Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)

1966-02-23 / nr. 44

2 ATITUDINI O problemă gospodărească ce se cere rezolvată Zăpada s-a topit... a rămas noroiul. Străzile Tg.-Mureşului, deşi oraşul este aproape in în­tregime asfaltat, sînt acoperite cu un strat negru-vîscos, care în unele locuri atinge grosimea de 2—3 centimetri. Oricît de abil ar fi, oricît de uşor şi cu grijă ai călca, nu scapi, parcurgind o distanţă cît de mică, fără să te stropeşti pînă la genunchi. Şi dacă ai puţin „noroc", „auto­­stropirea“ se completează cu jet dintr-o băltoacă trimis de vreun camion, care te „punc­tează" pînă la pălărie. De unde atît noroi la Tg. Mureş? Sînt mai multe „izvoa­re", între ele nu în ultimul rînd, şanţurile ce se sapă, cînd pe o stradă, cînd pe alta, pen­tru diferite instalaţii. Se sparge învelişul de asfalt al străzii, dar de refăcut nu se reface decît după o vreme îndelungată. Cî­teodată un astfel de şanţ nu se astupă cu săptămînile (caz re­cent, pe str. Criviţa) şi pămîn­­tul de pe laturi este „cărat" în­coace şi încolo de pietoni, de maşini de tot şi toţi care trec pe acolo. Şi fiindcă veni vor­ba de strada Criviţa, nu putem să nu remarcăm că, deşi este una dintre arterele cele mai cir­culate ale oraşului, este negli­jată într-un mod inadmisibil oare de ce permit organele competente (sfatul popular al oraşului, miliţia) blocarea tro­tuarului de luni de zile, într-un punct de circulaţie gîtuit, de că­tre cei care construiesc gardul IPI (ca să nu mai vorbim de aspectul acestui gard!). Dar să revenim la noroi. N-ar fi cazul să se „astupe” izvorul de noroaie amintit mai sus, o­­bligînd întreprinderile care sparg caldarîmul pentru execu­tarea unor instalaţii, să asfalteze imediat după ce au terminat lu­crările? Rezolvarea acestei pro­bleme gospodăreşti intră tot în competenţa sfatului popular orăşenesc. Iar pentru curăţirea de noroi a străzilor ar trebui să se folo­sească maşinile­ stropitoare de care dispune întreprinderea co­munală. Ar trebui să se spele străzile cu ajutorul acestor stro­pitoare, care în această perioa­dă stau și așa nefolosite. ERNEST LOB Scrisori I cât re­­ „Steaua ’ - II roşie ___| Laborator de tehnică dentară Pe lîngă cabinetul de stoma­tologie din cadrul policlinicii din Borsec, a fost înfiinţat re­cent, un laborator modern de tehnică dentară. In acest labora­tor (dotat cu un aparat pentru şlefuirea si prelucrarea proteze­lor dentare; o centrifugă pentru turnarea viplei; un polizor elec­tric pentru lustruirea protezelor; o presă pentru presarea supero­­crilului şi a superpontului în ti­par; un aparat de sudat şi topit cu arc voltaic; aparat de tras discuri pentru confecţionarea coroanelor dentare etc.), tehni­ciană Rozalia Papp efectuează importante lucrări dentare, re­coltate la cabinetul de stoma­tologie de către doctorul Nichi­­t­a Zegreanu şi sora medicală Lenuţa Luca. Atît locuitorii, cît şi oamenii muncii veniţi la odihnă şi trata­ment în această staţiune balneo­climaterică, pot beneficia de serviciul acestui laborator, în ca­drul căruia se fac proteze par­ţiale şi totale din superoch­i, pro­teze fixe, poduri din diplă, po­duri fizionomice din superpont ş. a. Tot aici sunt rezolvate şi o serie de lucrări considerate ur­gente, ca de pildă, repararea protezelor dentare, înlocuirea dinților etc. ION CRISTEA laborant MIERCURI, 23 FEBRUARIE TG-MUREŞ — Arta: filmul Vizita. Pro­gresul: filmul învăţătorul din Vigevano. Steagul roşu: filmul Saşa. Tineretului: fil­mul 800 de leghe pe Amazoane. Munci­toresc: filmul Cronica unei crime. Flacăra: filmul Dragoste neîmplinită. Gheorghieni —­ Mioriţa: filmul Cineva acolo sus mă iu­beşte. Luduş — Flacăra: filmul lud­ex. Mier­curea Ciuc — Harghita: filmul Cine eşti dumneata, domnule Serge? Odorhei — Muncitoresc: filmul Dulcea pasăre a tine­reţii. Reghin — Patria: filmul Cei mai fru­moşi ani Victoria: filmul Dincolo de ori­zont. Tîrnăveni — Melodia: filmul Păcat de benzină. Topliţa — Muncitoresc: filmul Pădurea spînzuraţilor. PE ECRANELE TÎRGUMUREŞENE VIZITA S­ASA Gallen, un mic o­­răşel înfloritor, cu mină, fabrică, maga­zine ... Karla, o fată de 17 ani, veselă, dornică de viaţă, de fericire, este alungată de „onorabilii" ei cetăţeni, pentru că a rămas însărcinată, iar tatăl copilului, tînărul Serge Miller, dovedeş­te cu doi martori mincinoşi că iubita sa e o stricată al că­rei loc e într-un bor­del ... Karla e fru­moasă şi-l iubeşte foarte mult pe Serge, dar e săracă, în schimb Mathilde are bani mulţi şi Serge vrea să facă carieră. Aşa că ... ★ Au trecut 20 de ani. Gallenul e un oraş mort, fabrica şi mina sunt închise, ni­meni nu mai are de lucru. Dar toată lu­mea aşteaptă o minu­ne. O aşteaptă de la Karla Zachanassian, cea mai bogată fe­meie din lume ... Filmul începe în mo­mentul în care pri­marul, Serge (acum negustor de vază şi membru marcant în consiliul municipal), doctorul, profesorul, poliţaiul, preotul — şi alături de ei întrea­ga urbe — se pregă­tesc să-i facă o pri­mire triumfală celei pe care cîndva au a­­lungat-o fără milă. Şi celebra doamnă Za­chanassian, care cu două decenii în urmă îşi alinta iubitul spu­­nîndu-i „sălbateca mea panteră", soseş­te însoţită de o pan­teră adevărată. Soseş­te şi promite un mi­lion oraşului şi un alt milion locuitorilor lui dacă i se face drep­tate, dacă Serge Mil­ler e omorît. Două milioane e o sumă fantastică, oraşul ar reînflori, toţi locuito­rii s-ar îmbogăţi şi to­tuşi, în numele cetă­ţenilor indignaţi, pri­marul declară revol­tat că gallenezii nu-şi vînd conştiinţa pen­tru aur. Nu-şi vînd con­ştiinţa pentru aur... Dar chiar de a doua zi, o nebunie genera­lă cuprinde orăşelul. Toată lumea cumpără pe credit, toată lumea speră în taină că vor obţine milioanele. Iar cînd Serge, într-un acces de furie şi dis­­ c­lf­­­ perare, dă afară clien­tela din prăvălie, pia­ţa orăşelului e inva­dată de autodubele doamnei Zachanas­sian, pline pînă la re­fuz cu cele mai alese mărfuri, care se pot cumpăra — toate — contra unei simple is­călituri. Şi la lumina orbitoare a reflectoa­relor, întregul orăşel, inclusiv soţia lui Ser­ge, cumpără ... Cum­pără în contul bani­lor ce vor fi primiţi drept plată pentru o crimă. In continuare, pre­ocuparea principală a concetăţenilor lui Ser­ge Miller va fi găsi­rea unei modalităţi „onorabile" şi „lega­le" pentru săvîrşirea oribilei fapte: ucide­rea lui Serge „din în­­tîmplare" în timpul vînătoarei organizate pentru prinderea pan­terei scăpate din cuş­că, sau convingerea „iubitului“ lor conce­tăţean şi prieten să se „jertfească" pentru binele oraşului şi să se sinucidă. Şi pentru că Serge refuză, pen­tru că vrea să-i obli­ge la simulacrul de judecată, consiliul co­munal (din care Ser­ge a fost înlăturat) in­stituie un tribunal special şi votează re­introducerea în legis­laţie a pedepsei cu moartea (la sugestia aceluiaşi ziar — al primarului — care susţinuse, în trecut, campania pentru abo­lirea ei). Procesul are loc. Prietenii, cei care l-au ajutat cu 20 de ani în urmă să scape de fata sărmană ce stătea în calea ascen­siunii sale, îl con­damnă pe Serge pen­tru fapta pe care pî­nă acum i-o aplauda­seră. Banul s-a dove­dit mai puternic de­cît prietenia, decît conştiinţa, decît orice pe lume. La baza filmului se află celebra piesă a lui Friedrich Dürren­matt „Vizita bătrînei doamne". In lucrarea dramatică scriitorul realizează o satiră ne­cruţătoare la adresa societăţii stăpînite de viţelul de aur, o de­mascare, cu mijloace­le comediei tragice, a esenţei capitalismului. Transpunerea cinema­tografică renunţă la elementele groteşti, specific teatrale, ale piesei şi situează to­tul într-un mediu pro­fund realist, care face demascarea şi mai vi­rulentă, şi mai veridi­că, dar — din păcate — aduce şi unele ele­mente uşor melodra­matice (salvate, în mare măsură, datorită interpretării magistra­le a actorilor). Dür­renmatt se arată un cercetător şi un acu­zator lucid al societă­ţii bazate pe puterea banului, dar face gre­şeala de a lăsa im­presia că asemenea stări de lucruri dom­nesc în întreaga lu­me, fără excepţie. Nu corespunde realităţii nici o altă idee a piesei şi fil­mului, anume că nu există în lume nici un om cinstit, care să reziste tentaţiei auru­lui, care să nu-şi vîn­­dă conştiinţa pentru bani. Cu aceste limite — care ţin de limite­le ideologice ale scrii­torului — piesa şi fil­mul realizat după ea sînt opere de o mare forţă critică. In fruntea unei dis­tribuţii de prim rang se situează Ingrid Bergman şi Anthony Quinn, actori la care fiecare tresărire a fe­ţei, fiecare jumătate de zîmbet, fiecare mişcare aproape im­perceptibilă a sprînce­­nelor, fiecare nuanţă în voce şi fiecare gest oprit încă înainte de a se fi consumat dez­văluie o întreagă lu­me interioară, un ca­racter, un univers de gînduri şi sentimen­te. Cum ştie Ingrid Bergman să treacă în­­tr-o fracţiune de se­cundă şi în modul cel mai firesc cu putinţă, de la zîmbetul cel mai tandru şi bine­voitor, la o privire re­ce, necruţătoare, care sfredeleşte ca un pumnal, sau cum reu­şeşte Anthony Quinn să alterneze, cu fine­ţea şi rafinamentul u­­nei profunde înţele­geri psihologice, stă­rile de disperare şi speranţă ale eroului, rămîn tainele unei măiestrii artistice rar întîlnite. Alături de ei, într-un rol mic, dar excelent realizat (Doctorul), un mare actor italian: Paolo Stoppa. ZENO FODOR Filmul iugoslav „Sa­­şa" s-a impus mai în­­tîi la concursul naţio­nal anual de la Pola, unde a fost distins cu un dublu premiu: pentru regie şi pen­tru scenariu. De a­­tunci, acest film a străbătut aproape toate ţările Europei, bucurîndu-se de o caldă primire din par­tea celui mai entu­ziast public, cel al a­­dolescenţilor, pentru care, de fapt, a şi fost creat. Această realizare a­­re însă meritul deo­sebit de a entuziasma în egală măsură şi spectatorul matur, oricare ar fi confor­maţia sa spirituală. Simplu, cald, di­rect, veridic, filmul „Saşa", prin mesajul său, are tangenţe evi­dente cu filmele epo­pee închinate erois­mului oamenilor sim­pli din timpul celui de-al ll-lea război mondial. Aici, aceşti oameni sunt trei elevi, trei adolescenţi prin faptele şi crezul că­rora se transmite ideea filmului. Saşa, acest nume de fată şi băiat totodată, de om în general, este o rea­litate dar şi o legen­dă, un simbol, o cre­dinţă de nezdrunci­nat. Numele de Saşa şi o dată cu el spiri­tul de dreptate, de a­­devăr şi dragoste de oameni se transmite ca o făclie de la cel căzut la mereu alţi şi alţi luptători care-i iau locul. Privită din alte puncte de vedere, a­­ceastă realizare poate fi considerată în ega­lă măsură şi un film de aventuri, a cărui acţiune alertă, antre­nantă, adesea puncta­tă cu suspensuri de e­­fect, întreţine mereu vie atenţia spectatori­lor. Bazîndu-se pe un scenariu bun, filmul e mult îmbogăţit de foarte veridicele in­tuiţii şi pătrunderi în psihologia atît de di­ficilă a adolescentu­lui, a acestui tînăr ce se vrea matur, dar în care copilul se tră­dează adesea. In acest sens o scenă e reve­latoare: cei trei prie­teni care fumează In recreaţii atît de gravi, care nu se dau în lă­turi de la mînuirea automatului cînd e cazul, o dată pătrunşi în magazinul nem­ţesc, uitînd de orice ameninţare, se lasă furaţi de farmecul u­­nei jucării, al unui mic tren electric. O contribuţie esen­ţială la valoarea fil­mului o aduc cei trei tineri interpreţi ne­­profesionişti, cei trei adolescenţi; în modul cel mai firesc, ajutaţi de un deosebit far­mec personal, ei dau viaţă celor trei per­sonaje bine diferen­ţiate între ele, trăin­­du-şi de fapt vîrsta şi problemele. In ansamblu, fil­mul se impune ca u­­na din cele mai va­loroase realizări ale geniului, demonstrînd o dată în plus că a face filme bune des­pre adolescenţi în­seamnă a face artă a­­devărată despre om, indiferent de vîrsta sa. A. VASILESCU Azi, la orele 20, va avea loc concertul simfonic al Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­reş. Dirijor: Vlad Plopeanu. Solistă: pianista Cu 5 zile înainte de termen Colectivul de mecanici şi tractorişti de la atelierele gos­podăriei agricole de stat din Re­ghin a terminat cu 5 zile înain­te de termen reparaţiile întregu­lui utilaj necesar campaniei a­­gricole de primăvară. Astfel, au fost reparate şi puse în perfectă stare de funcţionare 34 tractoare, 21 pluguri de trac­tor ş. a. Merită toată lauda cei peste 30 de mecanici şi tracto­rişti care n-au precupeţit nici un efort pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor de reparaţii şi mai ales fruntaşii întrecerii socialiste, ca de pildă, mecanicii loan Kelemen şi Aurel Moldovan, mecanicul-şef de la Rodica Giroveanu-Eugen (Bucureşti). In pro­gram: D. Bughici: Monumentul; Beethoven: Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră; Beethoven: Simfonia a II-a. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la orele 9 şi 15, „Sînziana şi Pepelea", iar secţia maghiară, la orele 11, „Albă ca Zăpada" şi la orele 20 „Parodii" (pentru adulţi). In sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, va avea loc „Jurnalul păcii" pe tema „Solidari cu lupta poporului vietnamez". „Teatrul şi filmul contemporan", va fi ţi­nută expunerea „Tradiţiile teatrului ameri­can contemporan". Conferenţiar: Jánosházi György, critic literar. MIERCURI, 23 FEBRUARIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,15 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pio­nieri şi şcolari; 19,45 — Telefilatelie; 20,00 — Filmul artistic: „Barbara"; 21,30— Poşta televiziunii; 21,45 — Muzică distractivă cu Nicușor Predescu; 22,20 — Telejurnalul de noapte. — Buletin meteorologic. JOI, 24 FEBRUARIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitem pentru sate; 8,08 — Muzică populară; 8,30 — La microfon melodia pre­ferată; 9,35 — Balade şi jocuri; 11,00 — Muzică uşoară;­­12,10 — Folclor muzical din regiunile patriei; 12,50 — Concert de prînz; 14,08 — Muzică uşoară; 16,20 — Cîntă Fe­­lician Fărcaşu şi Fănică Stănescu-Româ­­neşti; 17,35 — Figuri şi momente din is­toria muzicii româneşti: Carol Miculi; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogaze­­ta de seară; 21,25 — Rapsozi ai cîntecului nostru popular; 22,20 — Muzică uşoară ro­mânească. Programul­ui: 8,30 — Melodrii populare; 9,31 — Jocuri vesele; 10,40 — Din operete româneşti; 11,07 — De la fluier la marile ansambluri; 11,30 — Din ţările socialiste; 13,31 — Muzică uşoară; 14,30 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 15,30 — Scene din operete; 16,00 — Muzică de estradă; 19,03 — Romanţe; 19,50 — Con­certul orchestrei de studio a Radioteleviziu­­nii; 22,35 — Cîntă Arta Florescu. ★ TG-MUREŞ. 5—5,30 în limba română: Jo­curi populare — Tot mai sus ştacheta pro­ducţiei de lapte. 5,30—6 în limba maghia­ră: Cîntece populare — Specialiştii au cu­­vîntul. 14,30—15 în limba maghiară: Pro­gramul corespondenţilor voluntari — Muzi­că uşoară. 17—17,30 în limba română: Ştiri — Muzică populară — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece populare — Jurnalul tineretului. In sala de conferinţe din Piaţa Trandafiri­lor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursului STEAUA ROȘIE mmmmm Învăţătorul din Vigevano Fotografia îl înfăţişează pe marele actor italian Alberto Sordi, interpretul rolului principal al filmului „învăţătorul din Vigevano". La curăţatul păşunii imediat ce pămîntul s-a scu­turat de covorul alb al iernii, cooperatorii din Monor, raionul Reghin, au pornit cu toate for­ţele la curăţirea păşunilor, pen­tru a le face mai productive. Participînd zilnic cîte 200 de cooperatori, în numai patru zi­le, ei au defrişat de mărăcini o suprafaţă de 50 ha păşune. A­­nul acesta cooperativa agricolă de producţie din Monor va de­frişa o suprafaţă de 200 ha pă­şune. Pe 10 ha se vor aplica îngrăşăminte chimice. Beng, Lukács Molnár, tractoriştii Ioan Bărdăşan, Ştefan Balint ş. a. MACEDON HURDUGACIU funcţionar în întîmpinarea marii aniversări In cadrul manifestărilor cultu­rale organizate în întîmpinarea celei de-a 45-a aniversări a în­fiinţării P . R., la căminul cultu­ral din Chimitelnic, în faţa unui numeros public, profesorul Emi­lian Mărginean a ţinut expune­rea „Călătorie imaginară în re­giunea Mureş-Autonomă Maghia­ră". După expunere, elevii din lo­calitate au prezentat montajul literar-muzical „Pe Valea Mure­şului". IOAN STANCIU corespondent voluntar La clubul muncitorilor forestieri Cu cîteva zile în urmă, la clu­bul muncitorilor forestieri din Lunca Bradului a avut loc o inte­resantă seară de experienţe de chimie, în cadrul căreia, profe­sorii Magda Moraru şi Géza Ele­kes de la Liceul din Topliţa, au efectuat o serie de experienţe ştiinţifice cu privire la descom­punerea aerului, apei şi a solu­lui în părţile lor componente, pentru a dovedi şi prin aceasta materialitatea lumii. Muncitorii forestieri prezenţi au urmărit cu un viu interes des­făşurarea experienţelor şi expli­caţiile ce le-au urmat. AUREL TREBICI profesor PUBLICITATE Uftuietfoot&urtcofjet&euc semn, de atenţie fUiefuit OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM AGENŢIA TIRGU-MUREŞ ÎNCHEIEM CONTRACTE AVANTAJOASE CU CETĂŢENII CARE VOR SĂ CAZEZE TURIŞTI IN SPAŢIUL LOR DE LOCUIT. SUNT PREFERATE LOCU­INŢE CONFORTABILE, SITUATE ÎN CENTRUL ORAŞULUI, CU INTRARE SEPARATĂ ŞI BAIE. Cei interesaţi sînt rugaţi să se adreseze la Agenţia O.N.T. Tîrgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 31. Telefon 35-60. EXECUTĂ — cameră combinată tip „ILVA" — dormitor tip „ILVA"­ din P.F.L. — fotoliu tip „BRA­TES“ Direcţia regională de transporturi­ auto MUREŞ anunţă : TABELELE CU ŞOFERII PROPUŞI PENTRU PROMOVARE ÎN CLASE DE CALIFICARE VOR FI ÎNTOCMITE DE ÎNTREPRINDERI CONFORM MODELULUI AFIŞAT LA AUTOBAZELE DIN RAIOANE ŞI SE VOR ÎNAINTA LA D.R.T.A. PÎNĂ LA 1 MARTIE 1966. NU SE VOR LUA ÎN CONSIDERARE TABELELE PRIMITE DUPĂ ACEASTĂ DATA. Condiţiile şi criteriile de clasificare sunt afişate atît la sediul D.R.T.A. cît şi la autobuzele din raioane. Examenele vor avea loc la sediul D.R.T.A. — Mureş, în ora­şul Tg.-Mureş, str. Poştei nr. 1, în cursul lunii martie 1966, con­form eşalonărilor pe raioane, care vor fi afişate pînă la data de 7 martie 1966, la sediul D.R.T.A. şi la autobuzele din raioane. Examenul va consta din probe practice şi verificarea cunoş­tinţelor teoretice. NU VOR FI ADMIŞI LA EXAMEN ŞOFERII CU TALOANE LIPSA, CU PROCESE VERBALE DE CONTRAVENŢIE SAU AC­CIDENTE DE CIRCULAŢIE ÎN ULTIMII DOI ANI. INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 56­68 — TG.­­MUREŞ. Livrează fără repartiţie pentru ntreprinderile comerciale: - CUŢITE CONSERVE - ÎNCĂLŢĂTOR DE PANTOFI - TIRBUŞOANE - UMERAŞE - APARAT DE PRINDERE CI VACUUM - APARAT DE SPĂLAT MOZAIC - SUPORT PENTRU USCAT RUFI - ROZETA PENTRU COCĂ Produsele întreprinderii se des­uc în magazinele de specialitate.

Next