Steaua Roşie, decembrie 1965 (Anul 17, nr. 284-310)
1965-12-01 / nr. 284
Proletari din toate ţările, uniti-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARA ____________ SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 234 (2.399) | Miercuri, 1 decembrie 1965 1 4 pagini 25 bani Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureş noaptea Invaţâmîntul agrozootehnic eficient şi bine organizat Măsuri bune, care nu sînt însă respectate peste tot Au trecut cîteva săptămîni de cînd învăţămîntul agrozootehnic de masă şi-a început activitatea Convinşi de importanţa îmbogăţirii cunoştinţelor, ţăranii cooperatori participă cu plăcere la audierea lecţiilor. Pentru a cunoaşte care sînt măsurile luate pentru buna desfăşurare a învă- ţămîntului agrozootehnic, pe cuprinsul raionului Reghin, ne-am adresat tovarăşului ing. ILIE MARE, vicepreşedinte al consiliului agricol raional, care răspunde de această forrjă de invăţămînt, solicitîndu-i un interviu. — Care este eficienţa învăţămîntului agrozootehnic şi ce măsuri aţi luat pentru ca el să se desfăşoare în cele mai bune condiţii? — Fără îndoială că învăţămîntul agrozootehnic are o mare influenţă asupra ţăranilor cooperatori, el contribuind la îmbogăţirea cunoştinţelor lor. Acest lucru este ilustrat de altfel şi de rezultatele ce se obţin de către unităţile cooperatiste unde învăţămîntul se desfăşoară bine. In anul în curs, de exemplu, ca urmare a efectuării lucrărilor la timp, a aplicării celor învăţate în cercuri, producţia obţinută la grîu, în ansamblu pe raion, a fost mai mare decît cea obţinută în anul trecut, cu peste 200 kg la ha. De asemenea, rezultate bune s-au obţinut şi în ceea ce priveşte sporirea producţiei de lapte pe vacă furajată, raionul nostru, din acest punct de vedere ocupă locul I pe regiune. In vederea bunei desfăşurări fînvăţămîntului şi în perioada 1965—-1966, consiliul agricol, îndrumat de comitetul raional de partid, a luat temeinice măsuri printre care se numără: selecţionarea lectorilor din rîndul celor mai buni specialişti, ţinerea unui instructaj la nivelul raionului cu toţi lectorii, verificarea şi aprobarea din timp a programei de lecţii etc. Un accent deosebit s-a pus şi pe antrenarea în anul I a unui număr sporit de cursanţi. Astfel, în cele 32 de cercuri din anul I sunt înscrişi 841 cursanţi din care mai bine de un sfert sínt femei. — Aveţi asigurate manualele şi materialul didactic corespunzător? — Mai întîi, aş vrea să arăt, că în cooperativele noastre agricole de producţie sínt organizate 85 de cercuri, în care sínt înscrişi peste 2.100 de cursanţi. Firesc ar fi să avem şi tot atîtea manuale. Din situaţiile noastre, care de altfel reflectă starea de pe teren, reiese că avem nevoie de încă 340 de manuale, din care 200 de exemplare pentru legumicultură şi viticultură. Desigur că despre aceste lipsuri noi am informat forurile noastre superioare, dar pînă acum noi am primit aceste manuale. In afară de manualele editate pentru învăţămîntul agrozootehnic, în aceştia toamnă, au fost distribuite iCooperativelor agricole un mare număr de planşe, diafilme, s-au luat măsuri de a se ţine un ciclu de filme pe teme agricole. La acestea se mai adaugă mostrele adunate în cursul verii şi toamnei de către cursanţi, de pe loturile experimentale, făcute sub îndrumarea şi conducerea lectorilor. — După asemenea pregătiri sînteţi, desigur. Ia zi cu predarea lecţiilor? — Conform instrucţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic de masă, cu o durată de 3 ani, în care se indică durata de funcţionare a învăţămîntului, adaptîndu-le la condiţiile locale, noi am stabilit deschiderea cercurilor pentru creşterea animalelor la 7 noiembrie, iar cele pentru cultura mare la 15 noiembrie. Pentru a putea face și un con- REMUS CIMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Pe teme de circulaţie Anotimpul friguros pune în faţa conducătorilor auto probleme destul de dificile. Ceaţa, poleiul şi zăpada îngreunează simţitor activitatea oamenilor de la volan, şi solicită din plin rezistenţa maşinilor. Iată de ce în această perioadă pregătirea autovehiculelor şi a conducătorilor lor se impune a fi făcută cu o atenţie deosebită pentru a preveni accidentele de circulaţie. Pentru a veni în sprijinul şoferilor şi al conducătorilor tehnici din întreprinderi şi instituţii, care dispun de autovehicule, lucrătorii de laServiciul circulaţie din cadrul direcţiei regionale a Miliţiei au organizat şi organizează şedinţe de instructaj în care se indică cum trebuie pregătite autovehiculele şi cum trebuie respectate regulile de circulaţie pe timpul iernii. Cu prilejul acestor şedinţeinstructaj conducătorilor auto li se aminteşte că înainte de a pleca în cursă este strict necesar să facă revizia tehnică a autovehiculului; să nu aibă joc sistemul de direcţie; sistemul de frînare să fie eficace şi egal la toate roţile; frîna de mînă să fie reglată în aşa fel încît să acţioneze sigur la nevoie; sistemul de iluminat să aibă fagă mică şi fază mare, şi să se folosească becurile pentru ceaţă; ştergătorul de parbriz să fie în stare de funcţionare etc. Pentru buna desfăşurare a circulaţiei pe timpul iernii şi în scopul preîntâmpinării eventualelor accidente se impune ca toţi conducătorii auto să aibă în maşină lanţuri antiderapante pentru roţi, lopată pentru zăpadă şi dacă e posibil o lădiţă cu nisip. De asemenea, trebuie să fie respectate cu stricteţe regulile de circulaţie. In caz de polei şi ceaţă să se circule cu viteză sub 20 km pe oră. Am amintit doar cîteva reguli care necesită a fi respectate cu stricteţe de toţi conducătorii auto, deoarece se ştie că în domeniul circulaţiei, nu există reguli, sau abateri mici, sau mari Orice încălcare a acestora poate avea urmări grave, lată şi cîteva exemple: Conducătorul auto Ştefan Olvedi de la I.R.T.A. Tg.-Mureş circulînd cu viteză excesivă pe şoseaua alunecoasă şi frînînd brusc autocamionul nr. 26.189 MS a derapat şi s-a răsturnat în şanţ. Rezultatul? Maşina avariată, iar Eliza Fabian care se afla în cabină a fost accidentată mortal. Un alt caz. Eugen Andras, circulînd în stare de ebrietate cu bicicleta (în satul Bancu, raionul Ciuc) şi drumul fiind alunecos a intrat într-o basculantă care staţiona pe marginea şoselei, accidentîndu-se destul de grav. In după-masa zilei de 23 noiembrie şoferul Iacob Moldovan de pe autoduba nr. 50.801 MS proprietatea S.M.T. Sărmaş, raionul Luduş, a comis abateri grave de la regulile de circulaţie Intorcîndu-se de la Cîmpia Turzii cu maşina încărcată cu tuburi de oxigen s-a oprit în oraşul Luduş, unde a urcat în autovehicul, în mod ilegal, 9 persoane. In maşină se afla şi delegatul S.M.T., tehnicianul Vasile Şugar care stătea împreună cu pasagerii clandestini peste tuburile încărcate cu oxigen. Fiind întrebat de organele de miliţie de ce a admis şoferului să încalce regulile de circulaţie el a răspuns pasiv: — Eu ce era să fac... sunt doar cunoştinţe de-ale şoferului şi nu era să-i lase în ploaie. — Dar tovarăşele din cabină cine sînt? — Soţia şi cumnata. — Aţi avut nevoie şi de soţie în delegaţie? — Nu. Dar am luat-o pentru a aduce copilul de la socru. Cumnata vine la mine să îngrijească copilul. lată cum înţeleg unii conducători auto şi delegaţi, care pleacă cu ei, să folosească maşinile supuse pericolului de explozie Sperăm că în această problemă conducerea S.M.T. din Sărmaş va lua măsurile cuvenite. Din cele cîteva exemple se desprinde cît se poate de clar că încălcarea regulilor de circulaţie se soldează în general cu accidente grave, sau chiar pierderea de vieţi omeneşti şi cu pagube materiale. De aceea se impune ca şoferii şi controlorii tehnici de la garaje să controleze şi să pună la punct maşinile înainte de a pleca în cursă, iar în timpul cursei să respecte normele de circulaţie. Procedînd astfel vor evita accidentele de orice fel. IOAN HUSAR CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Activitatea desfăşurată, anul asta, de marea parte a colectivelor întreprinderilor aparţinătoare D.R.E.F. s-a soldat cu un succes remarcabil. LA 27 NOIEMBRIE A. C., S-A ÎNDEPLINIT PE DIRECŢIE PLANUL ANUAL LA PRODUCŢIA GLOBALA. In zilele care au mai rămas pînă la finele anului sunt create toate condiţiile realizării peste prevederi a 35.000 mc buşteni de răşinoase; 18.000 mc de cherestea; 1.500 m c lăzi ambalaje şi mobilă în valoare de 1.800.000 de lei etc. Astfel, se va depăşi cu mult angajamentul anual pe direcţie la producţia globală. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de către colectivele întreprinderilor forestiere din Odorhei, Gheorghieni, Reghin şi Miercurea-Ciuc. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marţi, 30 noiembrie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la București, Togoodin Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. Venituri mari din grădina de legume Cooperativa agricolă de producţie din Sîntana de Mureş este aşezată în apropierea oraşului Tg.Mureş. Ţinînd seama de acest lucru ţăranii cooperatori din această localitate au dezvoltat continuu cultura legumelor şi îndeosebi a celor timpurii. Astfel, faţă de cîteva hectare cultivate în anul 1961, anul acesta cultura legumelor a fost extinsă pe o suprafaţă de 45 de hectare din care 34 ha irigate. Aplicînd întregul complex de măsuri agrotehnice, sîntănenii au obţinut şi în acest an producţii sporite de legume şi zarzavaturi la hectar. La cultura roşiilor, de exemplu (cultivate pe 7 hectare) s-a realizat o producţie medie de 23.152 kg la hectar depăşindu-se producţia planificată la ha cu peste 3.150 kg roşii. La ardei graşi, producţia medie planificată a fost depăşită cu peste 6.740 kg la ha, iar la morcovi cu peste 7.340 kg la ha. Producţii frumoase s-au obţinut şi la celelalte produse legumicole, ca: varză timpurie şi varză de toamnă, gogoşari, pătrunjei etc. Valorificînd legume proaspete timpurii şi în tot cursul anului, cooperativa agricolă de producţie din Sîntana de Mureş a realizat din sectorul legumicol un venit în sumă de 1.200.000 lei, adică cu peste 400.000 lei mai mult decît a fost planificat. Producţiile obţinute şi veniturile băneşti realizate nu se datoresc numai creşterii suprafeţelor de legume şi zarzavaturi ci nuai mult ridicării producţiei la hectar, obţinerii de pe unele suprafeţe a mai multor recolte pe an. De exemplu, cooperativa a cultivat pe suprafeţe mari, cartofi timpurii, varză timpurie etc. Producţiile obţinute au fost bune şi ca urmare şi veniturile băneşti au fost mari. Pe aceste terenuri s-au plantat apoi roşii, varză de toamnă, ardei, vinete etc., de la care, de asemenea, s-au obţinut producţii frumoase. Numai la varza de toamnă, de exemplu, s-a realizat o producţie medie de peste 33.300 kg la hectar. Printre factorii care au contribuit la fel la obţinerea producţiilor sporite la hectar amintim pregătirea terenului, adică executarea arăturii adînci de toamnă pe întreaga suprafaţă, precum şi încorporarea în sol a unor însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. Pe 14 ha s-au încorporat în sol 56 tone de gunoi de grajd, iar pe restul suprafeţei (31 ha) cîte 250 kg de azotat de amoniu şi superfosfat. Un rol de seamă l-a avut producerea unor răsaduri de bună calitate, plantatul în cîmp a legumelor timpurii, precum şi executarea lucrărilor de întreţinere la timp şi în cele mai bune condiţii. Rezultatele obţinute se mai datoresc hărniciei şi priceperii cu care au lucrat ţăranii cooperatori din Sîntana de Mureş şi din satele aparţinătoare: Chinari şi Curteni. Mulţi dintre ei, ca: Alexandru Mátyás, Aurel Cormoş, Alexandru Domahidi, Ioan Moldovan, Silvia Florea, Rozalia Farcaş şi mulţi alţii, au devenit grădinari pricepuţi. De la tovarăşul inginer Béla Kocsis, preşedintele cooperativei agricole de producţie, am aflat că în această unitate sectorul legumicol va lua o şi mai mare dezvoltare. Printre altele cooperativa şi-a propus să extindă culturile succesive şi asociate şi să fertilizeze solul pe suprafeţe cît mai mari. Arătura adîncă de toamnă s-a făcut pe întreaga suprafaţă iar în sol s-au încorporat mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. încă de pe acum se fac intense pregătiri pentru pregătirea noilor răsadnițe pentru cultura legumelor din anul viitor. SIMION POPA In laboratorul de cercetare a solului aparţinînd O.R.P.O.T. Tg.-Mureş, laboranta Pastor Silvia determină azotul total dintr-o probă de sol. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri au primit pe ministrul afacerilor externe al Pakistanului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Zulfikar Al Bhutto, ministrul afacerilor externe a Pakistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi M. Shafgat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi pe Zulfikar An Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului, precum şi M. Shafgat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez. (Agerpres)" Extinderea şi dotarea reţelei sanitare din regiune Recent, spitalele clinice din Tîrgu-Mureş şi Reghin au fost înzestrate cu noi aparate röntghen dentare. Anul acesta numeroase unităţi medicale din satele şi oraşele regiunii noastre au fost dotate cu electrodermatoane şi electrocardiografe, cu aparate roentghen ,JDiagnomex", fotolii şi aparate dentare „MNIT", incubatoare mobile pentru casele copilului şi policlinicile de pediatrie, lămpi scialitice cu 9 şi 4 faruri pentru sălile de operaţie, cu 16 autosalvări, o caravană microfoto radiologie şi altele în valoare totală de peste 4 milioane lei. De asemenea, a fost lărgită şi reţeaua medicală cu o policlinică stomatologică la Tîrgu-Mureş, dispensare medicale la Cheţani, raionul Luduş şi Cucerdea, raionul Tîrnăveni — unităţi care se află într-un stadiu avansat de construcţie, un dispensar medical de întreprindere în oraşul Reghin şi cu un staţionar post-cură pentru copii reumatici la Corneşti, raionul Tîrnăveni. Creşte „zestrea“ fabricii Cele mai multe utilaje din dotarea Fabricii de conductori din Tg.-Mureş au fost realizate în atelierele mecanice al acesteia. De curînd un colectiv de specialişti, printre care: ing. Bela Nagy, tehnicienii Carol Nemeş şi Ştefan Kovács, maiştrii Ioan Cîmpeanu, Vasile Mărgineanu şi şeful de echipă Iosif Horváth, cu oamenii pe care îi conduc, au terminat execuţia unui nou extruder. Acum noul utilaj se găseşte în proba tehnologice urmînd ca în curînd să completeze „zestrea" tehnică a fabricii. Cu ajutorul acestui extruder se vor realiza conductori de cupru şi aluminiu. De reţinut că noul utilaj întruneşte calităţi funcţionale şi parametri superiori faţă de vechile extrudere de acest fel. BELA SZÁSZ corespondent voluntar Se asfaltează Aleea Carpați. Pasiunea unui profesor In cadrul filialei din Tg.-Mureş a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice, prof. Mihai Cîmpeanu, directorul şcolii generale din Cedrad (raionul Reghin), a susţinut recent o comunicare ştiinţifică bazată pe un bogat material arheologic descoperit şi adunat cu pasiune de adevărat cercetător. Destinate iniţial unui mic muzeu şcolar, vestigiile trecutului îndepărtat au fost culese cu atenţie, studiate minuţios, clasate, confruntate cu exemplare similare din muzee şi, după o temeinică documentare în publicaţiile de specialitate, expuse şi interpretate convingător într-o comunicare ştiinţifică apreciată, care a constituit o vie trecere în revistă a unor epoci din comuna primitivă pînă la perioada migraţiilor popoarelor. Deşi materialul ilustrativ etalat ascultătorilor alcătuieşte rodul descoperirilor proprii numai din comunele Goreni şi Dedrad, a fost suficient spre a demonstra ceva mai mult decît ceea ce solicită îndatoririle profesionale. Pasiunea şi perseverenţa prof. M. Cîmpeanu a depăşit limita obligaţiilor de circumstanţă şi a îndreptăţit răsplata cuvenită pilduitor unui harnic sondor al trecutului istoric. De la întîiele unelte primitive aparţinînd unor culturi neolitice şi pînă la brăzdarul de plug dacic alături de fierul de plug roman, atestînd astfel şi pe aceste meleaguri continuitatea elementului autohton romanizat, mesele arheologice prezentate în contextul istoriei patriei au motivat necesitatea ca cercetările pe teren să fie continuate şi, aşa cum s-a propus în cadrul discuţiilor, să fie extinse ca pe un real şantier arheologic. Iniţiativa filialei din Tg.-Mureş a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice de a stimula cercetarea ştiinţifică şi prin mijlocirea cadrelor didactice, este binevenită. Exemplul meritoriu al prof. M. Cîmpeanu, pentru început, e demn de urmat şi de alte cadre didactice din regiunea noastră. VALERIU NÎŢI