrie 1965, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. In timpul şederii în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, membrii delegaţiei române au vizitat, în afară de capitala Uniunii Sovietice — Moscova — oraşele Volgograd şi Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi industriale, monumente cultural-istorice, s-au întîlnit cu conducători ai organelor de partid şi de stat din Moscova, din regiunile Volgograd şi Leningrad, cu oameni ai muncii, luînd cunoştinţă şi cu acest prilej de viaţa şi realizările poporului sovietic. Oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o primire călduroasă şi cordială, care reflectă sentimentele de prietenie ale poporului sovietic faţă de poporul frate român. Delegaţia şi-a exprimat mulţumirea sinceră pentru ospitalitatea prietenească şi cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Sialiste România a avut întîlniri şi a purtat convorbiri cu tovarăşii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A .I. Mikoian, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi cu alţi conducători de partid şi de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La tratativele care au avut loc au luat parte: — din partea română tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Cuină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S. — din partea sovietică tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Selepin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novikov, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., P. F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I .K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, a avut loc un schimb sincer şi util de păreri asupra problemelor dezvoltării relaţiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. I. Părţile au constatat cu satisfacţie că prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul sovietic, relaţiile dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică se întăresc şi se dezvoltă cu succes pe baza principiilor marxismleninismului, internaţionalismului socialist, colaborării şi întrajutorării tovărăşeşti, în condiţiile strictei respectări a egalităţii în drepturi, respectării reciproce a independenţei şi suveranităţii, neamestecului reciproc în treburile interne şi îmbinării pe această bază a intereselor fiecărei ţări cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegaţiile s-au informat reciproc asupra desfăşurării construirii socialismului şi comunismului în ţările lor, asupra celor mai importante măsuri ce se înfăptuiesc în Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România subliniază cu deosebită satisfacţie realizările poporului sovietic în creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, în progresul tehnic şi dezvoltarea ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor sovietici. Forţa creatoare şi entuziasmul oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist au transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială. Poporul sovietic, dezvoltînd multilateral, cu multă energie, economia naţională, obţine succese însemnate în îndeplinirea sarcinilor construcţiei comuniste trasate de cel de-al XXII- lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Realizările poporului sovietic reprezintă o contribuţie de seamă la întărirea sistemului socialist mondial, la triumful cauzei socialismului şi păcii. Partea sovietică și-a exprimat sa (Continuare în pag. a 2-a) încheierea vizitei in U. R. S. S. a delegaţiei de partid şi pvernamentale a Republicii Socialiste România Plecarea din Moscova I MOSCOVA 11. — Coresponden- tul Agerpres, Silviu Podină, transmite: Sîmbătă dimineaţa a părăsit Mos-I cova delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic a făcut o vizită oficială în U.R.S.S. Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul oraşului de aeropor Iul Vnukovo se aflau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. De-a lungul traseului, mii de leconducă pe reprezentanţii poporului român. Aeroportul Vnukovo era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări. La ora 9:30, la aeroport soseşte delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Membrii delegaţiei române au fost conduşi la plecare de tovarăşii L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Şelepin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniştri şi alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Moscova, numeroşi muncitori din capitala sovietică, ziarişti. Erau prezenţi membrii Ambasadei Republicii Socialiste România la Moscova. Garda de onoare aliniată pe platoul aerogării prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşul Leonid Brejnev, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale sovietice şi de la şefii misiunilor diplomatici acreditaţi la Moscova, care au venit să-l conducă.Locuitorii Moscovei aplaudă călduros şi scandează lozinci în cinstea prieteniei româno-sovietice. Un grup de pionieri oferă flori membrilor delegaţiei. Tovarăşii L. I. Brejnev şi Nicolaa Ceauşescu rostesc cuvîntări de rămas bun. Membrii delegaţiei române şi iau apoi un călduros rămas bun de la conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic. împreună cu delegaţia a plecat spre Bucureşti ambasadorul U.R.S.S. în Republica Socialistă România, Lt. Jegalin. t Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu DRAGĂ TOVARĂŞE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂŞE KOSÎGHIN, DRAGI TOVARĂŞI, Vizita pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România a făcut-o în Uniunea Sovietică la acum sfîrşit. Plecăm cu amintirea plăcută a întîlnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca adîptată şi despre realizările obţinute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, sub conducerea Partidului Comunist, în opera de construire a comunismului. Manifestările de cordialitate frăţească cu care am fost întîmpinaţi pretutindeni sînt expresia relaţiilor de prietenie care leagă popoarele român şi sovietic. In cadrul convorbirilor sincere şi utile purtate cu conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic, în legătură cu un larg cerc de probleme care interesează ţările şi partidele noastre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndreptate spre intensificarea relaţiilor dintre cele două ţări şi popoare. Sîntem convinşi că vizita pe care am făcut-o în Uniunea Sovietică va contribui la dezvoltarea colaborării dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea prieteniei româno-sovietice, spre binele ambelor noastre popoare, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Mulţumim încă odată oamenilor sovietici pentru prietenia şi ospitalitatea cu care ne-au înconjurat, tuturor tovarăşilor care s-au îngrijit ca vizita noastră să fie rodnică şi plăcută. Exprimăm în mod deosebit mulţumiri populaţiei Moscovei pentru primirea şi însoţirea foarte călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes în muncă pentru înflorirea patriei sovietice, pentru construirea societăţii comuniste. Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice! Trăiască prietenia româno-sovietică! La revedere, dragi tovarăşi şi prieteni! ( Sosirea în Bucureşti Sîmbătă la amiază, s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al..R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, ambasadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Petre Borilăi ,Constantin Drăgan, Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, de membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R., de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România, membrii ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cu acelaşi avion a sosit de la Moscova şi ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România, I. K. Jegalin. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au întîmpinat cu căldură pe membrii delegaţiei. Pionieri le-au oferit flori. » ',JAg§M£sI