Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)
1966-02-23 / nr. 44
2 ATITUDINI O problemă gospodărească ce se cere rezolvată Zăpada s-a topit... a rămas noroiul. Străzile Tg.-Mureşului, deşi oraşul este aproape in întregime asfaltat, sînt acoperite cu un strat negru-vîscos, care în unele locuri atinge grosimea de 2—3 centimetri. Oricît de abil ar fi, oricît de uşor şi cu grijă ai călca, nu scapi, parcurgind o distanţă cît de mică, fără să te stropeşti pînă la genunchi. Şi dacă ai puţin „noroc", „autostropirea“ se completează cu jet dintr-o băltoacă trimis de vreun camion, care te „punctează" pînă la pălărie. De unde atît noroi la Tg. Mureş? Sînt mai multe „izvoare", între ele nu în ultimul rînd, şanţurile ce se sapă, cînd pe o stradă, cînd pe alta, pentru diferite instalaţii. Se sparge învelişul de asfalt al străzii, dar de refăcut nu se reface decît după o vreme îndelungată. Cîteodată un astfel de şanţ nu se astupă cu săptămînile (caz recent, pe str. Criviţa) şi pămîntul de pe laturi este „cărat" încoace şi încolo de pietoni, de maşini de tot şi toţi care trec pe acolo. Şi fiindcă veni vorba de strada Criviţa, nu putem să nu remarcăm că, deşi este una dintre arterele cele mai circulate ale oraşului, este neglijată într-un mod inadmisibil oare de ce permit organele competente (sfatul popular al oraşului, miliţia) blocarea trotuarului de luni de zile, într-un punct de circulaţie gîtuit, de către cei care construiesc gardul IPI (ca să nu mai vorbim de aspectul acestui gard!). Dar să revenim la noroi. N-ar fi cazul să se „astupe” izvorul de noroaie amintit mai sus, obligînd întreprinderile care sparg caldarîmul pentru executarea unor instalaţii, să asfalteze imediat după ce au terminat lucrările? Rezolvarea acestei probleme gospodăreşti intră tot în competenţa sfatului popular orăşenesc. Iar pentru curăţirea de noroi a străzilor ar trebui să se folosească maşinile stropitoare de care dispune întreprinderea comunală. Ar trebui să se spele străzile cu ajutorul acestor stropitoare, care în această perioadă stau și așa nefolosite. ERNEST LOB Scrisori I cât re „Steaua ’ - II roşie ___| Laborator de tehnică dentară Pe lîngă cabinetul de stomatologie din cadrul policlinicii din Borsec, a fost înfiinţat recent, un laborator modern de tehnică dentară. In acest laborator (dotat cu un aparat pentru şlefuirea si prelucrarea protezelor dentare; o centrifugă pentru turnarea viplei; un polizor electric pentru lustruirea protezelor; o presă pentru presarea superocrilului şi a superpontului în tipar; un aparat de sudat şi topit cu arc voltaic; aparat de tras discuri pentru confecţionarea coroanelor dentare etc.), tehniciană Rozalia Papp efectuează importante lucrări dentare, recoltate la cabinetul de stomatologie de către doctorul Nichita Zegreanu şi sora medicală Lenuţa Luca. Atît locuitorii, cît şi oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament în această staţiune balneoclimaterică, pot beneficia de serviciul acestui laborator, în cadrul căruia se fac proteze parţiale şi totale din superochi, proteze fixe, poduri din diplă, poduri fizionomice din superpont ş. a. Tot aici sunt rezolvate şi o serie de lucrări considerate urgente, ca de pildă, repararea protezelor dentare, înlocuirea dinților etc. ION CRISTEA laborant MIERCURI, 23 FEBRUARIE TG-MUREŞ — Arta: filmul Vizita. Progresul: filmul învăţătorul din Vigevano. Steagul roşu: filmul Saşa. Tineretului: filmul 800 de leghe pe Amazoane. Muncitoresc: filmul Cronica unei crime. Flacăra: filmul Dragoste neîmplinită. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Cineva acolo sus mă iubeşte. Luduş — Flacăra: filmul ludex. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cine eşti dumneata, domnule Serge? Odorhei — Muncitoresc: filmul Dulcea pasăre a tinereţii. Reghin — Patria: filmul Cei mai frumoşi ani Victoria: filmul Dincolo de orizont. Tîrnăveni — Melodia: filmul Păcat de benzină. Topliţa — Muncitoresc: filmul Pădurea spînzuraţilor. PE ECRANELE TÎRGUMUREŞENE VIZITA SASA Gallen, un mic orăşel înfloritor, cu mină, fabrică, magazine ... Karla, o fată de 17 ani, veselă, dornică de viaţă, de fericire, este alungată de „onorabilii" ei cetăţeni, pentru că a rămas însărcinată, iar tatăl copilului, tînărul Serge Miller, dovedeşte cu doi martori mincinoşi că iubita sa e o stricată al cărei loc e într-un bordel ... Karla e frumoasă şi-l iubeşte foarte mult pe Serge, dar e săracă, în schimb Mathilde are bani mulţi şi Serge vrea să facă carieră. Aşa că ... ★ Au trecut 20 de ani. Gallenul e un oraş mort, fabrica şi mina sunt închise, nimeni nu mai are de lucru. Dar toată lumea aşteaptă o minune. O aşteaptă de la Karla Zachanassian, cea mai bogată femeie din lume ... Filmul începe în momentul în care primarul, Serge (acum negustor de vază şi membru marcant în consiliul municipal), doctorul, profesorul, poliţaiul, preotul — şi alături de ei întreaga urbe — se pregătesc să-i facă o primire triumfală celei pe care cîndva au alungat-o fără milă. Şi celebra doamnă Zachanassian, care cu două decenii în urmă îşi alinta iubitul spunîndu-i „sălbateca mea panteră", soseşte însoţită de o panteră adevărată. Soseşte şi promite un milion oraşului şi un alt milion locuitorilor lui dacă i se face dreptate, dacă Serge Miller e omorît. Două milioane e o sumă fantastică, oraşul ar reînflori, toţi locuitorii s-ar îmbogăţi şi totuşi, în numele cetăţenilor indignaţi, primarul declară revoltat că gallenezii nu-şi vînd conştiinţa pentru aur. Nu-şi vînd conştiinţa pentru aur... Dar chiar de a doua zi, o nebunie generală cuprinde orăşelul. Toată lumea cumpără pe credit, toată lumea speră în taină că vor obţine milioanele. Iar cînd Serge, într-un acces de furie şi dis clf perare, dă afară clientela din prăvălie, piaţa orăşelului e invadată de autodubele doamnei Zachanassian, pline pînă la refuz cu cele mai alese mărfuri, care se pot cumpăra — toate — contra unei simple iscălituri. Şi la lumina orbitoare a reflectoarelor, întregul orăşel, inclusiv soţia lui Serge, cumpără ... Cumpără în contul banilor ce vor fi primiţi drept plată pentru o crimă. In continuare, preocuparea principală a concetăţenilor lui Serge Miller va fi găsirea unei modalităţi „onorabile" şi „legale" pentru săvîrşirea oribilei fapte: uciderea lui Serge „din întîmplare" în timpul vînătoarei organizate pentru prinderea panterei scăpate din cuşcă, sau convingerea „iubitului“ lor concetăţean şi prieten să se „jertfească" pentru binele oraşului şi să se sinucidă. Şi pentru că Serge refuză, pentru că vrea să-i oblige la simulacrul de judecată, consiliul comunal (din care Serge a fost înlăturat) instituie un tribunal special şi votează reintroducerea în legislaţie a pedepsei cu moartea (la sugestia aceluiaşi ziar — al primarului — care susţinuse, în trecut, campania pentru abolirea ei). Procesul are loc. Prietenii, cei care l-au ajutat cu 20 de ani în urmă să scape de fata sărmană ce stătea în calea ascensiunii sale, îl condamnă pe Serge pentru fapta pe care pînă acum i-o aplaudaseră. Banul s-a dovedit mai puternic decît prietenia, decît conştiinţa, decît orice pe lume. La baza filmului se află celebra piesă a lui Friedrich Dürrenmatt „Vizita bătrînei doamne". In lucrarea dramatică scriitorul realizează o satiră necruţătoare la adresa societăţii stăpînite de viţelul de aur, o demascare, cu mijloacele comediei tragice, a esenţei capitalismului. Transpunerea cinematografică renunţă la elementele groteşti, specific teatrale, ale piesei şi situează totul într-un mediu profund realist, care face demascarea şi mai virulentă, şi mai veridică, dar — din păcate — aduce şi unele elemente uşor melodramatice (salvate, în mare măsură, datorită interpretării magistrale a actorilor). Dürrenmatt se arată un cercetător şi un acuzator lucid al societăţii bazate pe puterea banului, dar face greşeala de a lăsa impresia că asemenea stări de lucruri domnesc în întreaga lume, fără excepţie. Nu corespunde realităţii nici o altă idee a piesei şi filmului, anume că nu există în lume nici un om cinstit, care să reziste tentaţiei aurului, care să nu-şi vîndă conştiinţa pentru bani. Cu aceste limite — care ţin de limitele ideologice ale scriitorului — piesa şi filmul realizat după ea sînt opere de o mare forţă critică. In fruntea unei distribuţii de prim rang se situează Ingrid Bergman şi Anthony Quinn, actori la care fiecare tresărire a feţei, fiecare jumătate de zîmbet, fiecare mişcare aproape imperceptibilă a sprîncenelor, fiecare nuanţă în voce şi fiecare gest oprit încă înainte de a se fi consumat dezvăluie o întreagă lume interioară, un caracter, un univers de gînduri şi sentimente. Cum ştie Ingrid Bergman să treacă într-o fracţiune de secundă şi în modul cel mai firesc cu putinţă, de la zîmbetul cel mai tandru şi binevoitor, la o privire rece, necruţătoare, care sfredeleşte ca un pumnal, sau cum reuşeşte Anthony Quinn să alterneze, cu fineţea şi rafinamentul unei profunde înţelegeri psihologice, stările de disperare şi speranţă ale eroului, rămîn tainele unei măiestrii artistice rar întîlnite. Alături de ei, într-un rol mic, dar excelent realizat (Doctorul), un mare actor italian: Paolo Stoppa. ZENO FODOR Filmul iugoslav „Saşa" s-a impus mai întîi la concursul naţional anual de la Pola, unde a fost distins cu un dublu premiu: pentru regie şi pentru scenariu. De atunci, acest film a străbătut aproape toate ţările Europei, bucurîndu-se de o caldă primire din partea celui mai entuziast public, cel al adolescenţilor, pentru care, de fapt, a şi fost creat. Această realizare are însă meritul deosebit de a entuziasma în egală măsură şi spectatorul matur, oricare ar fi conformaţia sa spirituală. Simplu, cald, direct, veridic, filmul „Saşa", prin mesajul său, are tangenţe evidente cu filmele epopee închinate eroismului oamenilor simpli din timpul celui de-al ll-lea război mondial. Aici, aceşti oameni sunt trei elevi, trei adolescenţi prin faptele şi crezul cărora se transmite ideea filmului. Saşa, acest nume de fată şi băiat totodată, de om în general, este o realitate dar şi o legendă, un simbol, o credinţă de nezdruncinat. Numele de Saşa şi o dată cu el spiritul de dreptate, de adevăr şi dragoste de oameni se transmite ca o făclie de la cel căzut la mereu alţi şi alţi luptători care-i iau locul. Privită din alte puncte de vedere, această realizare poate fi considerată în egală măsură şi un film de aventuri, a cărui acţiune alertă, antrenantă, adesea punctată cu suspensuri de efect, întreţine mereu vie atenţia spectatorilor. Bazîndu-se pe un scenariu bun, filmul e mult îmbogăţit de foarte veridicele intuiţii şi pătrunderi în psihologia atît de dificilă a adolescentului, a acestui tînăr ce se vrea matur, dar în care copilul se trădează adesea. In acest sens o scenă e revelatoare: cei trei prieteni care fumează In recreaţii atît de gravi, care nu se dau în lături de la mînuirea automatului cînd e cazul, o dată pătrunşi în magazinul nemţesc, uitînd de orice ameninţare, se lasă furaţi de farmecul unei jucării, al unui mic tren electric. O contribuţie esenţială la valoarea filmului o aduc cei trei tineri interpreţi neprofesionişti, cei trei adolescenţi; în modul cel mai firesc, ajutaţi de un deosebit farmec personal, ei dau viaţă celor trei personaje bine diferenţiate între ele, trăindu-şi de fapt vîrsta şi problemele. In ansamblu, filmul se impune ca una din cele mai valoroase realizări ale geniului, demonstrînd o dată în plus că a face filme bune despre adolescenţi înseamnă a face artă adevărată despre om, indiferent de vîrsta sa. A. VASILESCU Azi, la orele 20, va avea loc concertul simfonic al Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş. Dirijor: Vlad Plopeanu. Solistă: pianista Cu 5 zile înainte de termen Colectivul de mecanici şi tractorişti de la atelierele gospodăriei agricole de stat din Reghin a terminat cu 5 zile înainte de termen reparaţiile întregului utilaj necesar campaniei agricole de primăvară. Astfel, au fost reparate şi puse în perfectă stare de funcţionare 34 tractoare, 21 pluguri de tractor ş. a. Merită toată lauda cei peste 30 de mecanici şi tractorişti care n-au precupeţit nici un efort pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor de reparaţii şi mai ales fruntaşii întrecerii socialiste, ca de pildă, mecanicii loan Kelemen şi Aurel Moldovan, mecanicul-şef de la Rodica Giroveanu-Eugen (Bucureşti). In program: D. Bughici: Monumentul; Beethoven: Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră; Beethoven: Simfonia a II-a. Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la orele 9 şi 15, „Sînziana şi Pepelea", iar secţia maghiară, la orele 11, „Albă ca Zăpada" şi la orele 20 „Parodii" (pentru adulţi). In sala de conferinţe a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 18, va avea loc „Jurnalul păcii" pe tema „Solidari cu lupta poporului vietnamez". „Teatrul şi filmul contemporan", va fi ţinută expunerea „Tradiţiile teatrului american contemporan". Conferenţiar: Jánosházi György, critic literar. MIERCURI, 23 FEBRUARIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,15 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru pionieri şi şcolari; 19,45 — Telefilatelie; 20,00 — Filmul artistic: „Barbara"; 21,30— Poşta televiziunii; 21,45 — Muzică distractivă cu Nicușor Predescu; 22,20 — Telejurnalul de noapte. — Buletin meteorologic. JOI, 24 FEBRUARIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitem pentru sate; 8,08 — Muzică populară; 8,30 — La microfon melodia preferată; 9,35 — Balade şi jocuri; 11,00 — Muzică uşoară;12,10 — Folclor muzical din regiunile patriei; 12,50 — Concert de prînz; 14,08 — Muzică uşoară; 16,20 — Cîntă Felician Fărcaşu şi Fănică Stănescu-Româneşti; 17,35 — Figuri şi momente din istoria muzicii româneşti: Carol Miculi; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară; 21,25 — Rapsozi ai cîntecului nostru popular; 22,20 — Muzică uşoară românească. Programului: 8,30 — Melodrii populare; 9,31 — Jocuri vesele; 10,40 — Din operete româneşti; 11,07 — De la fluier la marile ansambluri; 11,30 — Din ţările socialiste; 13,31 — Muzică uşoară; 14,30 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 15,30 — Scene din operete; 16,00 — Muzică de estradă; 19,03 — Romanţe; 19,50 — Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii; 22,35 — Cîntă Arta Florescu. ★ TG-MUREŞ. 5—5,30 în limba română: Jocuri populare — Tot mai sus ştacheta producţiei de lapte. 5,30—6 în limba maghiară: Cîntece populare — Specialiştii au cuvîntul. 14,30—15 în limba maghiară: Programul corespondenţilor voluntari — Muzică uşoară. 17—17,30 în limba română: Ştiri — Muzică populară — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece populare — Jurnalul tineretului. In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la orele 18, în cadrul cursului STEAUA ROȘIE mmmmm Învăţătorul din Vigevano Fotografia îl înfăţişează pe marele actor italian Alberto Sordi, interpretul rolului principal al filmului „învăţătorul din Vigevano". La curăţatul păşunii imediat ce pămîntul s-a scuturat de covorul alb al iernii, cooperatorii din Monor, raionul Reghin, au pornit cu toate forţele la curăţirea păşunilor, pentru a le face mai productive. Participînd zilnic cîte 200 de cooperatori, în numai patru zile, ei au defrişat de mărăcini o suprafaţă de 50 ha păşune. Anul acesta cooperativa agricolă de producţie din Monor va defrişa o suprafaţă de 200 ha păşune. Pe 10 ha se vor aplica îngrăşăminte chimice. Beng, Lukács Molnár, tractoriştii Ioan Bărdăşan, Ştefan Balint ş. a. MACEDON HURDUGACIU funcţionar în întîmpinarea marii aniversări In cadrul manifestărilor culturale organizate în întîmpinarea celei de-a 45-a aniversări a înfiinţării P . R., la căminul cultural din Chimitelnic, în faţa unui numeros public, profesorul Emilian Mărginean a ţinut expunerea „Călătorie imaginară în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară". După expunere, elevii din localitate au prezentat montajul literar-muzical „Pe Valea Mureşului". IOAN STANCIU corespondent voluntar La clubul muncitorilor forestieri Cu cîteva zile în urmă, la clubul muncitorilor forestieri din Lunca Bradului a avut loc o interesantă seară de experienţe de chimie, în cadrul căreia, profesorii Magda Moraru şi Géza Elekes de la Liceul din Topliţa, au efectuat o serie de experienţe ştiinţifice cu privire la descompunerea aerului, apei şi a solului în părţile lor componente, pentru a dovedi şi prin aceasta materialitatea lumii. Muncitorii forestieri prezenţi au urmărit cu un viu interes desfăşurarea experienţelor şi explicaţiile ce le-au urmat. AUREL TREBICI profesor PUBLICITATE Uftuietfoot&urtcofjet&euc semn, de atenţie fUiefuit OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM AGENŢIA TIRGU-MUREŞ ÎNCHEIEM CONTRACTE AVANTAJOASE CU CETĂŢENII CARE VOR SĂ CAZEZE TURIŞTI IN SPAŢIUL LOR DE LOCUIT. SUNT PREFERATE LOCUINŢE CONFORTABILE, SITUATE ÎN CENTRUL ORAŞULUI, CU INTRARE SEPARATĂ ŞI BAIE. Cei interesaţi sînt rugaţi să se adreseze la Agenţia O.N.T. Tîrgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 31. Telefon 35-60. EXECUTĂ — cameră combinată tip „ILVA" — dormitor tip „ILVA" din P.F.L. — fotoliu tip „BRATES“ Direcţia regională de transporturi auto MUREŞ anunţă : TABELELE CU ŞOFERII PROPUŞI PENTRU PROMOVARE ÎN CLASE DE CALIFICARE VOR FI ÎNTOCMITE DE ÎNTREPRINDERI CONFORM MODELULUI AFIŞAT LA AUTOBAZELE DIN RAIOANE ŞI SE VOR ÎNAINTA LA D.R.T.A. PÎNĂ LA 1 MARTIE 1966. NU SE VOR LUA ÎN CONSIDERARE TABELELE PRIMITE DUPĂ ACEASTĂ DATA. Condiţiile şi criteriile de clasificare sunt afişate atît la sediul D.R.T.A. cît şi la autobuzele din raioane. Examenele vor avea loc la sediul D.R.T.A. — Mureş, în oraşul Tg.-Mureş, str. Poştei nr. 1, în cursul lunii martie 1966, conform eşalonărilor pe raioane, care vor fi afişate pînă la data de 7 martie 1966, la sediul D.R.T.A. şi la autobuzele din raioane. Examenul va consta din probe practice şi verificarea cunoştinţelor teoretice. NU VOR FI ADMIŞI LA EXAMEN ŞOFERII CU TALOANE LIPSA, CU PROCESE VERBALE DE CONTRAVENŢIE SAU ACCIDENTE DE CIRCULAŢIE ÎN ULTIMII DOI ANI. INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 5668 — TG.MUREŞ. Livrează fără repartiţie pentru ntreprinderile comerciale: - CUŢITE CONSERVE - ÎNCĂLŢĂTOR DE PANTOFI - TIRBUŞOANE - UMERAŞE - APARAT DE PRINDERE CI VACUUM - APARAT DE SPĂLAT MOZAIC - SUPORT PENTRU USCAT RUFI - ROZETA PENTRU COCĂ Produsele întreprinderii se desuc în magazinele de specialitate.