Steaua Roşie, decembrie 1965 (Anul 17, nr. 284-310)

1965-12-01 / nr. 284

In Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economiei nationale pe perioada 1966—1970 se pre­vede că: „VA CONTINUA CONSTRUIREA DE DRUMURI IN MASI­VELE PĂDUROASE ŞI ÎNZESTRAREA CU INSTALAŢII DE TRANS­PORT FORESTIER PENTRU SCOATEREA LEMNULUI EXPLOATAT, EFECTUAREA TĂIERILOR DE ÎNGRIJIRE A PĂDURILOR SI FOLO­SIREA ECONOMICA A PRODUSELOR CE VOR REZULTA DIN ACES­TE TĂIERI. SE VA EXTINDE MECANIZAREA MUNCII IN EXPLOA­TĂRILE FORESTIERE, CEEA CE VA PERMITE RIDICAREA PRODUC­TIVITĂŢII MUNCII SI REDUCEREA PREŢULUI DE COST". REŢEAUA DE DRUMURI Mult interes a stîrnit în rîn­­dul participanţilor reţeaua de drumuri de acces pentru trac­toarele parchetului Ráczkebel. Ea este construită în aşa fel în­cît asigură tractoarelor posibili­tatea de a pătrunde cît mai a­­dînc în pădure, pînă în locu­rile de unde se scoate materia­lul lemnos. Realizarea practică a acestei reţele a interesat îndeaproape pe fiecare participant. In pădurile regiunii noastre lucrează peste 200 de tractoare. Cum sunt uti­lizate, ce anume trebuie făcut ca ele să influenţeze şi mai mult gradul de mecanizare al diferi­telor faze și în special a celei de scos, care sunt perspectivele acestora? Iată întrebări pe care și le pune fiecare forestier. In parchetul Ráczkebel, acti­vitatea tractorului începe chiar de lîngă cioată. Drept urmare, gradul de mecanizare la scosul materialului lemnos, este ridi­cat. Acest lucru a fost posibil numai prin construirea unor drumuri bine amplasate. Bine­înţeles, reţeaua este construită pe teren corespunzător, cu pan­te mai uşoare. In acest parchet, drumul principal este de 8,8 km iar cel secundar, interior, de 2,5 km. Aceste artere sunt com­pletate cu diverse alte căi for­mate chiar de tractoarele cu trolii. In acest fel, tractoarele pot pătrunde mai uşor în dife­rite zone. Reţeaua de drumuri din par­chetul vizitat poate constitui un model de aplicare în toate în­treprinderile forestiere din re­giune. Dovezi? — In acest parchet am văzut metode de lucru avansate — ne declară EUGEN CITAC, inginer­­şef la I. F. Gheorghieni. Ele au contribuit la obţinerea unor pro­ductivităţi sporite pe fiecare tractor. Există o reţea de dru­muri de acces destul de deasă fapt care a permis gruparea şi organizarea judicioasă a activi­tăţii tractoarelor. Consider că modul în care s-au amplasat tractoarele şi drumurile de scos reprezintă o formă superioară de organizare a muncii. Aceas­tă metodă a început să se a­­plice şi la I. F. Gheorghieni. „ Schimbul de experienţă a scos în evidenţă modul în care ar trebui mecanizate lucrările de scos-apropiatul lemnului din parchet — ne răspunde inginer­­rul TEODOR NUSFELEAN de la I. F. Reghin. Regretabil este faptul că ceea ce am văzut aici nu se aplică la toate întreprin­derile forestiere din regiune. Spun acest lucru deoarece la I. F. Reghin s-a urmărit folosi­rea tractoarelor la scos-apropia­­tul lemnului din parchet dar re­zultatele obţinute nu sunt la ni­velul celor văzute aici. La noi, tractoarele cu trolii se folosesc în mare parte numai la apro­piat, pe drumurile auto... La I. F. Miercurea Ciuc mi-a plă­cut modul în care au fost con­struite drumurile pentru scos­­apropiatul cu tractoarele. Con­ducerea I.M.T.F. Miercurea- Ciuc ar trebui să impună tuturor co­loanelor şi sectoarelor care îi aparţin să lucreze numai pe drumuri de tractor construite la nivelul celor existente în par­chetul Ráczkebel. „ ... Părerea noastră este că pentru o scoatere mai rapi­dă şi evitarea degradării lem­nului trebuie adoptată soluţia scosului cu tractorul iar apropia­­tul să se execute cu instalaţiile cu cablu cum ar fi funicularul tip Dealul Corbului care se uti­lizează cu succes la I. F. To­­pliţa. Astfel se scurtează distan­ţa de apropiat şi se poate lucra şi atunci cînd condiţiile atmos­ferice sînt mai vitrege... (ing. SILVIU OLTEANU şi ing. IOAN FURTUNA — I. F. Topliţa). Reprezentanţi din toate în­treprinderile forestiere din regiune şi a celei de meca­nizare şi transport — ingineri­­şefi, şefi ai serviciilor pro­ducţie şi mecanizare, şefi de sectoare, maiştri de exploa­tare, cadre tehnice şi tracto­rişti de la I.M.T.F. — s-au în­tâlnit în parchetul Ráczkebel al I. F. Miercurea Ciuc pen­tru a prezenta şi discuta la faţa locului cele mai bune metode şi rezultate în pri­vinţa folosirii tractoarelor, în special la scosul materialului lemnos. Cu acelaşi prilej au fost prezentate şi diferite aspecte organizatorice noi: concepţia de organizare şi construire a drumurilor pen­tru tractoare, dispozitive noi de prins şi scos lemnul, trac­toare cu doi tamburi, modul de organizare concomitentă a scosului şi apropiatului, o instalaţie uşoară de corhănit şi altele. S-a pus un accent deose­bit pe problemele organiza­torice ca mijloc principal de folosire integrală, a capacită­ţii utilajelor, în care toţi par­ticipanţii la schimbul de ex­perienţă au un rol însemnat. In pagina de faţă prezen­tăm unele aspecte mai im­portante ale schimbului de experienţă din parchetul Ráczkebel. Aceasta, cu sco­pul ca cele mai bune me­tode de scos-apropiatul ma­terialului lemnos să-şi gă­sească un larg cîmp de apli­care în fiecare întreprindere forestieră. Ciorchinarele — dispozitive preţioase Cum anume se execută sco­sul mecanizat al lemnului? S-a demonstrat cum poate fi utilizat mai bine troliul la lu­crările de scos, cum se formea­ză sarcina la tractoare şi cum se poate folosi mai bine timpul de lucru. S-au arătat metode şi dis­pozitive noi prin care se reali­zează o productivitate mai ri­dicată, un cîştig sporit pentru tractorişti şi un preţ de cost re­dus. S-a demonstrat metoda scosului cu ajutorul diferitelor tipuri de ciorchinare. Experienţele au arătat că le­garea buştenilor cu ciorchinare şi pregătirea sarcinei se face cu 20—30 de minute mai repede decît prin legarea fiecărui buş­tean în parte cu cablul princi­pal. Şi randamentul este mai mare: cablul trage trei buşteni în loc de unul. Introducerea ciorchinarilor duce şi la econo­mii de cablu, consumul se re­duce la mai mult de jumătate. Totodată, prin folosirea acestor dispozitive se elimină eventua­lele accidente. Parchetul trebuie organizat în aşa fel încît, atît parcarea utila­jelor cît şi cazarea tractorişti­lor să se facă sus în pădure, nu jos, la lămpi. Avantaje: pe timp ploios, tractorul nu trebuie să urce (deci nu distruge drumul); aflîndu-se în parchet, el va exe­cuta numai faza de scos. Aşa­dar, tractorul va avea posibilita­tea să funcţioneze neîntrerupt indiferent de starea vremii. Cînd plouă şi drumul se desfundă, tractorul execută numai opera­ţia de scos. Cînd drumul devi­ne practicabil, începe faza de apropiat. Dacă analizăm numă­rul zilelor pierdute din cauza­­ drumurilor desfundate reiese că în anul 1964 ele au atins 1.558 zile-tractor. In primele trei tri­mestre din acest an. S-au pier­dut alte 1.237 zile, ceea ce echivalează cu timpul necesar pentru scoaterea a 30.000 mc de masă lemnoasă. Dacă se va proceda ca în parchetul vizitat, drumul des­fundat și timpul ploios nu va împiedica tractoarele să execute lucrările cu ajutorul ciorchina­­relor. Când tractorul este garat în parchet, el poate acţiona la nevoie şi la d­ezăpezirea dru­murilor. „O măsură tehnico-organiza­­torică cu eficienţă economică destul de mare — ne declară un participant — este introdu­cerea ciorchinarelor construite de I.M.T.F. Miercurea Ciuc. Ele asigură crearea anticipată a sar­cinilor de buşteni. Aşa se uti­lizează şi mai raţional timpul de lucru şi se ridică producti­vitatea tractorului. Pentru utili­zarea cît mai bună a capacităţii tractoarelor în anotimpurile plo­ioase sau nefavorabile, măsura de a se utiliza aceste utilaje nu­mai la scosul materialului lem­nos şi la formarea sarcinilor ca­re urmează a fi apropiate în timpul favorabil, reprezintă o sursă importantă de utilizare ju­dicioasă a capacităţii tractoare­lor". In timpul desfăşurării schim­bului de experienţă, o parte din participanţi s-au angajat să asi­gure în cel mai scurt timp cîte 3—5 ciorchinare pentru fiecare tractor. Tractoriştii şi legătorii Mecanizarea în procent tot mai mare a exploatărilor fores­tiere impune tractoriştilor o înaltă pregătire profesională. Manipularea corectă a tractoa­relor reduce timpul de ciorchi­nare a buştenilor. Un accent deosebit trebuie pus şi pe spe­cializarea muncitorilor legători. Dacă ei vor fi permanenţi, îşi vor însuşi repede profesia de legător. Schimbarea zilnică sau aproape zilnică a oamenilor ca­re ciorchinează buştenii nu es­te recomandabilă. Cum vor pu­tea ridica aceştia productivita­tea tractorului la scos dacă sunt schimbaţi mereu? Mai mult, prin schimbarea legăturilor se în­greunează şi munca tractoristu­lui. In timp ce ar putea efec­tua cîteva curse, el trebuie să se ocupe de explicaţii. Cea mai bună metodă este ca legătorii să fie permanenţi şi să lucreze în strînsă colaborare cu tracto­riştii. Rezultatele mecanizării la fa­za scos-apropiat sînt cu atît mai bune cu cît în parchet trac­toarele sînt concentrate mai chibzuit. Prin concentrare, a­­vantajele tractoriştilor cresc iar defecţiunile tehnice sunt reme­diate mai repede. Pentru cunoaşterea sarcinilor zilnice de producţie de către tractorişti, în fiecare sector, se întocmesc planuri de lucru săp­­tămînale. Este necesar ca pla­nurile să fie respectate întoc­mai. Răspunderea faţă de pro­ducţia tractoarelor o poartă atît maistrul de parchet cît şi şeful de coloană. Cum sunt întreţinute utilajele? Tractoarele îşi aduc o contribu­ţie tot mai mare la scosul şi apro­piatul masei lemnoase. In anul 1965 materialul lemnos scos cu tractoarele va atinge 800.000 mc, iar în 1966 va ajunge la un mi­lion mc. O dată cu creşterea numărului de tractoare şi a cantităţii de ma­să lemnoasă scoasă a sporit şi productivitatea acestor utilaje. In acest an la scos, pe fiecare tractor va reveni peste 4.800 mc mate­rial lemnos. Rezultatele obţinute pînă în prezent sînt încă sub posibilită­ţile reale. Mai sînt încă rezerve nefolosite. In primul rînd, se simte lipsa unei asistenţe tehnice corespunză­toare din partea I.M.T.F. Nu se face o intervenţie rapidă pentru remedierea defecţiunilor. In unele parchete s-a făcut tot mai mult simţită lipsa atelierelor mobile. De asemenea din neglijenţa unor con­ducători de coloane şi din lipsa de disciplină a unor tractorişti, unele utilaje stau imobilizate timp îndelungat. In cursul celor zece luni din acest an, întreprinderile forestiere din Topliţa, Sovata şi Gheorghieni şi-au realizat cu succes producti­vitatea pe tractor, înseamnă că s-au asigurat condiţii bune pentru mecanizarea lucrărilor. Astfel, în­treprinderea forestieră Topliţa îşi realizase planul de producţie, la fazele mecanizate în proporţie de 120 la sută, iar productivitatea muncii pe tractor a fost depăşită cu 17 la sută. Tractoarele au fost folosite din plin, au fost bine în­treţinute. La I. F. Odorhei situa­ţia e cu totul alta. Din cele 28 de tractoare repartizate, doar 8­9 lu­crează zilnic. In cea mai mare parte, ele staţionează din cauza defecţiunilor tehnice care nu se remediază la timp. In mare parte, defectele nu se execută fie din motivul că tractoarele sunt disper­sate, fie că lipsesc atelierele mo­bile, şi piesele de schimb. Orica­re ar fi gradul defecţiunilor teh­nice, o colaborare mai bună între I. F. şi I.M.T.F. ar rezolva într-un timp mai scurt problemele ce se ivesc. In unele exploatări fores­tiere lipsesc depozitele de carbu­ranţi şi lubrifianţi. La I. F. Odor­hei depozitele încă nici nu există. Gararea tractoarelor trebuie să preocupe pe fiecare întreprindere forestieră. Un model simplu de ga­raj pentru tractoare a fost prezen­tat la parchetul Ráczkebel. Acesta însă, în loc să fie sus în parchet, era construit jos, la rampă. Toate garajele pentru tractoarele care efectuează faza de scos trebuie amplasate în parchet, în imediata apropiere a locului de muncă. Prin concentrarea tractoarelor în brigăzi de 4—5 utilaje cu nu­mirea unui şef de brigadă se va lărgi posibilitatea bunei asistenţe tehnice. In acelaşi timp se im­pune o exigenţă mărită faţă de revizia tehnică periodică, întreţi­nerea în cele mai bune condiţii a tractoarelor și folosirea lor judi­cioasă la scosul lemnului din ex­ploatări va spori productivitatea utilajelor cu 15—20 la sută. I­I Cu ajutorul ciorchinarelor, le­garea buştenilor la cablul troli­ului de la tractor se face uşor și re­pede. I STEAUA ROȘIE I.U.C. Un utilaj de viitor Instalaţia uşoară de corhănit (I.U.C.) este un utilaj nou, cu mari perspective. Ea se instalează în lo­curi greu accesibile pentru trac­toare şi neeconomicoase pentru funiculare. In parchetul Ráczkebel, deasupra unei „căldări" funcţio­nează un astfel de utilaj. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de fe­lul cum funcţionează, cum a fost montat şi care este productivita­tea lui. Din acel bazinet, în zece ore, instalaţia scoate pînă la 50 mc de buşteni. Prin utilizarea in­stalaţiei s-a evitat construirea unui drum de 6 km­, pentru apropiatul celor aproape 2­000 mc de mate­rial lemnos. In regiune există 13 instalaţii uşoare de corhănit. Peste cîteva luni numărul lor va ajunge la 100. Amplasarea şi utilizarea lor tre­buie să fie cît mai judicioasă şi gospodărească. In dezbateri s-a subliniat că aceste utilaje pot fi folosite în cele mai diferite locuri, în funcţie de teren. La I. F. Re­ghin, de pildă, s-au instalat două I.U.C.-uri. Modul de instalare di­feră de cel din parchetul Ráczke­­bel. Lucrează în diagonală, pe curba de nivel şi colectează lem­nul de la 35 m de-o parte şi de alta a cablului purtător. Cele două instalaţii scot lemnul de la cioată la drumul de apropiat cu tractoa­rele. A reieşit, de asemenea, că în unele exploatări forestiere aceste instalaţii nu sunt utilizate cu des­tulă încredere, se pierde multă vreme cu punerea lor în func­ţiune. Instalaţia uşoară de corhănit are perspective largi şi tocmai de a­­ceea, fiecare forestier trebuie să-şi aducă o contribuţie cît mai mare la instalarea şi folosirea judicioa­să a acesteia. Pagină realizată de PETRE GIURGIU și AUREL DAN Fotografii: ZOLTÁN HARAGOS 13 bil. CU FAŢA SPRE VIITOR ! Schimbul de experienţă organizat­­ de D.R.E.F. în colaborare cu ■ I.M.T.F. la I. F. Miercurea-Ciuc a­u demonstrat că mai sunt însemnate 0 rezerve pentru o mai bună utilizare­­ a tractorului la scos-apropiatul ma-­­terialului lemnos, că există iniţia­tive valoroase ale muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor care îşi pot găsi un larg cîmp de aplicare.­ Cu acelaşi prilej s-au cristalizat o serie de măsuri care se impun a fi­ aplicate fără întîrziere în fiecare exploatare forestieră. Cu toate că schimbul de expe­rienţă a fost util pentru fiecare participant, iniţiativa organizării lui î­­­a parchetul. Ráczkebel este lăuda­bilă numai în parte. Este adevărat că în ultimii ani, la I.F. M.-Ciuc, ■ mecanizarea în exploatări a cunos­cut o ascensiune frumoasă. Foarte­ bine. Forestierii au văzut la faţa lo­cului cum au reuşit tovarăşii lor din Ciuc să facă acest lucru.I Iniţiativa fixării schimbului de ex­perienţă în parchetul Ráczkebel este numai în parte lăudabilă fiind­că acelaşi lucru se putea organiza foarte bine în alt loc, unde terenul I este mai dificil. Dacă se organ­za­­ în semenea loc, participanţii ave­a ■ posibilităţi mai mari de a vedea cum este organizată munca trac­toarelor în teren mai greu accesi-I Mai mulţi participanţi au susţi­nut, de asemenea, că întîlnirea s-ar fi putut organiza mai devreme, chiar în pragul începerii noului ant forestier... întîlnirea din Munţii Mădăraşului a scos, încă o dată, în evidenţă, I nevoia unei colaborări mai princi- I piale între întreprinderile forestiere şi I.M.T.F. Mulţi tractorişti lipsesc de la locul de mur­că fără ştirfea maistrului de parchet. Chiar dacăI tractoristul aparţine de I.M.T.F., maistrul de parchet răspunde de întreaga activitate iar omul de la volan are datoria de a-l înştiinţa de orice eveniment în munca lui. Car să ajungă din Odorhei în parchet, tractorul a avut nevoie de 3 zile. Nimeni nu a ştiut unde a fost­ tractorul. Asemenea cazuri există şi în alte părţi. Cauza? Indisciplina în primul rînd şi, în al doilea, neînţelegerile care mai persistă între I.F.-uri şi I.M.T.F. Unele conduceri de întreprinderi solicită mereu tractoare. Puţine sînt însă cadrele tehnice şi inginereşti care se interesează îndeaproape deI­ I­ n felul cum sunt folosite aceste uti­laje. In regiune există 170 de trac­toare cu trolii. Care este eficienţa­ lor? Cum sínt utilizate? Care sínt condiţiile de cazare a tractorişti­­­­lor?­­ Un accent deosebit trebuie pus I pe reţeaua de drumuri pentru trac­toare. Drumul să fie proiectat din timp, să aibă elemente de geometri-I­ce bine calculate, să fie pregătite pentru diferite anotimpuri şi să fie ■ prevăzute cu marginare. Totodată se simte nevoia construirii în par­chete a mai multor depozite de la­ I brifianţi şi combustibil. Şi colectivul I.M.T.F. are multe I de făcut în acest sens: ca o mă­sură urgentă se impune formarea­ echipelor de tractoare pe parchete. In acest fel se întăreşte şi discipli­na în muncă. Măsurile să se reflec-I te şi în privinţa întreţinerii trac­toarelor. Reviziile tehnice să se facăI în fiecare săptămînă iar programul atelierelor mobile să fie întocmit în așa fel încît ele să ajungă maiI des prin parchete. înzestrarea tractoarelor cu clor-I chinare este o problemă la ordinea zilei. De fapt, chiar în timpul lu­crărilor s-a stabilit ca 15 decembrie­ 1965 să marcheze data cînd fiecare tractor cu trolii să fie dotat cu unI număr suficient de ciorchinare. Prin folosirea acestor dispozitive I simple, productivitatea fiecărui trac­tor va crește cu 15—20 la sută.­­ La I.F. Miercurea-Ciuc au fost dezbătute pe larg cele mai avan­tajoase procedee care se aplică înI prezent în diferite exploatări fores­tiere. Tractorul poate fi mai bine folosit, poate contribui într-o mă­sură mai mare la ridicarea indice­­­­lui de mecanizare la scosul lemnu­ i lui. Tocmai de aceea, fiecare parti­cipant s-a angajat ca la locul său de muncă să aplice pe scară cît mai largă metodele avansate care se aplică în parchetul Ráczkebel. Ca şi în alte ocazii, forestierii re­giunii noastre s-au angajat că vor aplica cele mai avansate metode de muncă pentru a contribui la traducerea în viaţă a istoricelor Di­rective ale celui de-al IX-lea Con­gres al Partidului Comunist Român. I I I I

Next