Steaua Roşie, decembrie 1965 (Anul 17, nr. 284-310)
1965-12-01 / nr. 284
In Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea economiei nationale pe perioada 1966—1970 se prevede că: „VA CONTINUA CONSTRUIREA DE DRUMURI IN MASIVELE PĂDUROASE ŞI ÎNZESTRAREA CU INSTALAŢII DE TRANSPORT FORESTIER PENTRU SCOATEREA LEMNULUI EXPLOATAT, EFECTUAREA TĂIERILOR DE ÎNGRIJIRE A PĂDURILOR SI FOLOSIREA ECONOMICA A PRODUSELOR CE VOR REZULTA DIN ACESTE TĂIERI. SE VA EXTINDE MECANIZAREA MUNCII IN EXPLOATĂRILE FORESTIERE, CEEA CE VA PERMITE RIDICAREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII SI REDUCEREA PREŢULUI DE COST". REŢEAUA DE DRUMURI Mult interes a stîrnit în rîndul participanţilor reţeaua de drumuri de acces pentru tractoarele parchetului Ráczkebel. Ea este construită în aşa fel încît asigură tractoarelor posibilitatea de a pătrunde cît mai adînc în pădure, pînă în locurile de unde se scoate materialul lemnos. Realizarea practică a acestei reţele a interesat îndeaproape pe fiecare participant. In pădurile regiunii noastre lucrează peste 200 de tractoare. Cum sunt utilizate, ce anume trebuie făcut ca ele să influenţeze şi mai mult gradul de mecanizare al diferitelor faze și în special a celei de scos, care sunt perspectivele acestora? Iată întrebări pe care și le pune fiecare forestier. In parchetul Ráczkebel, activitatea tractorului începe chiar de lîngă cioată. Drept urmare, gradul de mecanizare la scosul materialului lemnos, este ridicat. Acest lucru a fost posibil numai prin construirea unor drumuri bine amplasate. Bineînţeles, reţeaua este construită pe teren corespunzător, cu pante mai uşoare. In acest parchet, drumul principal este de 8,8 km iar cel secundar, interior, de 2,5 km. Aceste artere sunt completate cu diverse alte căi formate chiar de tractoarele cu trolii. In acest fel, tractoarele pot pătrunde mai uşor în diferite zone. Reţeaua de drumuri din parchetul vizitat poate constitui un model de aplicare în toate întreprinderile forestiere din regiune. Dovezi? — In acest parchet am văzut metode de lucru avansate — ne declară EUGEN CITAC, inginerşef la I. F. Gheorghieni. Ele au contribuit la obţinerea unor productivităţi sporite pe fiecare tractor. Există o reţea de drumuri de acces destul de deasă fapt care a permis gruparea şi organizarea judicioasă a activităţii tractoarelor. Consider că modul în care s-au amplasat tractoarele şi drumurile de scos reprezintă o formă superioară de organizare a muncii. Această metodă a început să se aplice şi la I. F. Gheorghieni. „ Schimbul de experienţă a scos în evidenţă modul în care ar trebui mecanizate lucrările de scos-apropiatul lemnului din parchet — ne răspunde inginerrul TEODOR NUSFELEAN de la I. F. Reghin. Regretabil este faptul că ceea ce am văzut aici nu se aplică la toate întreprinderile forestiere din regiune. Spun acest lucru deoarece la I. F. Reghin s-a urmărit folosirea tractoarelor la scos-apropiatul lemnului din parchet dar rezultatele obţinute nu sunt la nivelul celor văzute aici. La noi, tractoarele cu trolii se folosesc în mare parte numai la apropiat, pe drumurile auto... La I. F. Miercurea Ciuc mi-a plăcut modul în care au fost construite drumurile pentru scosapropiatul cu tractoarele. Conducerea I.M.T.F. Miercurea- Ciuc ar trebui să impună tuturor coloanelor şi sectoarelor care îi aparţin să lucreze numai pe drumuri de tractor construite la nivelul celor existente în parchetul Ráczkebel. „ ... Părerea noastră este că pentru o scoatere mai rapidă şi evitarea degradării lemnului trebuie adoptată soluţia scosului cu tractorul iar apropiatul să se execute cu instalaţiile cu cablu cum ar fi funicularul tip Dealul Corbului care se utilizează cu succes la I. F. Topliţa. Astfel se scurtează distanţa de apropiat şi se poate lucra şi atunci cînd condiţiile atmosferice sînt mai vitrege... (ing. SILVIU OLTEANU şi ing. IOAN FURTUNA — I. F. Topliţa). Reprezentanţi din toate întreprinderile forestiere din regiune şi a celei de mecanizare şi transport — inginerişefi, şefi ai serviciilor producţie şi mecanizare, şefi de sectoare, maiştri de exploatare, cadre tehnice şi tractorişti de la I.M.T.F. — s-au întâlnit în parchetul Ráczkebel al I. F. Miercurea Ciuc pentru a prezenta şi discuta la faţa locului cele mai bune metode şi rezultate în privinţa folosirii tractoarelor, în special la scosul materialului lemnos. Cu acelaşi prilej au fost prezentate şi diferite aspecte organizatorice noi: concepţia de organizare şi construire a drumurilor pentru tractoare, dispozitive noi de prins şi scos lemnul, tractoare cu doi tamburi, modul de organizare concomitentă a scosului şi apropiatului, o instalaţie uşoară de corhănit şi altele. S-a pus un accent deosebit pe problemele organizatorice ca mijloc principal de folosire integrală, a capacităţii utilajelor, în care toţi participanţii la schimbul de experienţă au un rol însemnat. In pagina de faţă prezentăm unele aspecte mai importante ale schimbului de experienţă din parchetul Ráczkebel. Aceasta, cu scopul ca cele mai bune metode de scos-apropiatul materialului lemnos să-şi găsească un larg cîmp de aplicare în fiecare întreprindere forestieră. Ciorchinarele — dispozitive preţioase Cum anume se execută scosul mecanizat al lemnului? S-a demonstrat cum poate fi utilizat mai bine troliul la lucrările de scos, cum se formează sarcina la tractoare şi cum se poate folosi mai bine timpul de lucru. S-au arătat metode şi dispozitive noi prin care se realizează o productivitate mai ridicată, un cîştig sporit pentru tractorişti şi un preţ de cost redus. S-a demonstrat metoda scosului cu ajutorul diferitelor tipuri de ciorchinare. Experienţele au arătat că legarea buştenilor cu ciorchinare şi pregătirea sarcinei se face cu 20—30 de minute mai repede decît prin legarea fiecărui buştean în parte cu cablul principal. Şi randamentul este mai mare: cablul trage trei buşteni în loc de unul. Introducerea ciorchinarilor duce şi la economii de cablu, consumul se reduce la mai mult de jumătate. Totodată, prin folosirea acestor dispozitive se elimină eventualele accidente. Parchetul trebuie organizat în aşa fel încît, atît parcarea utilajelor cît şi cazarea tractoriştilor să se facă sus în pădure, nu jos, la lămpi. Avantaje: pe timp ploios, tractorul nu trebuie să urce (deci nu distruge drumul); aflîndu-se în parchet, el va executa numai faza de scos. Aşadar, tractorul va avea posibilitatea să funcţioneze neîntrerupt indiferent de starea vremii. Cînd plouă şi drumul se desfundă, tractorul execută numai operaţia de scos. Cînd drumul devine practicabil, începe faza de apropiat. Dacă analizăm numărul zilelor pierdute din cauza drumurilor desfundate reiese că în anul 1964 ele au atins 1.558 zile-tractor. In primele trei trimestre din acest an. S-au pierdut alte 1.237 zile, ceea ce echivalează cu timpul necesar pentru scoaterea a 30.000 mc de masă lemnoasă. Dacă se va proceda ca în parchetul vizitat, drumul desfundat și timpul ploios nu va împiedica tractoarele să execute lucrările cu ajutorul ciorchinarelor. Când tractorul este garat în parchet, el poate acţiona la nevoie şi la dezăpezirea drumurilor. „O măsură tehnico-organizatorică cu eficienţă economică destul de mare — ne declară un participant — este introducerea ciorchinarelor construite de I.M.T.F. Miercurea Ciuc. Ele asigură crearea anticipată a sarcinilor de buşteni. Aşa se utilizează şi mai raţional timpul de lucru şi se ridică productivitatea tractorului. Pentru utilizarea cît mai bună a capacităţii tractoarelor în anotimpurile ploioase sau nefavorabile, măsura de a se utiliza aceste utilaje numai la scosul materialului lemnos şi la formarea sarcinilor care urmează a fi apropiate în timpul favorabil, reprezintă o sursă importantă de utilizare judicioasă a capacităţii tractoarelor". In timpul desfăşurării schimbului de experienţă, o parte din participanţi s-au angajat să asigure în cel mai scurt timp cîte 3—5 ciorchinare pentru fiecare tractor. Tractoriştii şi legătorii Mecanizarea în procent tot mai mare a exploatărilor forestiere impune tractoriştilor o înaltă pregătire profesională. Manipularea corectă a tractoarelor reduce timpul de ciorchinare a buştenilor. Un accent deosebit trebuie pus şi pe specializarea muncitorilor legători. Dacă ei vor fi permanenţi, îşi vor însuşi repede profesia de legător. Schimbarea zilnică sau aproape zilnică a oamenilor care ciorchinează buştenii nu este recomandabilă. Cum vor putea ridica aceştia productivitatea tractorului la scos dacă sunt schimbaţi mereu? Mai mult, prin schimbarea legăturilor se îngreunează şi munca tractoristului. In timp ce ar putea efectua cîteva curse, el trebuie să se ocupe de explicaţii. Cea mai bună metodă este ca legătorii să fie permanenţi şi să lucreze în strînsă colaborare cu tractoriştii. Rezultatele mecanizării la faza scos-apropiat sînt cu atît mai bune cu cît în parchet tractoarele sînt concentrate mai chibzuit. Prin concentrare, avantajele tractoriştilor cresc iar defecţiunile tehnice sunt remediate mai repede. Pentru cunoaşterea sarcinilor zilnice de producţie de către tractorişti, în fiecare sector, se întocmesc planuri de lucru săptămînale. Este necesar ca planurile să fie respectate întocmai. Răspunderea faţă de producţia tractoarelor o poartă atît maistrul de parchet cît şi şeful de coloană. Cum sunt întreţinute utilajele? Tractoarele îşi aduc o contribuţie tot mai mare la scosul şi apropiatul masei lemnoase. In anul 1965 materialul lemnos scos cu tractoarele va atinge 800.000 mc, iar în 1966 va ajunge la un milion mc. O dată cu creşterea numărului de tractoare şi a cantităţii de masă lemnoasă scoasă a sporit şi productivitatea acestor utilaje. In acest an la scos, pe fiecare tractor va reveni peste 4.800 mc material lemnos. Rezultatele obţinute pînă în prezent sînt încă sub posibilităţile reale. Mai sînt încă rezerve nefolosite. In primul rînd, se simte lipsa unei asistenţe tehnice corespunzătoare din partea I.M.T.F. Nu se face o intervenţie rapidă pentru remedierea defecţiunilor. In unele parchete s-a făcut tot mai mult simţită lipsa atelierelor mobile. De asemenea din neglijenţa unor conducători de coloane şi din lipsa de disciplină a unor tractorişti, unele utilaje stau imobilizate timp îndelungat. In cursul celor zece luni din acest an, întreprinderile forestiere din Topliţa, Sovata şi Gheorghieni şi-au realizat cu succes productivitatea pe tractor, înseamnă că s-au asigurat condiţii bune pentru mecanizarea lucrărilor. Astfel, întreprinderea forestieră Topliţa îşi realizase planul de producţie, la fazele mecanizate în proporţie de 120 la sută, iar productivitatea muncii pe tractor a fost depăşită cu 17 la sută. Tractoarele au fost folosite din plin, au fost bine întreţinute. La I. F. Odorhei situaţia e cu totul alta. Din cele 28 de tractoare repartizate, doar 89 lucrează zilnic. In cea mai mare parte, ele staţionează din cauza defecţiunilor tehnice care nu se remediază la timp. In mare parte, defectele nu se execută fie din motivul că tractoarele sunt dispersate, fie că lipsesc atelierele mobile, şi piesele de schimb. Oricare ar fi gradul defecţiunilor tehnice, o colaborare mai bună între I. F. şi I.M.T.F. ar rezolva într-un timp mai scurt problemele ce se ivesc. In unele exploatări forestiere lipsesc depozitele de carburanţi şi lubrifianţi. La I. F. Odorhei depozitele încă nici nu există. Gararea tractoarelor trebuie să preocupe pe fiecare întreprindere forestieră. Un model simplu de garaj pentru tractoare a fost prezentat la parchetul Ráczkebel. Acesta însă, în loc să fie sus în parchet, era construit jos, la rampă. Toate garajele pentru tractoarele care efectuează faza de scos trebuie amplasate în parchet, în imediata apropiere a locului de muncă. Prin concentrarea tractoarelor în brigăzi de 4—5 utilaje cu numirea unui şef de brigadă se va lărgi posibilitatea bunei asistenţe tehnice. In acelaşi timp se impune o exigenţă mărită faţă de revizia tehnică periodică, întreţinerea în cele mai bune condiţii a tractoarelor și folosirea lor judicioasă la scosul lemnului din exploatări va spori productivitatea utilajelor cu 15—20 la sută. II Cu ajutorul ciorchinarelor, legarea buştenilor la cablul troliului de la tractor se face uşor și repede. I STEAUA ROȘIE I.U.C. Un utilaj de viitor Instalaţia uşoară de corhănit (I.U.C.) este un utilaj nou, cu mari perspective. Ea se instalează în locuri greu accesibile pentru tractoare şi neeconomicoase pentru funiculare. In parchetul Ráczkebel, deasupra unei „căldări" funcţionează un astfel de utilaj. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de felul cum funcţionează, cum a fost montat şi care este productivitatea lui. Din acel bazinet, în zece ore, instalaţia scoate pînă la 50 mc de buşteni. Prin utilizarea instalaţiei s-a evitat construirea unui drum de 6 km, pentru apropiatul celor aproape 2000 mc de material lemnos. In regiune există 13 instalaţii uşoare de corhănit. Peste cîteva luni numărul lor va ajunge la 100. Amplasarea şi utilizarea lor trebuie să fie cît mai judicioasă şi gospodărească. In dezbateri s-a subliniat că aceste utilaje pot fi folosite în cele mai diferite locuri, în funcţie de teren. La I. F. Reghin, de pildă, s-au instalat două I.U.C.-uri. Modul de instalare diferă de cel din parchetul Ráczkebel. Lucrează în diagonală, pe curba de nivel şi colectează lemnul de la 35 m de-o parte şi de alta a cablului purtător. Cele două instalaţii scot lemnul de la cioată la drumul de apropiat cu tractoarele. A reieşit, de asemenea, că în unele exploatări forestiere aceste instalaţii nu sunt utilizate cu destulă încredere, se pierde multă vreme cu punerea lor în funcţiune. Instalaţia uşoară de corhănit are perspective largi şi tocmai de aceea, fiecare forestier trebuie să-şi aducă o contribuţie cît mai mare la instalarea şi folosirea judicioasă a acesteia. Pagină realizată de PETRE GIURGIU și AUREL DAN Fotografii: ZOLTÁN HARAGOS 13 bil. CU FAŢA SPRE VIITOR ! Schimbul de experienţă organizat de D.R.E.F. în colaborare cu ■ I.M.T.F. la I. F. Miercurea-Ciuc au demonstrat că mai sunt însemnate 0 rezerve pentru o mai bună utilizare a tractorului la scos-apropiatul ma-terialului lemnos, că există iniţiative valoroase ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care îşi pot găsi un larg cîmp de aplicare. Cu acelaşi prilej s-au cristalizat o serie de măsuri care se impun a fi aplicate fără întîrziere în fiecare exploatare forestieră. Cu toate că schimbul de experienţă a fost util pentru fiecare participant, iniţiativa organizării lui îa parchetul. Ráczkebel este lăudabilă numai în parte. Este adevărat că în ultimii ani, la I.F. M.-Ciuc, ■ mecanizarea în exploatări a cunoscut o ascensiune frumoasă. Foarte bine. Forestierii au văzut la faţa locului cum au reuşit tovarăşii lor din Ciuc să facă acest lucru.I Iniţiativa fixării schimbului de experienţă în parchetul Ráczkebel este numai în parte lăudabilă fiindcă acelaşi lucru se putea organiza foarte bine în alt loc, unde terenul I este mai dificil. Dacă se organza în semenea loc, participanţii avea ■ posibilităţi mai mari de a vedea cum este organizată munca tractoarelor în teren mai greu accesi-I Mai mulţi participanţi au susţinut, de asemenea, că întîlnirea s-ar fi putut organiza mai devreme, chiar în pragul începerii noului ant forestier... întîlnirea din Munţii Mădăraşului a scos, încă o dată, în evidenţă, I nevoia unei colaborări mai princi- I piale între întreprinderile forestiere şi I.M.T.F. Mulţi tractorişti lipsesc de la locul de murcă fără ştirfea maistrului de parchet. Chiar dacăI tractoristul aparţine de I.M.T.F., maistrul de parchet răspunde de întreaga activitate iar omul de la volan are datoria de a-l înştiinţa de orice eveniment în munca lui. Car să ajungă din Odorhei în parchet, tractorul a avut nevoie de 3 zile. Nimeni nu a ştiut unde a fost tractorul. Asemenea cazuri există şi în alte părţi. Cauza? Indisciplina în primul rînd şi, în al doilea, neînţelegerile care mai persistă între I.F.-uri şi I.M.T.F. Unele conduceri de întreprinderi solicită mereu tractoare. Puţine sînt însă cadrele tehnice şi inginereşti care se interesează îndeaproape deI I n felul cum sunt folosite aceste utilaje. In regiune există 170 de tractoare cu trolii. Care este eficienţa lor? Cum sínt utilizate? Care sínt condiţiile de cazare a tractoriştilor? Un accent deosebit trebuie pus I pe reţeaua de drumuri pentru tractoare. Drumul să fie proiectat din timp, să aibă elemente de geometri-Ice bine calculate, să fie pregătite pentru diferite anotimpuri şi să fie ■ prevăzute cu marginare. Totodată se simte nevoia construirii în parchete a mai multor depozite de la I brifianţi şi combustibil. Şi colectivul I.M.T.F. are multe I de făcut în acest sens: ca o măsură urgentă se impune formarea echipelor de tractoare pe parchete. In acest fel se întăreşte şi disciplina în muncă. Măsurile să se reflec-I te şi în privinţa întreţinerii tractoarelor. Reviziile tehnice să se facăI în fiecare săptămînă iar programul atelierelor mobile să fie întocmit în așa fel încît ele să ajungă maiI des prin parchete. înzestrarea tractoarelor cu clor-I chinare este o problemă la ordinea zilei. De fapt, chiar în timpul lucrărilor s-a stabilit ca 15 decembrie 1965 să marcheze data cînd fiecare tractor cu trolii să fie dotat cu unI număr suficient de ciorchinare. Prin folosirea acestor dispozitive I simple, productivitatea fiecărui tractor va crește cu 15—20 la sută. La I.F. Miercurea-Ciuc au fost dezbătute pe larg cele mai avantajoase procedee care se aplică înI prezent în diferite exploatări forestiere. Tractorul poate fi mai bine folosit, poate contribui într-o măsură mai mare la ridicarea indicelui de mecanizare la scosul lemnu i lui. Tocmai de aceea, fiecare participant s-a angajat ca la locul său de muncă să aplice pe scară cît mai largă metodele avansate care se aplică în parchetul Ráczkebel. Ca şi în alte ocazii, forestierii regiunii noastre s-au angajat că vor aplica cele mai avansate metode de muncă pentru a contribui la traducerea în viaţă a istoricelor Directive ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. I I I I