Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-19 / nr. 247

Pe bulevardul Mihai Viteazu din Tg.-Mureș. ÎN RAIONUL CIUC Recoltarea cartofilor să fie urgentată Reducerea staponării vagoanelor în tranzit Prin organizarea mai judicioasă a proceselor tehnologice de lucru, prin grija acordată calităţii muncii, feroviarii staţiei din Ciceu, sub în­drumarea organizaţiei de partid, au înregistrat succese importante în realizarea sarcinilor de producţie. Din analizele făcute situaţiei in­dicatorilor de plan pe cele 9 luni expirate, a reieşit că indicatorul „tonajul pe tren" a fost îmbunătă­ţit cu 13,19 la sută; încărcătura statică a fost realizată în proporţie de 102,14 la sută, regularitatea cir­culaţiei a fost îmbunătăţită cu 3,73 la sută. S-a redus staţionarea vagoanelor în tranzit cu manevră cu 2,13 la sută, şi a staţionării vagoanelor la încărcare-descărcare cu 2,49 la sută. Pînă în prezent, prin folosirea raţională a vagoanelor, planul de transport la tone încărcate şi ex­pediate a fost depăşit cu 13,75 la sută. Realizările obţinute sînt rezulta­tele activităţii conştiincioase şi bine calificate a feroviarilor staţiei (Li­ceu, a hotărîrii lor de a munci mai mult, mai bine şi a asigura depline condiţii de siguranţă cir­culaţiei. Prin reconstruirea unui nou post de mişcare şi construirea prin re­­condiţionarea de materiale a unei cabine de acari, în cursul celor trei trimestre din 1965 s-au înregistrat economii de peste 60.000 de lei. In obţinerea acestor frumoase rezultate s-au evidenţiat printre mulţi alţii Rusu Manole, Peter Mar­tin, impiegaţi de mişcare, Marton Ştefan, şef manevră, Szász Adalbert şi Vass Ladislau, magazineri tran­zit, Krystály Ioan, revizor de ace, Máthé Emeric, Kopecz Alexe şi Szász Bartolomeu, manevranţi. ANTON BORŞ tehnician Anul Acesta cultura carto­filor In cooperativele agrico­le de producţie din raionul Ciuc ocupă o suprafaţă de peste 5.590 de hectare. Pînă la data de 17 octombrie car­tofii au fost recoltaţi în pro­porţie de 76,3 la sută din suprafaţa cultivată. Cele mai bune rezultate la această lu­crare le-au obţinut membrii cooperatori din Sîntimbru, To­­pliţa-Ciuc, Cozmeni şi altele. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, consiliul de con­ducere din Topliţa-Ciuc, de pildă, a organizat din vreme şi temeinic recoltatul. Supra­faţa cultivată cu cartofi a­ fost repartizată pe brigăzi şi echipe în raport cu numă­rul forţelor existente în fie­care brigadă şi echipă. Mun­ca este astfel organizată în­­cît o dată cu recoltatul se execută transportatul şi de­pozitatul cartofilor. Pentru ca recoltatul să se desfăşoa­re în ritm susţinut, pe lîngă forţa manuală, cooperativa foloseşte şi combinele de re­editat cartofii care dau bune rezultate. Anul acesta, cooperativa agricolă din Topliţa-Ciuc, a contractat cu statul mari cantităţi de cartofi. Achita­rea la timp şi în întregime a obligaţiilor contractuale a stat şi stă în centrul atenţiei atît a consiliului de condu­cere cît şi a tuturor membri­lor cooperatori. Concomitent cu această lucrare o atenţie deosebită se acordă depozi­tării cartofilor destinaţi pen­tru sămînţă cît şi celor des­tinaţi pentru consum. A­­ceeaşi preocupare există şi la cooperativa agricolă de producţie din Sîntimbru. Aici, recoltatul cartofilor se apro­pie de sfîrşit. Direct din cîmp cartofii sortaţi sînt trans­portaţi fie spre baza de re­cepţie sau spre sediul coo­perativei unde sînt depozi­taţi. Pînă acum s-au depozi­tat în bune condiţii peste 7 vagoane cartofi destinaţi pentru sămînţă. Recoltatul cartofilor se des­făşoară cu mult elan şi în cooperativa agricolă din Tuş­­nad. Aici, zilnic ies la lucru peste 500 de oameni. Acum, ritmul zilnic planificat la re­coltat se realizează. Dacă nu cele mai multe unităţi agricole, recoltatul cartofilor se desfăşoară în condiţii bune trebuie să ară­tăm însă că în altele încă această lucrare se desfăşoară anevoios. Bunăoară, la coo­perativa agricolă de produc­ţie din Plăieşi de Jos, recol­tatul cartofilor continuă să se desfăşoare în ritm scăzut. Din cele 120 de ha cultivate cu cartofi, nici cel puţin 50 la sută nu au fost recoltaţi pînă acum. Ritm scăzut la recol­tatul cartofilor există şi la cooperativa agricolă de pro­ducţie din Mihăileni. Aici, deşi există condiţii mai bune de lucru, totuşi, datorită sla­bei organizări a muncii a­­ceastă lucrare bate pasul pe loc. Asemenea rezultate în­­tîlnim şi la cooperativele a­­gricole din Sîndominic, Ban­­cu, Mădăraş, Sicuieni şi al­tele. Datorită acestor unităţi, în acest raion recoltatul car­tofilor se desfăşoară anevoie. Este necesar să se impulsio­neze această lucrare în toate unitățile agricole. Proletar! din toate ţările, uniti-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI al SFATULUI POPULAR REGIONAL Deschiderea Universităţii populare Ieri, 18 octombrie a. c., intr-un cadru festiv, a avut loc deschiderea Universităţii populare din oraşul Tg.-Mureş. In prezenţa unui mare număr de oameni ai muncii a vorbit profesorul univer­sitar George Ştefan, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. Festivitatea s-a încheiat cu un bogat şi intere­sant program artistic. Şi-au dat concursul artişti ai Teatrului de stat, ai Filarmonicii de stat şi ai Ansamblului de stat de cîntece şi jocuri. Noul an de învăţămînt al Universităţii populare, temeinic pregătit, se va înscrie ca un factor im­portant în calea răspîndirii ştiinţei şi culturii în rîndurile oamenilor muncii din oraşul Tg.-Mureş. Adunări de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Răspunderea comunistului • Veşti de la corespondenţi voluntari • Cronica meciului de fotbal A. S. Armata — Recolta Cărei • Campionatul regional de fotbal • Clasamente ’ La cules în podgoriile Băgaciuluî Pe asfaltul proaspăt maşina goneşte cu 70 kilometri pe oră. Mergem spre comuna Găneşti. O mişcare uşoară a volanului şi maşina s-a abătut pe altă şosea, spre secţia Băgaciu aparţinătoa­­re de G.A.S Seuca. Inaintînd spre podgoria care se întinde pe o supra­faţă de peste 260 ha, un parfum îm­bietor, dulceag, răspîndeşte în aer mireasma poamei date-n pîrgă. Din marginea şoselei se zăresc oamenii ca­re mişună printre butucii încărcaţi de rod bogat. E semn că în podgoria Bă­­gaciului ca şi pe toată Valea Tîrnavei a început culesul, însoţiţi de brigadie­rul Zoltán Szabó urcăm sus pe terase. Drumul pe mulţi kilometri şerpuieşte numai şi numai printre vii tinere în terase, care par nişte originale opere de arhitectură, înnobilînd priveliştea dealurilor nu de mult sterpe. Acest pămînt, care nu făcea doi bani, tri­mite acum spre crame sute de vagoa­ne de struguri, aduce gospodăriei un venit net de peste 30.000 lei la hectar. Aceste „amfiteatre" răsună în pre­zent de cîntecele vesele a circa 600 de oameni care culeg Feteasca Albă, Riesling, Pinot-gris, Traminer — so­iuri nobile de vin care predomină pod­goria. Cele 7 brigăzi viticole ale secţiei Băgaciu trimit zilnic spre cramă peste 13 vagoane de struguri cu boabe chîhlimbarii. Ne oprim la cîteva bri­găzi fruntaşe cum sînt cele conduse de Gheorghe Giurgiu, Vili Bernerth care obţin şi în acest an peste 10.000 kg struguri la ha. Ca să scoţi din acest pămînt (nu de mult sterp) vagoane de struguri nu e lucru uşor; trebuie să-l cunoşti, să-l stăpîneşti, să şti să obţii de la el tot ce poate da. Aşa au pro­cedat şi lucrătorii acestei podgorii atîr­­pind în tot cursul primăverii şi verii fiecare fir de buruiană, aplicînd cîte 300 kg superfosfat şi 200 kg azotat de amoniu la fiecare hectar. N-au fost neglijate nici legatul, tăierile şi stro­pitul pentru care s-au urcat pe înălţi­mile dealurilor nu mai puţin de 74 vagoane de apă.­­ De sus, de pe versant, asfinţitul ne-a somat să coborîm în pas cu ca­mioanele ce duceau strugurii spre cramă. Aici, la cramă, se află „statul major" al campaniei de recoltare. In curte camioane încărcate cu căzi îşi aşteaptă rîndul să li se deşerte încăr­cătura în maşinile de stors. In mijlocul forfotei, atenţia ne este atrasă de un tînăr spătos, cu faţa arsă de soare Din privirile celor ce-l înconjoară şi grija cu care se străduiesc să-i ducă la îndeplinire dispoziţiile, nu e de loc greu să recunoşti că se pricepe la vi­nuri. Intr-adevăr, inginerul enolog Gheorghe Brantsch este un viticultor bun, care conduce cu pricepere întreg procesul de vinificaţie. La marea cramă a Băgaciului procesul de vinificaţie se desfăşoară automat. Căzile cu struguri sînt descărcate automat în buncherele de alimentare ale zdrobitoarelor­ des­­ciorchinătoare. De aici siropul gustos şi aromat al vinului tînăr, deocamdată must, trece prin linuri, prese, bazine de limpezire de unde se scurge în subteran, în marile recipiente pentru fermentare. Nu peste multă vreme a­cest vin tînăr de Băgaciu se va bucura de aceeaşi apreciere din partea consu­matorilor din ţară şi de peste hotare. TRAIAN GABOR Seara In faţa vitrinei IN RAIONUL TÎRNĂVENI Atenţie realizării sarcinilor de plan in zootehnie Un studiu întreprins în fermele zootehnice ale cooperativelor a­­gricole de producţie din raionul Tîrnăveni a consemnat o serie de rezultate bune obţinute pe linia creşterii efectivelor de animale, a îmbunătăţirii calităţii vacilor şi a tineretului femei pentru reproduc­ţie, a procentului de fecunditate şi natalitate. Producţia de lapte şi carne vîndută statului pe bază de contract este în continuă creştere. Rezultatele mai bune obţinute în acest an se datoresc, în mare par­te, asigurării unei baze furajere mai îndestulătoare, organizării muncii în ferme, cointeresării ma­teriale a îngrijitorilor, introducerii metodelor avansate de îngrijire şi furajare, de selecţie şi reproduc­ţie. Cu ajutorul medicilor veteri­nari, în multe cooperative agri­cole alegerea femelelor destinate prăsilei se face încă de la fătare sau înţărcare, după nivelul pro­ductiv al părinţilor, sînt indivi­dualizate, lotizate pe vîrste, sepa­rat de restul tineretului, hrănite atent cu furaje de mai bună cali­tate. Introducerea evidenţelor montelor şi fătărilor, urmărirea mai atentă a stării fiziologice a fiecărei vaci şi juninci în parte, hrana mai bună şi tratamentele aplicate vacilor şi junincilor cu a­­fecţiuni ginecologice au făcut să se obţină în multe unităţi rezul­tate mai bune şi pe linia creşterii procentului de fecunditate şi na­talitate. In această direcţie, în ma­joritatea cooperativelor agricole de producţie există încă mult loc pentru mai bine. In acest an exis­tă condiţii mult mai favorabile ca în anul trecut atît pentru sporirea efectivelor de bovine cît şi pentru îmbunătăţirea calităţii lor. Adă­posturile sunt mai bune, există fu­raje mai multe şi de calitate, în­grijirea este asigurată cu oameni mai pricepuţi şi cu dragoste faţă de animale, se aplică în aproape toate fermele o plată suplimen­tară care îi cointeresează mai mult pe îngrijitori în realizarea sarcini­lor de plan, există în fiecare uni­tate ingineri şi tehnicieni, există suficienţi medici veterinari care pot organiza fermele de vaci şi tineret la nivelul cerut de ştiinţă. Efectivul trebuie să crească Toate unităţile agricole din raio­nul Tîrnăveni au posibilităţi să sporească efectivul de animale, să ridice sectorul zootehnic la nive­lul de ramură principală. Unele cooperative, acordînd an de an atenţie sporirii efectivelor de bo­vine, au reuşit să îmbunătăţească considerabil indicele cel mai grăi­tor — încărcătura la 100 ha te­ren agricol — astfel că dispun de ferme de vaci frumoase, în gene­ral bine puse la punct şi cu per­spective bune pe linia creşterii producţiei de lapte. Realizarea efectivelor de bovine propuse în planurile de producţie constituie baza de plecare pentru anul vii­tor. De felul cum vor fi realizate prevederile pe acest an depinde creşterea în viitor a efectivelor, sporirea cantităţii de lapte şi car­ne. Posibilităţi pentru realizarea numărului propus de animale exis­tă pretutindeni. Planurile de pro­ducţie au fost reale, au fost în­tocmite cu participarea largă a membrilor cooperatori pe baza unor studii atente a posibilităţi­lor concrete din fiecare unitate. Purtînd mai multă grijă prăsilei proprii, cooperativa agricolă din Tîrnăveni are acum posibilitatea să depăşească efectivul planificat pentru acest an cu 49 de capete. Depăşiri se vor înregistra şi în cooperativele agricole din Bahnea cu 31 de capete, Coroisînmărtin cu 30, Deleni cu 39, Bălcaciu cu 16 şi altele. Planul va fi realizat şî în cooperativele agricole din M. BÂLDEANU (Continuare In pag. a 3-a) In zilele noastre, colectivele de muncă din întreprinderi au devenit nu numai un puternic izvor de creaţie colectivă, pîrghia de bază în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie, ci şi o puternică forţă educa­tivă, o şcoală a educaţiei comuniste, care modelează caractere, formînd oameni noi, demni constructori ai so­cialismului şi comunismului. In rîndu­rile ce urmează vom releva cîteva aspecte privind conduita la locul de muncă în cadrul unor colective de muncitori, ingineri şi tehnicieni, ati­tudinea acestora faţă de unii tovarăşi de muncă. Brigada şi o anonimă Tinerii Nicolae Csiki, Ştefan Kere­kes, Doczi Pál şi Ştefan Simon, după şcoala profesională au început să lu­creze în meseria pe care o învăţaseră pe cel mai mare şantier de construcţii de locuinţe al oraşului Tg.-Mureş — Aleea Carpaţi. Au fost încadraţi într-o formaţie de muncă , în brigada de dulgheri condusă de Valentin Pete, un om cu multă pasiune şi experienţă în meserie, care manifestă o necon­tenită dragoste părintească faţă de muncitorii tineri. Din primele săptă­­mîni cei 4 „băieţi" s-au încadrat în normele de muncă şi convieţuire spe­cifice şantierelor, au dat dovadă de mult simţ de răspundere in executarea lucrărilor încredinţate. Locuiau îm­preună la grupul social. După fiecare salar tinerii se îmbrăcau cu ceva nou. In cîteva luni ei au devenit oameni de nădejde şi încredere ai brigăzii. Din cînd în cînd părinţii lor Ie făceau vi­zite la grupul social, pe şantier, inte­­resîndu-se de la şeful de brigadă, de la constructorii mai în vîrstă despre comportarea fiilor lor, de felul cum muncesc. Răspunsurile primite erau întotdeauna: „foarte bine". Părinţii se bucurau, erau mulţumiţi. Aşa s-au pe­trecut lucrurile aproape un an de zile. Apoi unul dintre cei patru tineri con­structori şi anume Doczi Pál a înce­put să lipsească nemotivat de la lu­cru, să-şi petreacă nopţi şi zile în „tovărăşia" unor cunoscuţi de-ai lui din oraş rău crescuţi, cu preocupări lipsite de perspective în zilele noastre. După cîteva zile lipsite din brigadă, colegii lui, șeful de brigadă au căutat să-l convingă pe Doczi că ceea ce făcea, comportarea lui sînt în con­trast cu preocupările constructorilor, a muncitorilor zilelor noastre. Dar Doczi, în loc să ia de bune sfaturile prietenești, să se debaraseze de viciile ce se strecuraseră pe neobservate în caracterul lui, a început să fie mai C. CROITORU (Continuare In pag. a 3-a) Aprovizionarea populaţiei cu combustibil la Reghin Sîntem în plină toamnă. Mercurul din termometre co­boară mereu. In această perioa­dă, depozitele de lemne sînt tot mai frecventate. Dispun ele de suficiente cantităţi de lemne şi cărbuni pentru a face faţă ce­rinţelor? Cum sînt deserviţi cum­părătorii? Pentru a afla răspuns la aceste întrebări am vizitat depozitul din Reghin. De la acest depozit se face a­­provizionarea cu lemne de foc a întreprinderilor şi instituţiilor cît şi a cetăţenilor. întreprinde­rile şi instituţiile din raion, pu­tem spune, au fost bine aprovi­zionate cu combustibil, ele au ridicat cantităţile de combusti­bil care le-au fost repartizate. Cu totul alta este situaţia în privinţa aprovizionării populaţiei. Faţă de 5.700 tone cît este pla­nul de desfacere pe anul acesta, pînă la 10 octombrie a. c. s-au distribuit către populaţie numai 3.370 tone. In prezent se găseş­te în magazin în stoc o canti­tate foarte mică de lemne de foc. Există doar cîteva vagoane de lemne şi acestea de slabă ca­litate. O parte din ele sînt groase, cu aspect de buturugă, iar altele sînt putrede, lată şi părerile cîtorva cetăţeni: IOAN ACHIM din Reghin: „Am mare nevoie de lemne de foc. Cele ce se găsesc în mo­mentul de faţă în depozit, după părerea mea, nu corespund cali­tativ“. CHEORGHE DAVID — Suseni? „Am venit de mai multe ori la depozit după lemne de foc. De cîteva ori au lipsit lemnele, alte­ori nu au corespuns calitativ. Dacă plătesc, cer lemne de ca­litate". Afirmaţiile acestor cetăţeni — şi ale altora — sînt întemeiate. Lemnele din depozit sînt de sla­bă calitate. O cauză este aceea că recepţia lemne­or de foc se face superficial, numai după ce au fost descărcate din vagoane în depozit. Se mai poate numi aceasta o recepţie de calitate ? După cîte se ştie la depozit este un salariat recepţioner. De ce acesta nu se deplasează la locul de unde se încarcă lemnele, iar recepţia calitativă să se facă înainte de încărcarea în vagoa­ne. Şi încă ceva. Zilele trecute au sosit cîteva vagoane cu lem­ne de la Răstoliţa. Descărcarea lor s-a făcut nu în incinta depo­zitului, ci pe un teren în apro­pierea depozitului. Primii cum­părători au ales ce au dorit, iar ceilalţi au luat ce au găsit. In afară de lemne se folosesc la Reghin şi cărbuni. Cărbunele fiind trasportat în căruțe (maga- VASILE BOARIU (Continuare in pag. a 3-a)

Next